2,431 matches
-
puterea subiectivităților umane să o recunoască, să o exprime, să o pună în operă tocmai pornind de la diversitatea indivizilor, a religiilor, a formelor sub care această obiectivitate ni se înfățișează. Persoanei umane îi revine să facă direct priză pe obiectivitatea transcendenței prin angajare spirituală, realizîndu-se pe sine ca variantă personală de universal. Dacă se situează în orizontul acestei realizări, obiectivitatea divinului va putea deveni, pentru ea, realitate interioară; ea va putea deveni, la rîndu-i, expresie, mediu de iradiere a acestei obiectivități
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
gînditori, ca și pentru Simone Weil sau A.K. Coomaraswamy, documentația oferită de științele specializate constituie materia primă din care se hrănește propria filozofie religioasă, propria tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările credinței și transcendența care, inaccesibilă și totuși participabilă, dă credinței rațiunea de a fi. Ca științe ale omului, științele religiei își interzic în chip programatic să atace problema transcendenței în sine. Ele se ocupă numai de domeniul secund al reprezentărilor sale, al raportării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
tematizare a distanței verticale. b) Un beneficiu de tipul discernămîntului între manifestările credinței și transcendența care, inaccesibilă și totuși participabilă, dă credinței rațiunea de a fi. Ca științe ale omului, științele religiei își interzic în chip programatic să atace problema transcendenței în sine. Ele se ocupă numai de domeniul secund al reprezentărilor sale, al raportării omului la o realitate de a cărei natură nu își permit să se intereseze. Demersul lor suspendă așadar prestigiul nelumesc care riscă să se lipească, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația clasică, omogeniza indivizii, dîndu-le demnitatea egală a politicului, a devenit acum soclul pe care se sprijină individul pentru a-și pune în operă singularitatea. De la polul transcendenței politice care domina varietatea socială, acul democrației a trecut, la sfîrșitul secolului XX, către individ, cu mulțimea și demnitatea, amplu recunoscute, ale trăsăturilor lui particulare. Drepturile omului/individului, protejarea minorităților, multiculturalismul formează astăzi temele majore ale democrațiilor occidentale. Unitatea, legătura
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și societățile tîrziu moderne; pe de alta, idealul acelei unități plurale, problematice, mereu de construit, care e consensul. Toată cartea lui Marcel Gauchet La religion dans la démocratie e dedicată mutației care, de la polul universalului politic, al unității națiunii, al transcendenței statului față de indivizi, conduce în ultima parte a secolului XX spre polul particularului, al diferențelor privite ca o valoare în sine, al unui spațiu public pe care statul îl administrează fără a interveni în conținutul lui, acesta fiind determinat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
despre o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Gînditori religioși precum Martin Buber, Emmanuel Lévinas sau Simone Weil văd în respectul grav, radical față de celălalt sau în dialogul de profunzime cu el posibilitatea de împlinire a propriei persoane, văd manifestarea poate singura manifestare certă în epoca noastră a transcendenței. A-l lua în seamă pe celălalt, a-i face un loc egal cu al tău în propria concepție despre real înseamnă a te depăși ca eu închis, înseamnă a te transcende. în acest exercițiu, care ne stă la îndemînă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
concepție despre real înseamnă a te depăși ca eu închis, înseamnă a te transcende. în acest exercițiu, care ne stă la îndemînă zi de zi, care poate fi foarte concret, banal, modest, putem presimți ceva din misterul și din nemărginirea transcendenței. Or, exercițiul de transcendere e poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
al unui divin care se revelează în logica riguroasă a fiecărei doctrine și, totodată, în libertatea de dincolo de discurs a misterului său? Nu e diversitatea religioasă un foarte bun suport pentru a ne confrunta cu universalitatea și totodată cu apofatismul transcendenței? A asuma spiritual diversitatea nu înseamnă automat cădere în relativism. Poate însemna, dimpotrivă, efort de a cerceta doctrinele religioase în transparența lor, ca vehicule spre Adevărul incircumscriptibil. A-ți asuma propria credință considerînd-o convergentă cu celelalte nu înseamnă relativizarea ei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de secularizare. Secularizarea de separare declară că divinul constituie un domeniu care trebuie ținut la distanță de treburile publice (politică, contemplativ, centrat pe imaginea unui chip atotvăzător. într-un al doilea sens, compensator și destul de brut, secularizarea produce surogate de transcendență. Instituțiile religiei s-au văzut înlocuite de instituțiile politicului, ideologiile (eventual milenariste) au luat locul credinței. De la sfîrșitul secolului XX, acest tip de secularizare, prin substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de credință, și au pierdut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
religiei s-au văzut înlocuite de instituțiile politicului, ideologiile (eventual milenariste) au luat locul credinței. De la sfîrșitul secolului XX, acest tip de secularizare, prin substituție, începe să decline, să se treacă. Ideologiile, ca formă de credință, și au pierdut credibilitatea. Transcendențele obiectivate (națiune, stat, corp social) sînt puse în chestiune, deconstruite ca absoluturi, își recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip de secularizare e mai insidios și poate mai intim legat de modernitatea noastră decît precedentul. Pentru cei mai mulți dintre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
social) sînt puse în chestiune, deconstruite ca absoluturi, își recapătă locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip de secularizare e mai insidios și poate mai intim legat de modernitatea noastră decît precedentul. Pentru cei mai mulți dintre modernii care recurg la transcendență, ea înseamnă un capital de investit profitabil în mundan. Transcendența poate oferi soluții mai satisfăcătoare de explicare a lumii și a istoriei decît în cazul în care nu e luată ca ipoteză de lucru, poate fundamenta variante mai nobile de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
