206,418 matches
-
îi faceți un consult și la ochi. - Se prea poate să-mi fie pacient. Am cîteva mii pe lista de la cabinet. - Ceea ce ar fi trebuit să vă spun de la bun început - are buză de iepure. Bineînțeles operată, chirurgie estetică și tot tacîmul, dar se observă totuși. După asta ar trebui să vi-l amintiți. Musafirul rămase tăcut. Nazneen îl văzu pe Chanu stăpînindu-și un rîgîit. Ar fi vrut să se ducă la el și să-l mîngîie pe frunte. Ar fi
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
le-am ars. Și mi-am făcut două promisiuni. Că voi reuși, cu orice preț. Aceasta a fost prima promisiune. Iar a doua, că mă voi întoarce acasă. Cînd voi fi reușit. Și îmi voi respecta promisiunile, încheie Chanu. Devenise tot mai mare în timp ce vorbea, dar apoi se făcu din nou mic în scaunul lui. - Prea bine, prea bine, spuse doctorul Azad, uitîn- du-se la ceas. - Scrisorile cu rugăminți continuă să vină, spuse Chanu. De la vechii servitori, de la copiii servitorilor
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
sală de altminteri de mici dimensiuni, astfel încât spaniola se suprapunea englezei și invers; așa se făcea că ieșea un talmeș-balmeș, o harababură de nedescris. "Ciudat", dar nu s-au pus întrebări de către cubanezi și nici nu s-au făcut comentarii. Tot noi, străinii am preluat și această sarcină. Tovarășii lui Fidel aveau mare grijă ca vorbele noastre să ajungă cât mai puțin la urechile participanților autohtoni, deși aceștia erau bine selecționați în baza vigilenței socialiste. De altminteri, singura ședință care a
Mentalitate socialistă by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10364_a_11689]
-
era scandaloasă: ŤUnde cresc crinii?ť. Atît și nimic mai mult. După un scurt examen vizual, ca să văd de ce natură e liniștea tînărului, căci există o speță de liniște suspectă ca aceea de dinainte de furtună, i-am răspuns și eu, tot așa de simplu: ŤCrinii cresc în empireuť. Tînărul a părut foarte satisfăcut. Atunci mi-am permis să-i pun și eu o chestiune-test: Unde trăiesc corbii? Iar tînărul mi-a dat un răspuns care m-a umplut de mulțumire: Corbii
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
un buton și ai șters după ce ai terminat cartea? Nicolae Breban: Nu, nu... apropierea creierului de mașini s-a mai făcut și în secolul XVIII, când creierul a fost comparat cu o mașină, astăzi creierul este comparat cu computerul, deci tot un fel de mașină, ceva mai complicată; creierul are alte legi, mai ales creierul creatorului; creierul creatorului este un creier special. Marian Ilea: Cum l-ați putea defini... prezenta, de fapt? Nicolae Breban: Vă spuneam mai înainte... nemulțumit de lumea
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
pentru că nu aveai curajul să recitești. Marian Ilea: Erau în satele din Maramureș, de fapt din Transilvania, cam în fiecare sat, doi-trei foarte buni povestitori țărani care se adunau pe bănci, la drumul țării - în jurul lor roiau oamenii, și ăia tot povesteau. Erau oamenii ăia scriitori în stare embrionară, erau așa-numiții "povestași" ai literaturii sud-americane sau puteau să fie la un moment dat un foarte bun material pentru un potențial scriitor? Nicolae Breban: Nu, nu are nici o legătură. E cazul
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
Cristian Teodorescu Diverși comentatori de politică externă au tot plîns de mila României fiindcă ar fi încăput pe mîna unui ignorant în ale relațiilor internaționale. Iar celebrul banc prezidențial despre felați onoarea licuricilor mari - dacă trebuie! - în locul celor mici, le-a dat multora impresia că Băsescu ar putea da
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
în Statele Unite, pe ultima parte a mandatului său. Vizita sa la Budapesta, la împlinirea a 50 de ani de la Revoluția din Ungaria n-a avut un sens simbolic, ci unul personal. Pentru a scăpa de acuzația că duce o politică tot mai accentuată de "jandarm" universal și după problemele pe care le are acasă din cauza felului în care a gestionat ofensiva împotriva "forțelor răului", președintele american le reamintește concetățenilor săi cît a costat lumea că în 1956, America i-a lăsat
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
îndoiesc că președintele României și-a jucat vizita la șantaj. Ar fi fost cel puțin ciudat ca în timp ce la București, înainte de plecarea sa la Washington, Băsescu să se simtă amenințat de politicienii români care vor să-l schimbe din funcție, tot el să facă în America pe marele președinte care bate cu pumnul în masă. Ca fapt istoric, Băsescu e primul președinte al României care în timpul unei vizite oficiale în Statele Unite se vede contestat de o majoritate parlamentară constituită ad hoc
