4,862 matches
-
și alte diferențe decât cele de ordin lingvistic 6. Despre „corporația transnațională” scriu rapoartele Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on Trade and Development - UNCTAD), precum și toți economiștii agreați de această organizație. Viziunea UNCTAD asupra corporației transnaționale este una foarte largă, ea definindu-se ca o entitate economică formată dintr-o companie-mamă și filialele ei în străinătate. Firește, sintagma „corporație transnațională” are o anumită savoare și o putere de sugestie mult mai mare decât banala „întreprindere multinațională
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
on Trade and Development - UNCTAD), precum și toți economiștii agreați de această organizație. Viziunea UNCTAD asupra corporației transnaționale este una foarte largă, ea definindu-se ca o entitate economică formată dintr-o companie-mamă și filialele ei în străinătate. Firește, sintagma „corporație transnațională” are o anumită savoare și o putere de sugestie mult mai mare decât banala „întreprindere multinațională”. De aceea, economiștii radicali vor folosi cu precădere corporația transnațională ca țintă a discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vor înlocui cu noțiunea de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
entitate economică formată dintr-o companie-mamă și filialele ei în străinătate. Firește, sintagma „corporație transnațională” are o anumită savoare și o putere de sugestie mult mai mare decât banala „întreprindere multinațională”. De aceea, economiștii radicali vor folosi cu precădere corporația transnațională ca țintă a discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vor înlocui cu noțiunea de concern transnațional (Martin, Schumann, 1999) dacă li se va părea că puterea reprezintă o definiție prin ea însăși. Mult mai nuanțată este atitudinea lui Papp (1991
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o anumită savoare și o putere de sugestie mult mai mare decât banala „întreprindere multinațională”. De aceea, economiștii radicali vor folosi cu precădere corporația transnațională ca țintă a discursurilor lor antiglobaliste, ba chiar o vor înlocui cu noțiunea de concern transnațional (Martin, Schumann, 1999) dacă li se va părea că puterea reprezintă o definiție prin ea însăși. Mult mai nuanțată este atitudinea lui Papp (1991), care descrie corporația multinațională (CMN) ca pe o corporație care acționează într-o multitudine de medii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
își concentrează totuși majoritatea eforturilor asupra țării de origine - Papp definește aici corporația globală. În cea de-a treia și ultima etapă de dezvoltare, corporația beneficiază de resurse, management, producție și alte capacități globale care îi conferă statutul de corporație transnațională. Practic, o astfel de viziune se suprapune destul de bine peste teoria clasică a internaționalizării firmei, teorie în care se succedau: întâi, exportul direct pe o anumită piață națională, apoi apelul la intermediari locali, aflați într-o anumită relație de cooperare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
într-o anumită relație de cooperare cu firma-mamă, pentru ca în cele din urmă să stabilească o relație de proprietate între ea și reprezentanta sa pe piața respectivă (termen generic - „filială” 7). Această relație de proprietate este esențială în definirea corporației transnaționale și se justifică prin atributul corporației de purtător de investiții străine directe. Asupra acestor aspecte vom reveni însă pe parcursul lucrării de față. Personal, consider corporația transnațională forma modernă a companiei multinaționale, îmbogățită cu o gamă mai largă de piețe și
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
respectivă (termen generic - „filială” 7). Această relație de proprietate este esențială în definirea corporației transnaționale și se justifică prin atributul corporației de purtător de investiții străine directe. Asupra acestor aspecte vom reveni însă pe parcursul lucrării de față. Personal, consider corporația transnațională forma modernă a companiei multinaționale, îmbogățită cu o gamă mai largă de piețe și cu strategii mai diversificate de cucerire a acestora. Hood și Young (1990), actualizând o mai veche preocupare a cercetătorilor de la Harvard, consideră că, pentru a fi
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cu o gamă mai largă de piețe și cu strategii mai diversificate de cucerire a acestora. Hood și Young (1990), actualizând o mai veche preocupare a cercetătorilor de la Harvard, consideră că, pentru a fi demnă de numele său, o corporație transnațională ar trebui să aibă filiale în cel puțin 5-6 țări și să înregistreze o pondere minimă de 25% a activelor deținute în străinătate în total active. Asemenea definiții sunt însă conjuncturale și riscă, spre exemplu, să prezinte drept corporație transnațională
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
