7,315 matches
-
spre gât, umeri și uneori brațe, este de multe ori dificil de diferențiat de durerea din angina pectorală; este secundară unei tulburări de motilitate esofagiană (spasm difuz) sau/și refluxului gastric acid. Testul cel mai fidel de diagnostic al durerii toracice non-cardiace datorate BRGE este monitorizarea pH-ului esofagian. Manifestările din sfera ORL sunt secundare refluxului acid în orofaringe ca urmare a incompetenței sfincterului esofagian superior și a unor tulburări în reflexele esofago-glotic și faringo-glotic. III. Simptome datorate complicațiilor: disfagie, durere
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
aspect endoscopic normal - Bolnavi care au indicație chirurgicală (indiferent de procedeul antireflux); postoperator, când simptomatologia RGE persistă - Bolnavii cu simptome de RGE, examen endoscopic normal și lipsă de răspuns la tratamentul cu inhibitori de pompă protonică (Omeprazol) - Bolnavi cu durere toracică noncardiacă - Bolnavi cu manifestări clinice din sfera ORL - Bolnavi cu astm nonalergic Notă: * nu este indicată pentru a detecta sau verifica o esofagită de reflux (acesta este un diagnostic endoscopic). * nu este indicată pentru a cerceta un reflux alcalin. melenă
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
o săptămână. Complicațiile citate sunt multiple și frecvente: ulcerații (20-87% din cazuri), aspirație cu pneumopatie consecutivă (515%), pleurezie (318%), stenoze esofagiene (3-31%), perforație (26%), bacteriemii, septicemii (< 3%), tromboze sistemice și portale (3-5%). Incidente minore sunt prezente la majoritatea pacienților: dureri toracice anterioare, febră moderată sau disfagie. O treime din pacienți prezintă recurența varicelor esofagiene la un an după obliterare, fiind indicată resclerozarea. Ligatura elastică a varicelor esofagiene Această tehnică are aceleași scopuri și indicații ca scleroterapia, dar se pare că are
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
parțiale a O2 la schimbarea poziției din clinostatism în ortostatism și prezența unor șunturi arteriovenoase cu dezechilibre ventilație/perfuzie. Hipertensiunea pulmonară primară este caracterizată prin creșterea presiunii în artera pulmonară > 20 mm Hg. Clinic: dispnee de efort, sincope ocazionale, dureri toracice, oboseală, vertij. Examenul clinic evidențiază un zgomot II întărit și posibil un suflu sistolic. EKG - hipertrofie VD; Rx - proeminența arterei pulmonare; ecocardiografia, cateterizarea evaluează gradientele presionale. Tratament dificil cu rezultate slabe: antagoniști de calciu, albastru de metilen, spironolactonă + molsidomine + betablocant
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
Repetarea evacuării trebuie privită cu mare precauție, riscul sindromului de disfuncție circulatorie fiind notabil. Dacă ascita coexistentă este voluminoasă, se recomandă ca primă etapă paracenteza care ameliorează simptomatologia și va face puncția pleurală mai ușor de efectuat. Plasarea unui dren toracic nu este indicată deoarece duce la hiponatremie și accentuarea malnutriției proteice secundare pierderilor pleurale. În cazul empiemului spontan se folosește de primă intenție (cu toate că, în analogie cu peritonita bacteriană spontană se pare că și alte antibiotice sunt eficace) cefotaximul intravenos
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
prima operație de by-pass aortocoronarian (27). Dintre drogurile antiplachetare, în ciuda apariției în ultima perioadă a noi clase, se consideră încă eficientă administrarea pe termen nelimitat a aspirinei (325 mg/zi) începând după 6-12 ore de la sfârșitul intervenției chirurgicale în funcție de drenajul toracic. Administrarea terapiei hipolipemiante a redus în mod semnificativ incidența evenimentelor cardiace prin protecția atât a grafturilor, cât și a vaselor coronare native. Cu toate modificările nesemnificative în ceea ce privește dimensiunea lumenului vascular, intervenția în biodinamica leziunilor în sensul stabilizării plăcii ateromatoase duce
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
