2,344 matches
-
și psihologice la care este expus individul în epoca industrialismului modern (Janos, 1991). în România, țară agricolă până în 1945, lucrurile s-au petrecut diferit: industrializarea intensă s-a realizat sacrificând individul și a fost cu putință doar în condițiile instaurării totalitarismului. Industrializarea promovată de ideologia marxist leninistă, reprezenta o țintă a comunismului isteric, având ca scop demonstrarea superiorității acestui tip de societate față de cea capitalistă. Ceaușescu, el însuși un tip cu puternice tendințe demonstrative, și-a fixat ca obiectiv prioritar industrializarea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
2014), Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015) și este prezent în mai multe volume coordonate de Sorin Bocancea și Daniel Șandru apărute sub sigla Editurii Institutul European, Iași: Massmedia și democrația în România postcomunistă (2011 și 2013), Totalitarismul. De la origini la consecințe (2011), Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală (2013). Constantin Ilaș (coord.), Exil în propria țară (c) 2015 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ne cer să nu uităm atrocitățile comunismului? Se afirmă adesea că fascismul a fost mai criminal decât comunismul, împotriva evidenței că numărul victimelor comunismului a fost mai mare decât cel al victimelor fascismelor. Se argumentează acestă ierarhizare a celor două totalitarisme astfel: în regimurile fasciste, individul era considerat vinovat pentru simpla apartenență la o etnie, pe când în comunism individul avea posibilitatea dezicerii ideologice. Adică, cine voia cu adevărat să se salveze avea posibilitatea să o facă; cine nu se dezicea, asta
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
căci au proclamat primatul forței asupra dreptului legal. Oricând se pot găsi însă - într-o astfel de stare - forțe mai mari, care pot răsturna pe conducător și atunci legea, siguranța, autoritatea, statul sunt desființate"1. Nici reacțiile față de crimele acestor totalitarisme nu trebuie să fie diferite. O a doua propunere pe care ne-o fac foștii comuniști este iertarea. Foștii atei îmbracă acum haina creștinilor practicanți. Ieri respingeau cu patos "obscurantismul religiei", iar astăzi o fac pe smeriții, predicând cu glas
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Născuți fiind după căderea comunismului, ei nu pot înțelege ce a însemnat comunismul din nostalgiile cultivate în familie, nu pot percepe grozăviile petrecute într-o societate totalitară. Lor le lipsește capacitatea de a percepe pericolul pe care îl reprezintă oricând totalitarismul. Pentru ei, alegerea unui lider cu porniri totalitare este o chestiune funny. Ei nu pot să-și imagineze consecințele grave pe care le poate avea chiar și pentru ei prezența unui lider antidemocratic la guvernare. Simpla trecere a timpului nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
trebuie contrazise cu poveștile adevărate ce arată adevărata față a comunismului. Sunt crunte povești de viață care, prin contrast, devin pledoarii pentru democrație. Tinerii își proiectează viitorul pornind de la povești de succes. Foarte bine. Dar, într-o societate ieșită din totalitarism, trebuie ca și poveștile foștilor deținuți politici să facă parte din programul de formare a unui individ. Și poveștile acestor supraviețuitori sunt tot povești de succes, al cărui rezultat nu este deloc de neglijat, pentru că este viața ca atare. Lucrarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
doctoratul în domeniul Istoriei (Univ. "Al.I. Cuza" Iași). Autor al lucrării Satul românesc în perioada comunistă. Studiu de caz Comuna Răchiteni (2007), coordonator al volumelor Secvențe din trecut. Studii de istorie și de relații internaționale (2009), Între democrație și totalitarism. Românii și Europa în perioada contemporană (2011) și autor a numeroase articole publicate în reviste de specialitate precum: Buletin Istoric, Analele Științifice al Univ. "Al.I. Cuza" Iași, Secția Teologie și Istorie, Pontes etc. Participant la sesiuni de comunicări științifice
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Italia (1922), Portugalia (1926) și Austria (1933). Din cauza dificultăților economice provocate de Marele Război, a crizei din 1929 și a gravelor probleme sociale, aparenta ordine promisă de regimurile totalitare s-a bucurat la început de simpatia poporului. Ca alternativă la totalitarism și liberalism s-a dezvoltat și corporatismul, sprijinit de o parte a ierarhiei 236. Papa a încheiat acorduri cu state ce aveau regimuri politice diferite. În 1929, după mai mulți ani de tratative, s-a semnat Tratatul de la Laterano cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