transnațională ar trebui să aibă filiale în cel puțin 5-6 țări și să înregistreze o pondere minimă de 25% a activelor deținute în străinătate în total active. Asemenea definiții sunt însă conjuncturale și riscă, spre exemplu, să prezinte drept corporație transnațională o mică firmă maghiară care își extinde activitatea în zonele de frontieră cu statele învecinate, pe teritoriul acestora din urmă. Chiar dacă este evident că nu putem compara o astfel de firmă cu, să zicem, Coca-Cola, definițiile utilizate astăzi de majoritatea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de frontieră cu statele învecinate, pe teritoriul acestora din urmă. Chiar dacă este evident că nu putem compara o astfel de firmă cu, să zicem, Coca-Cola, definițiile utilizate astăzi de majoritatea specialiștilor ar încadra ambele companii în aceeași categorie a corporațiilor transnaționale. De altfel, conform Raportului UNCTAD (1999), există aproximativ 60.000 de corporații transnaționale, cu peste 500.000 de filiale în toată lumea. O simplă operație de împărțire atribuie, în medie, 8-9 filiale fiecărei corporații. Cum însă primele 500 sau 1.000
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
că nu putem compara o astfel de firmă cu, să zicem, Coca-Cola, definițiile utilizate astăzi de majoritatea specialiștilor ar încadra ambele companii în aceeași categorie a corporațiilor transnaționale. De altfel, conform Raportului UNCTAD (1999), există aproximativ 60.000 de corporații transnaționale, cu peste 500.000 de filiale în toată lumea. O simplă operație de împărțire atribuie, în medie, 8-9 filiale fiecărei corporații. Cum însă primele 500 sau 1.000 de corporații au filiale aproape în orice țară, media numărului de filiale ale
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
aproape în orice țară, media numărului de filiale ale celorlalte așa-zise corporații este mult diminuată. Acestea din urmă se află, probabil, în prima fază a procesului de transnaționalizare (strategii diferite pentru fiecare piață). Pentru a sintetiza, voi defini corporația transnațională ca fiind acea entitate economică formată dintr-o firmă-mamă și filialele ei din mai multe țări, ce este caracterizată de internaționalizarea producției, se bazează pe un „bazin” internațional de resurse umane, materiale și financiare, și promovează la scară globală un
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
multe țări, ce este caracterizată de internaționalizarea producției, se bazează pe un „bazin” internațional de resurse umane, materiale și financiare, și promovează la scară globală un anumit set de valori proprii. Introducem, astfel, un element de noutate în definirea corporației transnaționale, și anume valorile corporației 8, noțiune pe care o vom dezvolta în continuare. În viziunea noastră, internaționalizarea producției și dispunerea de un bazin internațional de resurse umane, materiale și financiare caracterizează toate corporațiile transnaționale. Ele conferă putere corporației, dar nu
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
element de noutate în definirea corporației transnaționale, și anume valorile corporației 8, noțiune pe care o vom dezvolta în continuare. În viziunea noastră, internaționalizarea producției și dispunerea de un bazin internațional de resurse umane, materiale și financiare caracterizează toate corporațiile transnaționale. Ele conferă putere corporației, dar nu și unicitate; reprezintă expresia globalizării, fără ca, la nivel general, să aibă capacitatea de a individualiza o corporație față de alta. Rolul de a individualiza o corporație față de alta revine valorilor specifice promovate de fiecare companie
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporațiile se referă la valorile lor. Cel mai rapid și, în același timp, valid mod de a întreprinde o asemenea cercetare am considerat că este parcurgerea paginilor de Internet ale respectivelor companii. M-am oprit la primele 30 de corporații transnaționale din lume, în ordinea activelor deținute în străinătate 9. Am observat, încă de la bun început, o anumită confuzie în modul în care chiar transnaționalele percep noțiuni diferite precum: valori, principii, direcții de acțiune, preocupări, politici, și am încercat să decantez
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este parcurgerea paginilor de Internet ale respectivelor companii. M-am oprit la primele 30 de corporații transnaționale din lume, în ordinea activelor deținute în străinătate 9. Am observat, încă de la bun început, o anumită confuzie în modul în care chiar transnaționalele percep noțiuni diferite precum: valori, principii, direcții de acțiune, preocupări, politici, și am încercat să decantez în context valorile individualizante ale fiecărei corporații. Am exclus din start referirile la urmărirea satisfacerii consumatorilor și a creșterii valorii acțiunilor, care sunt preocupări
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
politici, și am încercat să decantez în context valorile individualizante ale fiecărei corporații. Am exclus din start referirile la urmărirea satisfacerii consumatorilor și a creșterii valorii acțiunilor, care sunt preocupări esențiale și firești ale oricărei firme, nu neapărat ale corporațiilor transnaționale. Dintre cele 30 de corporații analizate, folosind o matrice inițială de valori de bază, dar cu posibilitatea de specificare și a altora, valorile cel mai des atribuite au fost: - sistemul de conducere (14 menționări). Am inclus aici: personalul de conducere