ce pot fi atribuite folosirii AMI în revascularizarea miocardului includ: 1. Infecția plăgii sternale (12), în special când au fost folosite ambele AMI, iar pacienții sunt obezi și/sau diabetici; 2. Incidența crescută a revărsatului pleural și a volumului drenajului toracic în perioada postoperatorie; 3. Disfuncție ventilatorie în cazul în care în timpul recoltării AMI s-a deschis cavitatea pleurală; 4. Dureri la nivelul peretelui toracic într-un procent semnificativ mai mare (23% comparativ cu 4,5% ș13ț) la acești bolnavi. Au
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pacienții sunt obezi și/sau diabetici; 2. Incidența crescută a revărsatului pleural și a volumului drenajului toracic în perioada postoperatorie; 3. Disfuncție ventilatorie în cazul în care în timpul recoltării AMI s-a deschis cavitatea pleurală; 4. Dureri la nivelul peretelui toracic într-un procent semnificativ mai mare (23% comparativ cu 4,5% ș13ț) la acești bolnavi. Au fost raportate o serie de situații particulare care pot compromite AMI ca graft în revascularizarea miocardului: ram colateral foarte dezvoltat în porțiunea inițială a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
aceasta se poate realiza prin folosirea unei tehnici sterile, hemostază atentă, filtrarea aerului din sălile de operație, reducerea numărului de persoane și a traficului prin sălile de operație, determinări bacteriologice periodice din mediu. Complicații asociate cu montarea tuburilor de dren toracice Includ sângerări cu sursa din arterele intercostale, artera epigastrică superioară, tracționarea firelor de pacemaker și rareori traumatisme intraabdominale. Pot determina apariția de dureri care dispar la scoaterea tuburilor. Îndepărtarea tuburilor de dren se poate asocia cu instalarea pneumomediastinului sau a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
coronariene prin plăci ateromatoase stabile, oprirea administrării aspirinei cu 7-10 zile înaintea intervenției chirurgicale scade semnificativ riscul de sângerare postoperatorie ca de altfel și necesitatea pentru transfuzie. Controlul hemostazei este indicat dacă apărea o sângerare masivă, dacă drenajul pe tuburile toracice se accelerează brusc sau drenajul toracic persistă în primele ore postoperator (> 500 ml în prima oră, > 400 ml/oră în primele două ore, > 300 ml/oră în primele trei ore sau > 1000 ml în patru ore). Reintervenția pentru sângerare postoperatorie
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
administrării aspirinei cu 7-10 zile înaintea intervenției chirurgicale scade semnificativ riscul de sângerare postoperatorie ca de altfel și necesitatea pentru transfuzie. Controlul hemostazei este indicat dacă apărea o sângerare masivă, dacă drenajul pe tuburile toracice se accelerează brusc sau drenajul toracic persistă în primele ore postoperator (> 500 ml în prima oră, > 400 ml/oră în primele două ore, > 300 ml/oră în primele trei ore sau > 1000 ml în patru ore). Reintervenția pentru sângerare postoperatorie este necesară în 3-5% din cazuri
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
folosită decât de statusul pulmonar al pacientului. Pneumotoraxul Incidența pneumotoraxului după operațiile pe cord deschis este de 1%-2% (187). Cauza poate fi traumatismul pulmonar secundar sternotomiei, inserției cateterelor venoase centrale, recoltarea arterei mamare interne, inserția unui tub de dren toracic, trecerea sârmelor prin stern la sternorafie. Aerul mai poate intra în torace în timpul unei manevre inadecvate de scoatere a tuburilor de dren sau poate trece dintr-un hemitorace în celălalt. Bolnavii emfizematoși pot dezvolta un pneumotorax prin spargerea unei bule
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
un pneumotorax prin spargerea unei bule de emfizem în timpul ventilației mecanice. Pneumotoraxul cu supapă reprezintă o formă severă a afecțiunii în care se instalează insuficiența respiratorie acută care impune o intervenție terapeutică imediată. Se inserează steril un tub de drenaj toracic în spațiul II intercostal pe linia medioclaviculară care se montează la aspirație activă. De obicei, plaga pulmonară se închide spontan după expansionarea plămânului și alipirea lui la peretele toracic. Rareori este necesară montarea mai multor tuburi de dren sau rezolvarea