unicele mișcări de contestație socială și politică care se vor putea dezvolta sunt cele fundamentaliste, având posibilitatea să-și propage acțiunile prin intermediul instituțiilor religioase, singurele cu un anumit grad de autonomie. O asemenea conjunctură conduce, prin esență ei, la un totalitarism mai puțin compatibil cu paradigmele democrației occidentale. Pe termen lung, după ce zona va fi pacificata și raporturile de forțe se vor schimba, este posibilă angrenarea puterilor occidentale (de exemplu: UE) în procesul de democratizare a vietii interne a statelor din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Lucia Vitcowsky, Editura Hasefer, București, 2002, 467 p. (Andrei Muraru) Miriam KORBER-BERCOVICI, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943), Editura Kriterion, București, 1995, 128 p. (Mihai Vakulovski) Cristina PĂIUȘAN, Radu CIUCEANU, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist, Institutul Român pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001, vol. I, 363 p. (Bogdan Moșneagu) Lidia IONESCU STĂNILOAE, „Lumina faptei din lumina cuvântului”. împreună cu tatăl meu, Dumitru Stăniloae, Editura Humanitas, București, 2000, 396 p. (Cristian Vasile) Dennis DELETANT, Teroarea comunistă în România. Gheorghiu-Dej și statul polițienesc, 1948-1965
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Lucrurile nu s-au întâmplat astfel pentru că «așa a fost scris». Căderea lui Ceaușescu, triumful Solidarității sau dărâmarea zidului care a împărțit Berlinul [...] n-au fost determinate de vreo forță ascunsă, latentă, pândind din catacombe. [...] Cultura libertății a repurtat împotriva totalitarismului o victorie extraordinară, dar nu definitivă. Acum vine partea cea mai grea. Libertatea răbufnește [...] și va fi nevoie ca noi toți să ne îndeplinim menirea”111. Ultimul cuvânt îl are Vladimir Tismăneanu: „[...] moștenirea sistemului leninist, inclusiv a elementelor sale culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România a statelor Tratatului de la Varșovia în sprijinul FSN. Așa cum se precizează în Declarația M.A.E. al URSS, „potrivit aprecierilor comune ale statelor aliate, poporul român a luat destinele țării în propriile mâini și, în pofida rezistenței înverșunate a forțelor totalitarismului, acesta va reuși să repurteze victoria în lupta pentru libertate și democrație. Tocmai luând în considerare acest lucru există înțelegerea cu privire la dorința de a se evita vreun fel de acțiuni colective care ar putea aminti practica trecutului”. Credem că trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu aveau nici un fel de mijloace de a influența guvernele occidentale sau opinia publică. Accesul la ziarele occidentale era, dacă nu oprit, în orice caz foarte dificil. Unii erau prea vehemenți, alții repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Mulți dintre cei tineri își căutau un rost, căutau să-și câștige existența altfel decât pritocind la infinit niște resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale. Cum era structurată politic, profesional emigrația? Erau și membri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Romania lacked Anglo-American social scientific notoriety due to the perplexing complexities of its society and to the confusion to which this leads. «Balkanism» has served as an explanation for what happened in Romania in the past, much as «communism» or «totalitarism» serves to explain what happends there in the present. Relatively few Romanians live in the United States, 300,000 according to some estimates. Furthermore, unlike the Hungarians, Czechs, Poles, or Yugoslavs, Romanians have not rebelled against their leadership to such
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
volumele editate de Hannelore Baier și alți autori, în special din Germania, deși faptul că au fost publicate în Germania le fac accesibile doar unui număr limitat de români. Și, nu în ultimul rând, colecții precum Analele Sighet și Arhivele Totalitarismului au contribuit, de asemenea, în mod semnificativ la istoria deportării și persecuției etnicilor germani, unguri sau a altor grupuri din România în perioada imediat de după război și, mai ales, în perioada comunistă. Deși deosebite, lucrările menționate anterior constituie o arie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
din România nu înseamnă doar inserarea poveștilor lor în manualele de istorie, ci și înțelegerea relațiilor sociale din perioada celui de-al Doilea Război Mondial și din perioada comunistă. Noțiunea de indivizi ca victime lipsite de putere, asuprite de un totalitarism abstract, trebuie revizuită. Deși unii au suferit și au fost lipsiți de ajutor, alții, chiar dintre cei neafiliați nici unui partid politic, au participat de bunăvoie la persecutarea unor indivizi sau a unor grupuri, în timp ce alții au tolerat astfel de nedreptăți
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