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
precum și dintre manageri și angajați (vezi și scorul mic atribuit valorii „angajați”). Chiar din analiza valorilor corporației reiese caracterul ierarhizant, centralizator al acesteia. Vremea corporațiilor care îngăduie o largă libertate de acțiune filialelor din străinătate pare să fi trecut; corporația transnațională este cu siguranță o organizație în care prevalează caracterul ierarhic al luării și implementării deciziilor, o organizație mult mai puțin democratică decât multe state naționale care au adoptat principiul descentralizării și al autonomiei locale. tc "" tc "" 1.4. Cât de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
este cu siguranță o organizație în care prevalează caracterul ierarhic al luării și implementării deciziilor, o organizație mult mai puțin democratică decât multe state naționale care au adoptat principiul descentralizării și al autonomiei locale. tc "" tc "" 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?tc "1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?" Corporațiile transnaționale (pe care, pentru cursivitatea frazei, le vom numi adesea, de acum înainte, CTN) reprezintă, fără îndoială, principalul agent al globalizării economiei contemporane, dispunând de o forță
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o organizație în care prevalează caracterul ierarhic al luării și implementării deciziilor, o organizație mult mai puțin democratică decât multe state naționale care au adoptat principiul descentralizării și al autonomiei locale. tc "" tc "" 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?tc "1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?" Corporațiile transnaționale (pe care, pentru cursivitatea frazei, le vom numi adesea, de acum înainte, CTN) reprezintă, fără îndoială, principalul agent al globalizării economiei contemporane, dispunând de o forță economică superioară multor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ierarhic al luării și implementării deciziilor, o organizație mult mai puțin democratică decât multe state naționale care au adoptat principiul descentralizării și al autonomiei locale. tc "" tc "" 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?tc "1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?" Corporațiile transnaționale (pe care, pentru cursivitatea frazei, le vom numi adesea, de acum înainte, CTN) reprezintă, fără îndoială, principalul agent al globalizării economiei contemporane, dispunând de o forță economică superioară multor state naționale. Într-o încercare de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și implementării deciziilor, o organizație mult mai puțin democratică decât multe state naționale care au adoptat principiul descentralizării și al autonomiei locale. tc "" tc "" 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?tc "1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?" Corporațiile transnaționale (pe care, pentru cursivitatea frazei, le vom numi adesea, de acum înainte, CTN) reprezintă, fără îndoială, principalul agent al globalizării economiei contemporane, dispunând de o forță economică superioară multor state naționale. Într-o încercare de a sintetiza impactul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
deciziilor, o organizație mult mai puțin democratică decât multe state naționale care au adoptat principiul descentralizării și al autonomiei locale. tc "" tc "" 1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?tc "1.4. Cât de transnaționale sunt corporațiile transnaționale?" Corporațiile transnaționale (pe care, pentru cursivitatea frazei, le vom numi adesea, de acum înainte, CTN) reprezintă, fără îndoială, principalul agent al globalizării economiei contemporane, dispunând de o forță economică superioară multor state naționale. Într-o încercare de a sintetiza impactul CTN-urilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
fapt, comerț intrafirmă; • veniturile realizate de primele 200 de corporații din lume echivalează cu 31,2% din PIB-ul mondial; • CTN-urile dețin 90% din licențele tehnologice la scară mondială; • din primele 100 de economii ale lumii, 51 sunt corporații transnaționale; • veniturile cumulate ale General Motors și Ford depășesc PIB-ul agregat al tuturor țărilor din Africa subsahariană; veniturile primelor 6 corporații japoneze egalează PIB-ul cumulat al Americii Latine; primele 10 corporații din lume au venituri mai mari decât cel
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
corporații japoneze egalează PIB-ul cumulat al Americii Latine; primele 10 corporații din lume au venituri mai mari decât cel mai puțin dezvoltate 100 de țări, luate la un loc. Valoarea cumulată a activelor celor mai mari 100 de corporații transnaționale este de 8.000 miliarde USD, din care jumătate sunt active în străinătate (în afara țării de origine). Volumul cumulat al vânzărilor anuale ale acestor 100 de corporații este de 5.500 miliarde euro10, din care mai mult de jumătate (3
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]