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
o intervenție terapeutică imediată. Se inserează steril un tub de drenaj toracic în spațiul II intercostal pe linia medioclaviculară care se montează la aspirație activă. De obicei, plaga pulmonară se închide spontan după expansionarea plămânului și alipirea lui la peretele toracic. Rareori este necesară montarea mai multor tuburi de dren sau rezolvarea chirurgicală a leziunilor pulmonare, cel mai adesea pe cale toracoscopică (187, 188). Hemotoraxul Revărsatele lichidiene pleurale hemoragice apar frecvent după chirurgia coronariană în special în cazul în care a fost
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
plămânul colabat. Organizarea revărsatului și constituirea rețelei de fibrină necesită îndepărtarea acestuia fie pe cale toracoscopică în primele 2-3 săptămâni (190), fie prin decorticare pulmonară în cazul hemotoraxului mai vechi de 3-4 săptămâni. Afectarea nervului frenic Diagnosticul este sugerat de radiografia toracică în incidența postero-anterioară care evidențiază ascensionarea hemidiafragmului sau atelectazia lobului pulmonar inferior. Disfuncția unilaterală a nervului frenic, deși este complicație ușoară poate crește incidența atelectaziilor, pneumoniilor, ventilației mecanice prelungite în special la bolnavii cu factori de risc prezenți pentru complicațiile
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
coronariene la bolnavii la care este necesară înlocuirea valvei aortice. În general, incidența leziunilor coronariene la pacienții cu angină pectorală propuși pentru protezare valvulară aortică variază între 40%-50%, aceasta scăzând semnificativ la aproximativ 25% în cazul bolnavilor cu dureri toracice atipice și sub 20% în absența durerii (13, 14, 15, 16). De obicei, leziunile coronariene sunt mai puțin frecvente la bolnavii cu insuficiență aortică decât la cei cu stenoză aortică, în parte și ca urmare a faptului că primul tip
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
În caz că aceasta nu se realizează, se obține controlul hemostazei prin aplicarea unor puncte de sutură pe suprafața epicardului cu fir prolene 5,0. Pericardul se lasă deschis, se plasează un tub de dren în hemitoracele stâng și se închide peretele toracic în straturi anatomice. S-a pus la punct însă un echipament care permite efectuarea revascularizării transmiocardice cu LASER prin toracoscopie care permite un acces bun al întregului perete liber al ventriculului de la bază la apex (68). Metoda este sigură, mai
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
nivelul pericardului parietal între vena cavă inferioară și vena pulmonară inferioară stângă într-un punct situat la dreapta liniei mediane. În acest moment, mijlocul bandeletei textile este atașat de pericardul parietal posterior, iar cele două capete libere ies din cavitatea toracică. Prin tracționarea bandeletei, punctul de fixare se va deplasa anterior, ridicând cordul din cavitatea pericardică. Pentru expunerea suprafeței inferioare (diafragmatice) a cordului cele două capete libere ale bandeletei sunt dispuse de o parte și de alta a inciziei și tracționate
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
suprafață realizând un guleraș cremos (1, 18, 20). După sinteză la nivel enterocitar, chilomicronii sunt eliberați în limfă ca particule native, conținând ca apoproteine apo B48, A, E și C (ultimele două în cantități minime). Ajunse în plasmă (prin intermediul ductului toracic) se maturează prin transfer nonenzimatic de apo E și C cu particulele HDL. Chilomicronii dispar din plasmă la 6-8 ore după ingestia alimentară, fiind catabolizați în două etape (18, 20): a)Într-o primă etapă, sub acțiunea LPL activată de
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
