4,979 matches
-
Legionară în dauna partidelor istorice, opozante ireconciliabile față de suveran, comandantul ei, Horia Sima, este primit în audiență de rege pe 18 iunie 1940. Tot la 22 iunie 1940, Carol al II-lea promulgă Decretul-lege pentru „apărarea ordinei politice unice și totalitare a statului român”. Prin acest act s-a consfințit de fapt caracterul totalitar al regimului lui Carol în România. Urmare a celor prestabilite cu suveranul, pe 23 iunie 1940, Horia Sima a adresat un apel tuturor membrilor Legiunii pentru a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
este primit în audiență de rege pe 18 iunie 1940. Tot la 22 iunie 1940, Carol al II-lea promulgă Decretul-lege pentru „apărarea ordinei politice unice și totalitare a statului român”. Prin acest act s-a consfințit de fapt caracterul totalitar al regimului lui Carol în România. Urmare a celor prestabilite cu suveranul, pe 23 iunie 1940, Horia Sima a adresat un apel tuturor membrilor Legiunii pentru a se înscrie în Partidul Națiunii. De asemenea a fost făcută publică și hotărârea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
nu au reușit să-l convingă. Mai mult chiar, Ion Mihalache a demisionat, la 26 iunie 1940, din Consiliul de Coroană. În ciuda manevrelor politice făcute și cu toate măsurile luate pe plan intern, în scopul întăririi regimului, pentru întărirea regimului totalitar, așa cum se întâmpla la acea vreme în Europa, regele Carol al II-lea nu-și va salva nici tronul, nici regimul și nici România Mare. Evenimentele externe se vor succeda cu așa repeziciune încât vor surprinde și pe suveran, și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
împotriva rebeliunii legionare, ca și pentru decizia angajării Armatei române în războiul antisovietic, guvernul a organizat referendumurile de la 2-5 martie și de la 9 octombrie 1941. Pe de altă parte, prin cele două plebiscite, generalul Ion Antonescu încerca să escamoteze caracterul totalitar al regimului pe care îl patrona și modul dictatorial în care exercita puterea. De asemenea, convocarea în două rânduri a Adunării obștești plebiscitare a națiunii române trebuia să dea poporului iluzia că era consultat asupra politicii promovate și că acțiunilor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
lupte, pierderile au fost de 169 822 din care 111 379 morți și răniți), Mareșalul Ion Antonescu a fost considerat naționalist, fascist (dimensiunea lui antisemită o privesc unii drept relevantă în definirea fascismului care, totuși, este mai degrabă o concepție totalitară asupra societății) și criminal de război. Etichetările legate de personalitatea și regimul său sunt mai degrabă polemice, „decât rezultatul unei analize aplicate”. Regimul antonescian fără îndoială că a fost o dictatură, deoarece, în calitatea sa de „Conducător al statului”, Ion
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
reușit contractarea manevrelor serviciilor secrete germane. Nu s-au încălcat regulile prestabilite pe cale oficială, care lezau libertatea de mișcare a conducerii statului român. Se știe că, în unele teritorii ocupate, serviciile naziste acționau și se comportau ca ocupant, în mod totalitar, procedând la răpiri și torturi pentru obținerea de informații. Unii dintre agenții Abwehr-ului din România colaborau și cu S.S.I.-ul, precum cazul maiorului Hermann von Stransky care, căsătorit fiind cu o gălățeancă, l-a informat pe Eugen Cristescu asupra locului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
neglija activitatea iredentistă. În cursul anului 1939, mai precis după materializarea înțelegerilor sovieto-germane prin Pactul Ribbentrop-Molotov, oficialitățile bulgare au impus structurilor sale de spionaj o temperare a acțiunilor informative pe teritoriul României. Pentru guvernul bulgar, susținut de cele două puteri totalitare și revizioniste de pe continentul european, o activitate intensă de spionaj pe teritoriul românesc ar fi produs „încurcături de ordin politic” în sensul că „și-ar compromite tactica” adoptată după înțelegerea sovieto-germană din 23 august 1939. De acum, Bulgaria, beneficiind deopotrivă
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
conducător). Fascismul real, Stato totale, totalitarismul lui Mussolini și Hitler reprezintă o tentație a absolutului care înțelege să stabilească o relație de fuziune între Stat și societate, întruchipate în persoana șefului; un paroxism politic unde se întîlnesc, într-o sinteză totalitară, anti-etatismul cel mai înverșunat și etatismul absolut, care nu admite nici o formă democratică: voința generală se exprimă prin unul singur. Aceasta n-are nici o legătură cu extrema-dreaptă reacționară, chiar dacă unii adepți ai acesteia din urmă au fost seduși la fel
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
ne arată drumul pe care trebuie să-l urmăm. El a propus conceptul de revoluție internațională pentru a explica nașterea partidelor comuniste. Acesta i-a inspirat lui Jean Charlot ideea unui al cincilea clivaj, care ar pune în opoziție partidele totalitare și partidele specializate ca rezultat al unui clivaj între stat și societatea civilă 11. Totuși, oricît de importante ar fi fost, revoluția internațională și transformările sale ulterioare troțkismul, maoismul, titoismul n-au afectat decît latura "muncitori" a clivajului capitaliști / muncitori