locul lor, relativ. în sfîrșit, al treilea tip de secularizare e mai insidios și poate mai intim legat de modernitatea noastră decît precedentul. Pentru cei mai mulți dintre modernii care recurg la transcendență, ea înseamnă un capital de investit profitabil în mundan. Transcendența poate oferi soluții mai satisfăcătoare de explicare a lumii și a istoriei decît în cazul în care nu e luată ca ipoteză de lucru, poate fundamenta variante mai nobile de viață bună pentru individ, poate furniza material identitar puternic, poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
poate furniza material identitar puternic, poate deveni drapel de luptă pentru dreptate socială, ca în teologiile eliberării, sau de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
de luptă pentru putere, ca în fundamentalismele insurgente. în orice caz, indiferent că retorica religioasă e agresiv tradiționalistă sau individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă ca un ghimpe în carnea societăților noastre. Cînd e resimțită cu intensitate, absența ei poate ajunge să lucreze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
individualistă, inventivă, tolerantă, transcendența devine un accesoriu prețios al tematicii imanente. E vorba despre o secularizare prin anexiune, mai insidioasă, fiindcă transcendența nu e ignorată sau uzurpată, ci instrumentată. și totuși Tocmai fiindcă e, într-un fel sau altul, evacuată, transcendența veritabilă rămîne înfiptă ca un ghimpe în carnea societăților noastre. Cînd e resimțită cu intensitate, absența ei poate ajunge să lucreze în noi precum acul albinei socratice. într-adevăr, ce definește modernitatea noastră? Nu doar refuzarea oricărui temei transcendent, ci
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
a limitelor umanului ; avem posibilitatea de a verifica pe viu, pînă la capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul separației față de absolut. Societatea democratică nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mult, pînă în modernitatea tîrzie, tradițiile nu au avut niciodată experiența unei lumi totalitare, unde omul poate deveni număr impersonal într-un colectiv, unitate cenușie într-un proiect istoric care nu îi aparține, element anonim al unei mașini sociale fără transcendență. Secolul XX a avut din plin aceste experiențe. Iată de ce, probabil, tema omului interior apare la anumiți gînditori ai acestui secol cu o pregnanță care ar părea că nu mai lasă aproape nici un rol în participarea omului la transcendent aspectului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și mereu decepționată de noul perisabil, ea poate la limită trezi atenția față de acea noutate cu totul alta, mai veche decît timpul, nesupusă nici unei uzuri, precum și față de modurile în care noutatea ei lucrează în tradițiile lumii. Căci noutatea inalterabilă a transcendenței se reflectă în metabolismul tradiției, în creativitatea ei, în capacitatea ei de a găsi forme proaspete pentru a-și tematiza legămîntul cu Originea. în domeniul teologic propriu-zis, ca în oricare altul, doar momentele de epuizare sau scleroză nu produc noutate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dinamism infinit, a te menține pe o cale unde fiecare treaptă relansează înaintarea, iată care ar fi, pentru omul religios, condiția noutății 1 o condiție pentru care modernitatea tîrzie furnizează, și ea, o seamă de suporturi simbolice. Laicitate și apofatism Transcendența de la o modernitate la alta Sîntem, după expresia lui Marcel Gauchet, o civilizație ieșită din religie? Aparținem unei vîrste sumbre, unei vîrste de fier, în termenii tradiționali ai Indiei ori ai Greciei vechi? Pare că da, în cazul în care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sumbre, unei vîrste de fier, în termenii tradiționali ai Indiei ori ai Greciei vechi? Pare că da, în cazul în care prin asta înțelegem că sistemul lumii și al societăților noastre nu se mai întemeiază pe un raport oficial cu transcendența. Mai degrabă nu, dacă expresiile menționate înseamnă că raportul omului cu transcendența și-a pierdut posibilitatea de manifestare și de influență în spațiul public. Da, dacă socotim că societatea și modelul de univers în care trăim ar trebui să alcătuiască
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Greciei vechi? Pare că da, în cazul în care prin asta înțelegem că sistemul lumii și al societăților noastre nu se mai întemeiază pe un raport oficial cu transcendența. Mai degrabă nu, dacă expresiile menționate înseamnă că raportul omului cu transcendența și-a pierdut posibilitatea de manifestare și de influență în spațiul public. Da, dacă socotim că societatea și modelul de univers în care trăim ar trebui să alcătuiască un dispozitiv de comunicare cu cerul, să asigure în primul rînd condiții
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
public. Da, dacă socotim că societatea și modelul de univers în care trăim ar trebui să alcătuiască un dispozitiv de comunicare cu cerul, să asigure în primul rînd condiții, suport, algoritmi, tehnici, îndemnuri pentru practicarea raportului personal și eclezial cu transcendența. Nu, dacă socotim că, pentru acest raport, orice dispozitiv sociocultural rămîne, oricît de prețios, numai un auxiliar și că a-l monumentaliza ca pe un absolut ar însemna pînă la urmă să confunzi ascensiunea cu ascensorul, să consideri religia obiectivată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
adevăr viața publică, nu mai e resimțită și difuzată în mod afirmativ și înglobant. Se spune că modernitatea ne-a modificat drastic structurile de gîndire. Nu mai gîndim universul ca pe un edificiu calitativ etajat, mărginit sau îmbrățișat de infinitul transcendenței. Cognitiv vorbind, ne interesează universul sensibil și psihofizic, valorizăm relativul dar un relativ nerelaționat în mod afirmativ cu absolutul , punem accent pe particular dar un particular care nu e raportat în mod afirmativ la universal, ci la general. Pînă și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]