și/sau secretată o cantitate considerabilă de lichide sustrase volemiei. - venele alcătuiesc o rețea venulară bine reprezentată, care se deschid în vena cavă inferioară și vena portă. - vasele limfatice sunt numeroase și alcătuiesc o rețea subperitoneală, drenând limfa spre canalul toracic prin intermediul mai multor căi, transdiafragmatic, periesofagian și retrosternal. Astfel, ele constituie adevărate căi de drenaj a toxinelor, bacteriilor, polipeptidelor și substanțelor vasoactive rezultate din procesele patologice peritoneale. Mișcările respiratorii ale diafragmei facilitează drenajul limfatic spre canalul toracic (29). Inervația - peritoneul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
limfa spre canalul toracic prin intermediul mai multor căi, transdiafragmatic, periesofagian și retrosternal. Astfel, ele constituie adevărate căi de drenaj a toxinelor, bacteriilor, polipeptidelor și substanțelor vasoactive rezultate din procesele patologice peritoneale. Mișcările respiratorii ale diafragmei facilitează drenajul limfatic spre canalul toracic (29). Inervația - peritoneul parietal primește ramuri de la ultimele 6 perechi de nervi intercostali și ramuri din plexul lombar. Nervii somatici inervează musculatura parietală care reacționează la procesele inflamatorii peritoneale prin durere, apărare musculară sau contractură. Nervii splanhnici și ramurile vagale
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de vecinătate, exemplu cordonul ombilical la nou-născut. La adulții cu ascită de diferite etiologii contaminarea peritoneului se poate realiza prin:contaminarea lichidului de ascită în urma puncționării acesteia; - efracția intraabdominală a limfaticelor; - diseminarea bacteriană din limfaticele mezenterice - ganglioni limfatici abdominali - canalul toracic - circulația sanguină sistemică, ocolindu-se sinusoidele hepatice. Sursa implicată este intestinul de unde infecția se propagă prin transvazare intestinală, favorizată de stofa intestinală, distensia anselor, dismicrobism, iar pe plan secund de scăderea capacității de apărare a organismului. Deși peritonitele spontane au
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de instalarea ocluziei paralitice și pe plan sistemic, de apariția insuficienței multiple de organ. Odată bacteriile pătrunse în peritoneu, interacțiunea între acestea și organism începe imediat. Ele sunt absorbite la aproximativ 6 minute de la inoculare, fiind prezente în vasele limfatice toracice, iar după 12 minute se instalează bacteriemia. Fenomenul este facilitat de contracțiile diafragmului, care, creând o presiune negativă, absoarbe lichidul peritoneal și bacteriile prin stomate (53, 109). Drenajul peritoneului este influențat de calibrul variabil al stomatelor ce crește în timpul mișcărilor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
anginei instabile, a infarctului miocardic acut și a morții de etiologie cardiacă. Au fost evaluate angiografic 151 de cazuri consecutive de DZID candidate la TR. 31 de pacienți prezentau stenoze peste 75% ale uneia sau mai multor artere coronariene, durerile toracice fiind atipice sau absente, iar ecocardiografic se constată o fracție de ejecție de peste 35%. Dintre acești pacienți, 26 au acceptat să fie randomizați fie pentru tratament medicamentos (un blocant al canalelor de calciu plus aspirină), fie în vederea revascularizării (angioplastie sau
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sau în repaus, provocate, de exemplu, de o fibrilație atrială (aritmie indusă frecvent de hemodializă). Insuficiența cardiacă este, de obicei, precipitată de supraîncărcarea de volum. Auscultația cordului evidențiază suflul aortic de ejecție caracteristic. ECG poate arăta semne de HVS. Radiografia toracică are valoare limitată; poate releva calcificări ale VA și creșterea indicelui cardiotoracic. Ecocardiografia este cea mai bună metodă de diagnostic și are avantajul de a fi neinvazivă, repetabilă și cu o bună reproductibilitate. Ea permite calcularea gradientului de presiune transaortic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]