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
structurale. Revoluții Naționale Industriale Internaționale Axe Clivaje Clivaje Clivaje Teritorial Funcțional Centru / Periferie Biserică / Stat Rural / Urban Capitaliști / Muncitori Stat / Societate civilă Minimaliști / Maximaliști Revoluția internațională cuprinde astfel, pe axa teritorial-culturală, clivajul stat / societate civilă, care pune în opoziție "partidele totalitare" cu "partidele democrate", în timp ce pe axa funcțională ea se traduce prin clivajul minimaliști / maximaliști, care pune în opoziție "partidele sociale" cu "partidele liberale". Patru familii de partide, care se opun două cîte două, se adaugă astfel celor opt care compun
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
orice funcție mediatoare între societatea civilă și societatea politică, pentru a deveni o unealtă de mobilizare în avantajul exclusiv al celei de-a doua. Acolo unde există o societate civilă, va apărea, din aproape în aproape, o mobilizare împotriva Statului totalitar: Budapesta și octombrie polonez din 1956, Primăvara de la Praga, din 1968, evenimentele din Gdansk, în 1970 și 1980, sînt tot atîtea evenimente revoluționare. În momentele numeroase cînd a bătut în retragere, contestarea surdă își găsea refugiul în Biserică și în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
puterii sovietice slăbește, iar fenomenul partizan reapare chiar înainte de organizarea alegerilor libere. De rapiditatea procesului de tranziție va depinde gradul de diferențiere între familiile și partidele politice rezultate din revoluția internațională. Organizate destul de devreme, alegerile libere vor vedea confruntîndu-se partidul totalitar cu un mediator unic, ce exprima voința societății civile de schimbare. Acesta a fost cazul alegerilor din Polonia, din 1989, semicompetitive, dar libere, și al primelor alegeri din Cehoslovacia, din 1990, sau al partidelor din Ungaria, din 1988 și 1989
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
sau al partidelor din Ungaria, din 1988 și 1989. În schimb, fiindcă procesul electoral venea să confirme o tranziție care deja era pusă pe șine, rezultatele dezvăluie o configurație multipolară, ca în cazul alegerilor din Ungaria din 1990. 1. Partidele totalitare. Familia de partide totalitare se compune din partide comuniste normalizate și, în anumite cazuri, reîmprospătate în vederea alegerilor libere. Chiar dacă ele au păstrat încrederea anumitor sectoare ale clasei muncitoare, acestea nu ezită să mediatizeze și voința politică a celor care, altădată
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Ungaria, din 1988 și 1989. În schimb, fiindcă procesul electoral venea să confirme o tranziție care deja era pusă pe șine, rezultatele dezvăluie o configurație multipolară, ca în cazul alegerilor din Ungaria din 1990. 1. Partidele totalitare. Familia de partide totalitare se compune din partide comuniste normalizate și, în anumite cazuri, reîmprospătate în vederea alegerilor libere. Chiar dacă ele au păstrat încrederea anumitor sectoare ale clasei muncitoare, acestea nu ezită să mediatizeze și voința politică a celor care, altădată, făceau parte din aparatul
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
1994 Nica, Constantin, Liberalismul și societatea modernă, București, Noua Alternativă, 1995 Ookeshott, Michael, Raționalismul în politică, București, All, 1995 Tămaș, Sergiu, Dicționar politic. Instituțiile democrației și cultura civică, București, Casa de editură și presă "Șansa" SRL, 1996 Tismăneanu, Vladimir, Noaptea totalitară. Crepusculul ideologiilor radicale în secolul XX, București, Athena, 1995 Voicu, George, Pluripartidismul. O teorie a democrației, București, All, 1998 TABLA DE MATERII Prefață ............................................................................... Introducere ....................................................................... Partidele politice din Europa ........................................ Apariția partidelor politice în Europa ................... I. Abordarea problemei ........................................... II. Paradigma celor patru
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
fi totuși contestate. Astfel, ideea de progres este pusă sub semnul întrebării periodic, atunci când amenință echilibrul natural: dezvoltarea personală este criticată atunci când se transformă în individualism egoist; toleranța poate lipsi atunci când liderii de opinie exprimă o opinie intolerantă... 2. Societățile totalitare impun unanimitatea în domeniul valorilor. Multe dintre comunitățile tradiționale sunt, de ase-menea, unanime, iar "oamenii cumsecade" îi sancționează pe cei care nu gândesc la fel ca ei. Dar dacă se relaxează constrângerile, societatea devine, treptat, pluralistă. Coexistența sistemelor de valori
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
întrerupte. Grațierea nu aduce și uitarea și nu modifică importanța prejudiciilor aduse, dar absolvă: prin grațiere, criminalul nu mai trebuie să suporte consecințele faptei sale. Situația este și mai spinoasă în cazul schimbărilor de regimuri politice. Un sistem dictatorial, chiar totalitar, care a practicat violența, opresiunea, persecuția, cedează locul democrației sau se democratizează, așa cum a fost cazul în țările socialiste ale Europei centrale și de Est, în Uniunea Sovietică, America latină, Spania, Portugalia... Dilema este: trebuie să epurăm (deci să pedepsim) sau