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
numai partidele opoziției, ci și trei dintre formațiunile politice ale Puterii. În ciuda faptului că a devenit chiar în timpul vizitei la Washington un președinte contestat de două treimi din Parlament, Băsescu nu s-a lăsat impresionat de această manevră. Și dacă tot am evocat anectoda cu licuriciul, atunci primul președinte al României care își arată mușchii în America, fără să i se întoarcă spatele, e tocmai, ca să zicem așa, umilul Băsescu din faimosul său banc. De unde i se trage atunci credibilitatea lui
Băsescu la marele licurici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10400_a_11725]
-
pusese în rolul lui Ștefan un actor foarte mare de stat, ca și Ulea de altfel, încît izbirea bătrînului voievod cu inamicul lua proporțiile unei încăierări între giganți. În afara scenei o atacă și }ircădău pe Zița cu șicul de la baston. Tot în culise se bat Popa Pripici și dăscălimea în Scrisoarea pierdută. Jupîn Dumitrache îl capturează însă pe Rică în plină scenă, cu scopul de a-l întreba: "- Ce poftești, măi, musiu?" Spiridon e bătut de Dumitrache cu biciul: "Sfîntul Neculai
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
superior după calculul hîrtiei. În lumea agrestă a lui Preda, ciomăgeala e un act curent care rezolvă radical conflictele. Niculae Moromete, copil încă, lovește cu măciuca un alt copil care voia să-l sperie deghizat în fantomă. Acesta se răzbună tot cu bîta. Fratele mai mare al lui Niculae, Achim, organizează un duel între acesta și adversar în care primul își ia revanșa. Începerea ostilităților este trîmbițată de fratele-arbitru astfel: "- Repede-te în el, ...pe mă-ta de urît!" Un tînăr
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
Clara în Vlaicu Vodă e justificat de epocă. Dar și tinerii legionari, mult mai tîrziu, în Bietul Ioanide, uzează de pumnale ca să ucidă demonstrativ un profesor, adversar al Mișcării. Crima se face asemeni omorîrii lui Cezar, pentru a excita imaginația. Tot stimulat de lecturi istorice, un copil dintr-o nuvelă de Titus Popovici decapitează un curcan cu sabia. Personajele cazone ale lui A. Bacalbașa folosesc în aplicarea disciplinei militare pumnul, centironul, nuiaua. Sau, la distanță, la exercițiile de cavalerie, pietre aruncate
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
porci profesionist, cu un briceag. Mai tîrziu, descriind aceleași evenimente de la 1907, Z. Stancu se va lua la întrecere cu Rebreanu inventînd o armă de exterminare inedită: plugul cu care se trece peste corpul asupritorului, săpînd o brazdă în el. Tot la Rebreanu, în Amîndoi, soluțiile de exterminare sînt originale: Solomia ucide prin strangulare cu o sîrmă, iar cînd este arestată se sinucide cu un ac de păr. În Groapa lui Barbu, hoții se taie de zor între rivali în chip
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
lui Gérard Genette intitulat Bardadrac, cu un cuvînt inexistent în dicționarele obișnuite ale limbii franceze și care semnifică, într-un vocabular personal, o geantă încăpătoare în care poți să pui orice, metaforă inspirată pentru această carte atît de aparte; apărută tot la editura pariziană Seuil, ea și-a găsit locul într-o colecție ne-onorată pînă acum de marele poetician, Fiction & Cie. De unde poate și deruta librarilor care, în așteptarea cărții și deja puși în încurcătură de titlul ei, o anunțau
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
pentru vreo carte rară. În acest jurnal-dicționar sui generis nu domină înduioșarea și nostalgia - taxată de altfel destul de sever -, ci umorul și ironia, gustul pentru maximă și butadă, o irepresibilă pornire pentru asociații și aluzii culturale, pentru promenade etimologice. Peste tot se simte ochiul autorului ce a dat Relația estetică, atent la arte vizuale, la arhitectură, la peisaje, la poduri, la gări, la lună și o ureche sensibilă la muzică, cu o mare slăbiciune pentru jazz. Deși cartea lui Genette, probabil
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
virtualitatea se dovedește a nu ține strict de domeniul futurismului. Astfel, citind primele pagini ale cărții, vezi că ele nu promit prea mult, în sensul că povestea începută seamănă cu cea din Chemarea lui Matei, al doilea roman al autoarei (tot unul despre iubire, moarte, informatică, deși și despre religie) și astfel impresia este de deja-văzut. Parcurgând însă restul paginilor și remarcând întrepătrunderea de planuri, originalitatea Florinei Ilis iese încă o dată la iveală. Cum începe însă al cincilea discurs narativ al
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