zice Laslau Grun, un supraviețuitor al lagărelor din Germania, iar Miriam Korber-Bercovici - o mare profesoară de istorie de la care mai avem multe de învățat. Mihai Vakulovski CRISTINA PĂIUȘAN, RADU CIUCEANU, Biserica Ortodoxă Română sub regimul comunist, Institutul Român pentru Studiul Totalitarismului, București, 2001, vol. I, 363 p. Volumul reprezintă o colecție de documente din arhivele Securității, selecționate după două criterii: primul este cel cronologic (1945-1958), iar al doilea cel axiologic (conținutul, persoanele, sintezele). Autorii au urmărit prin selecționarea materialului prezentarea a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oficială” de 10.000 de clerici arestați (s-ar putea ca întregul cler ortodox de la momentul 1948 să numere 10.000 de membri! Din această cauză nu mai e loc de nici o mirare). în anul 1998, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului a editat volumul Biserica întemnițată. România. 1944-1989 (autori: Paul Caravia, Virgiliu Constantinescu, Flori Stănescu) care identifica 1.725 de preoți ortodocși arestați; autorii Dicționarului personalului ecleziastic încarcerat au apelat inclusiv la sprijinul Eparhiilor ortodoxe pentru completarea unor eventuale lacune documentare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vedere: pentru România a reprezentat o încercare de a scăpa de o dictatură și a evita o catastrofă totală, însă regimul democratic dintre 23 august 1944 și 6 martie 1945 s-a dovedit o tranziție - plină de speranțe - către impunerea totalitarismului de extracție stalinistă; pentru PCdR a însemnat ieșirea din anonimat și marșul forțat spre putere; pentru Dej, aducerea în prim-planul vieții politice românești. 23 august 1944 a ocupat un rol important în istoriografia comunistă, dincolo de reajustările permanente: ajungerea comuniștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Piaget, documentul nu este adevăr, ci existență. îndoiala rămâne o normă de conduită în reconstrucția istorică, iar istoricul poate fi definit și ca un profesionist care își pune permanent întrebări. Horațiu spunea că urmele înspăimântă (vestigia terrent). în deceniile de totalitarism am avut „teroare oriunde, rezistență pe alocuri” (Andi Mihalache). Trecutul este detonatorul prezentului, iar istoricii, când tac, se fac vinovați de complicitate la nefericirea colectivă (Ovidiu Pecican). Daniel Nazare Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara și rezistența din munți, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
România, românii au dovedit o lipsă de înțelegere pe mai multe planuri. Pentru aceia dintre observatorii politici care cred că ultimul regim totalitar a fost în Uniunea Sovietică a lui Stalin, cartea lui Kirk și Răceanu merge, parcă, pe definiția totalitarismului, atingând toate punctele pentru a demonstra că regimul din România se încadra în această categorie: suprimarea drepturilor și libertăților fundamentale, imixtiunea Securității în toate aspectele vieții individuale, omnipotența Statului, incarnat de figura lui Ceaușescu, totul fondat pe o ideologie de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
13. Philippe Ariès, Timpul istoriei, Editura Meridiane, București, 1997, p. 35. Martin Heidegger, Der Begriff der Zeit. Conceptul de timp, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 65-67. Ibidem, pp. 31-33. Pentru una dintre cele mai incisive analize ale limbajului folosit de totalitarismul comunist, vezi Françoise Thom, Limba de lemn, Editura Humanitas, București, 1993. Limba de lemn este, așa cum a fost echivalată de Thom, o limbă „lipsită de substanță” (p. 33), dar una dintre particularitățile ei este „mai puțin [...] sărăcirea vocabularului, c`t
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Revista de istorie și teorie literară, XLI (1993), nr. 1-2, pp. 181-186. Ibidem, p. 181. M. Nițescu, op.cit., pp. 167-168. Ibidem, p. 378. Ibidem, p. 394. Cerul văzut prin lentilă, ediția a II-a, 1996, p. 259. „Un mit al totalitarismului: colectivismul”, `n Miturile..., sub direcția Lucian Boia, II, pp. 78-92. Ibidem, pp. 88-89. C.C. Giurescu a fost plecat din țară `n 1944-1945, `n Turcia, cu misiunea de a fonda un institut de istorie la Istanbul. Acesta `nsă susținea că, `n
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istorie modernă la Institutul de Istorie al Academiei. ANIC, fond M.I. Diverse, dos. 14/1943, ff. 11-13 Vezi „sugestii” pentru o apropiere `ntre partidul comunist și membrii fostei mișcări legionare la G. Catalan, „Tentative de apropiere legionaro-comunistă, 1945-1946”, `n Arhivele Totalitarismului, 1999, nr. 3-4, pp. 140-153. „Relațiile Țării Românești și ale Moldovei cu Raguza (sec. XV-XVIII)”, Studii, 1949, nr. 4, pp. 105-124. Vopros` Istori și Vestnic Drevnii. `n 1948, nr. 4, pp. 142-147. Al. Grecu, „`n jurul noilor manuale școlare de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
1966 și 24 august 1968. Literature Research Center of CC of CPC, Chonological life of Zhou En-lai, 1949-1976, vol. III, Central Literature Press, Beijing, 1997, p. 266. Aleksandr Stykalin, „The Romanian Party Leadership and the Fate of Imre Nagy”, Arhivele Totalitarismului, nr. 36-37, 3-4/2002, p. 73. Silviu Brucan, Generația irosită. Memorii, Editurile Universul & Calistrat Hogaș, București, 1992, p. 73. Vezi și Aleksandr Stykalin, op.cit., p. 74. Pentru situația din interiorul PCUS, vezi volumul editat de G.V. Ivanova, Pensionarii puterii. Din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]