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
atribuirea de noi funcții școlii, cum ar fi cea de violență simbolică -, schimbarea granițelor de exemplu, unirea grupurilor, încorporarea unui grup în altul -, schimbarea relațiilor dintre sisteme de exemplu, ascendența politicului asupra economicului, controlul vieții private și familiei de către guvernele totalitare sau schimbarea mediului de exemplu, deteriorări ecologice, pandemii, sfârșitul sistemului mondial bipolar (vezi Sztompka 1993:5-6). O altă clasificare făcută de Boudon (1986:9-21) duce la identificarea a patru tipuri de probleme interrelaționate de care se preocupă teoriile schimbării: a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pretutindeni în fostele țări comuniste, și au însemnat: transformarea sistemului politic, schimbarea legislației, reforma agricolă, transferul proprietății de stat către privat, reforme în educație ș.a. Consecințele lor au fost nenumărate în plan social: s-a trecut de la un sistem politic totalitar la unul democratic, de la un sistem social egalitar la unul cu polarizare puternică (mulți foarte săraci, puțini foarte bogați), de la mobilitate transfrontalieră (emigrație sau imigrație) aproape zero la emigrație masivă. Schița schimbărilor structurale pe care o vom face în cele
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
cazuri însă, structura parlamentului a fost rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor. a. Parlamentul unicameral. Parlamentul unicameral asigură rapiditate, fluiditate și cursivitate activității legislative. Un asemenea parlament ar fi foarte util și eficient societăților care trec de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democratic, unde există o mare nevoie de reformare și restaurare legislativă; fiind redus numeric, parlamentul unicameral necesită mai puține cheltuieli pentru întreținerea și funcționalitatea sa. Existența sistemului parlamentar unicameral ușurează relația dintre parlament și executiv
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
mai largă și mai variată a forțelor politice reprezentate în parlamentul bicameral ar înlătura posibilitatea subordonării sale17, fie forței social-politice majoritare, fie executivului sau șefului statului. În felul acesta, s-ar diminua considerabil posibilitatea instaurării dictaturii sau a unui regim totalitar. Sistemul bicameral permite o dezbatere mai amplă, mai profundă a proiectelor legislative, aduce în planul dezbaterilor opțiuni, soluții multiple și diverse, fapt cu efecte pozitive asupra calității, consistenței, profunzimii actului legislativ. Mulți politicieni și juriști contestă plusul de democrație pe
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
o reprezintă. Prin politica guvernului, legile votate, majoritatea parlamentară are un rol decisiv în orientarea și dirijarea evoluției societății, în conducerea acesteia. Opoziția parlamentară este necesară și obligatorie în cadrul unui sistem politic democratic, al unui stat de drept. În societățile totalitare, în cele mai multe cazuri opoziția politică lipsește sau este formală 20. În raport cu majoritatea parlamentară, opoziția are un rol mult mai mic în dezbaterea și adoptarea legilor, și de aici în orientarea și conducerea societății. Rolul opoziției politice este acela de a
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
individual, întrucât factorii care au permis extinderea competențelor au fost extrem de variați. De la extinderea Comunităților de la șase la douăzeci și șapte de membri, înființarea Uniunii Europene, finalizarea Războiului Rece și, implicit, ruperea graniței dintre regimul politic democratic și cel comunist, totalitar, necesitatea de a poziționa Uniunea ca actor important în relațiile internaționale, într-o lume tot mai globalizată, toți acești factori externi au influențat evoluția Parlamentului. Parlamentul a dobândit, alături de Consiliu, competență bugetară după Tratatul semnat la Luxemburg, în aprilie 1970
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
țărilor având cea mai slabă participare la vot. România se integrează din punctul de vedere al comportamentului electoral modelului electoral ușor de identificat în grupul țărilor care au aderat după anul 2000, țări care au traversat cinci decenii de regim totalitar comunist, urmate de două decenii de tranziție spre un regim democratic pluripartitist, care au afectat gradul de încredere al cetățenilor în politică și politicieni. Prezența la vot în statele Uniunii Europene 27 la alegerile pentru Parlamentul European din 4-7iunie 2009
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
individual, întrucât factorii care au permis extinderea competențelor au fost extrem de variați. De la extinderea Comunităților de la șase la douăzeci și șapte de membri, înființarea Uniunii Europene, finalizarea războiului rece și, implicit, ruperea graniței dintre regimul politic democratic și cel comunist, totalitar, necesitatea de a poziționa Uniunea ca actor important în relațiile internaționale, într-o lume tot mai globalizată, toți acești factori externi au influențat evoluția Parlamentului. Evoluția competențelor a avut un caracter ascendent, cu fiecare tratat al Uniunii acordându-se competențe
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]