marile centre muzicale artistice ale lumii cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani. în acest an conducerea artistică a spectacolului a fost încredințată cunoscutului dirijor maghiar Adam Fischer. Festivalul wagnerian de la Bayreuth a debutat la data de 25 iulie, tot cu o reluare, cu Olandezul Zburător. Revenind la evenimentele oferite de cele două canale culturale ale radioului nostru public...; trebuie observat că nu este vorba numai de realizarea propriu-zisă a transmisiilor licențiate de Radiodifuziunea bavareză, ci de poziționarea justă a
La Radio România Muzical - Festivalul de la Bayreuth by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10396_a_11721]
-
care am nevoie. Indiferent dacă este vară și, implicit, este festival sau dacă este toamnă și ritmurile devin solemne, mai degrabă diurne. Aici, poate mai acut ca niciunde, din punctul meu de vedere, poveștile se suprapun, se intersectează, se concurează, tot așa cum ficțiunea și istoria concurează realitatea. Aici, în iulie, timp de aproape o lună, fascinația teatrului este absolută. Nu există nici o concurență. Și asta de șaizeci de ediții... Dincolo de bani, mulți, aiuritor de mulți din perspectiva mea, dincolo de politică și
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
și însoțite de suflul modernității, de expresiile acute și actuale ale prezentului, care își reflectă imaginea pe chipul fiecărei ediții în parte. Tradiția și modernitatea merg mînă în mînă, nu pot fi separate. Fiecare este semnul unei altfel de cercetări, tot așa cum fiecare dintre noi este semnul unei căutări. Ce căutăm? Întrebarea decisivă din punctul de vedere al lui Peter Brook. Pentru viață și pentru teatru. Care sînt căutările noastre, ale fiecăruia dintre noi, ale societății? Toate acestea se vor găsi
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
totul este conținut în text, în mesajul lui, în rigoarea și în forța cu care cei doi își alcătuiesc relația, povestea. "Jocul este pentru un actor ca hîrtia pentru un scriitor, este suportul pe întinsul căruia se întîmplă stupidități, prostii, tot așa de bine cum se petrec lucruri foarte, foarte importante", remarcă Peter Brook. E trecut de miezul nopții. Sînt în autobuzul-navetă care ne duce în cetate. Mă uit pe geam și mă trezesc ochi în ochi cu cîțiva localnici, izgoniți
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
1957 la Kanisza, Voievodina, în fosta Iugoslavie, absolvent al Liceului de Arte Frumoase din Novi Sav și al Universității din Budapesta, unde descoperă teatrul gestual, Joseph Nadj este un tip fascinant. În tot ce face. Am avut șansa să văd, tot la festivalul de la Avignon, spectacolul său fascinant, răvășitor cu Strigătul cameleonului, revelația incontestabilă a acelei ediții. Am văzut, mai tîrziu, Comentariile lui Habacuc și, în 2002, Filosofii, după Bruno Schulz, un specatcol în care interdisciplinaritatea este vocea esențială care adună
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
măsura supremă a artei sale și a ceea ce înseamnă interpretarea mozartiană. Apărusem deja cu succes în rolurile de soprană dramatică din operele lui Mozart, când m-am gândit să trec odată cu Elisabeth Schwarzkopf acest repertoriu extraordinar, în care eram solicitată tot mai intens, și în care era depozitara tradițiilor moștenite de la Bruno Walter, Wilhelm Furtwängler sau Herbert von Karajan. Din semnul Săgetătorului, ca și mine, m-a primit ca pe o veche cunoștință, ca pe o prietenă, și am parcurs împreună
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
semnul Săgetătorului, ca și mine, m-a primit ca pe o veche cunoștință, ca pe o prietenă, și am parcurs împreună măsură cu măsură rolul Donnei Elvira timp de două ore. A doua zi ne-am întâlnit din nou și tot ce pusesem la punct funcționa perfect, făcând-o să repete una dintre expresiile ei favorite, cu accentul germanic pe care-l conservase: fenomenaal! Toate bune și frumoase, timp de peste o oră și jumătate, mai exact până la fraza Elvirei La mia
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]
-
cu episodul La mia credulitŕ cu tot, și cu bătalia respectivă - să ne oprim ori să mai continuăm - care-l încântase până și pe sobrul maestru acompaniator, care nu schițase nici un surâs până atunci, deși Schwarzkopf și cu mine fusesem tot timpul de o bună dispoziție exuberantă. Pe fondul acesta ea i se adresează, angelic, tinerei care asistase la eforturile noastre: Ť - Ai văzut ce înseamnă cântul la înalt nivel?ť Iar aceasta, fermecată, îi răspunde că da. Ť - Ai înțeles
Elisabeth Schwarzkopf a intrat în lumea celor drepți by Mariana Nicolesco () [Corola-journal/Journalistic/10378_a_11703]