4,948 matches
-
astfel: „nu, n-am nevoie de nimic, nu, nu sufăr de nimic, nu sunt deprimat; sunt total liber, fac ce vreau... și cu problema mea sunt cool...”. Astfel, atașarea de obiectul excitant menține iluzia omnipotenței infantile, continuității narcisiaco-obiectale și răspunde trebuinței de a fi liniștit chiar înainte ca absența să fie trăită. În cadrul patologiilor numite adictive, ni se pare că există două direcții, una toxicomaniacă („cu asta sunt cool...”), cealaltă ascetică („sunt mai puternic decât corpul meu, pulsiunile mele, trebuințele mele
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
răspunde trebuinței de a fi liniștit chiar înainte ca absența să fie trăită. În cadrul patologiilor numite adictive, ni se pare că există două direcții, una toxicomaniacă („cu asta sunt cool...”), cealaltă ascetică („sunt mai puternic decât corpul meu, pulsiunile mele, trebuințele mele”...dar cu inevitabila escaladare în privința nevoii de a dovedi această forță), unii pacienți trecând, de altfel, de la o direcție la alta (Marcelli, 1994). Obiect satisfăcător, obiect insuficient, obiect excitant, propunem aceste trei situații pentru a ilustra mizele psihodinamice deosebite
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
alteritatea este recunoscută prin diferența dintre sexe și momentul de îndoială inițial, înainte ca sentimentul afectelor împărtășite să satisfacă orice absență, orice pierdere. Fantasma care susține această primă iubire este aceea a unei dualități atotputernice, dualitatea mamă-copil în care toate trebuințele sunt satisfăcute. Dar imaginea mamei arhaice, omniprezentă, invadatoare și absorbante nu este niciodată departe. De asemenea, dorința destructivă a altora amenință mereu această dualitate atât de fericită și de satisfăcută: orice rău este proiectat în exterior de dualitate. Iată de ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
evidentă a acestui proces. Este vorba deci despre o negare puternică a oricărei dependențe. În conduitele observabile, aceasta se traduce în general printr-o nevoie compulsională de a-și afirma independența chiar cu prețul expunerii la pericol sau al negării trebuințelor corpului; sau chiar printr-o negare a oricărei dependențe față de alte persoane, acceptând în același timp sau căutând dependența de lucruri sau de substanțe considerate ca obiecte manipulatoare, supuse forței puternice a adolescentului... Conduitele de ruptură sunt tot atâtea strategii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
control absolut asupra relației cu acest obiect. Refuzul dependenței, afirmația veleitară a unei independențe, a unei libertăți totale provin din diminuarea relației afective precoce: sentimentul de a fi dependent își găsește originea în slăbirea relațiilor precoce, mai ales atunci când obiectul trebuinței n-a oferit starea de bine și n-a satisfăcut trebuințele primare. Aceste diminuări interactive precoce produc în mod necesar breșe în sentimentul de continuitate, în fundamentul narcisiac, breșe dureroase care actualizează în mod constant conștiința stării de dependență. Nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a unei independențe, a unei libertăți totale provin din diminuarea relației afective precoce: sentimentul de a fi dependent își găsește originea în slăbirea relațiilor precoce, mai ales atunci când obiectul trebuinței n-a oferit starea de bine și n-a satisfăcut trebuințele primare. Aceste diminuări interactive precoce produc în mod necesar breșe în sentimentul de continuitate, în fundamentul narcisiac, breșe dureroase care actualizează în mod constant conștiința stării de dependență. Nu ești conștient în fiecare minut că ești dependent de aerul pe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fiind faptul că părinții săi locuiesc la țară, iar Catherine depinde total de mama sa pentru cea mai mică deplasare. Testele care au fost aplicate, Rorscharch, TAT, vor confirma prevalența unui tip de relație anaclitic cu căutarea completudinii și fuziunii, trebuință care anihilează percepția diferențierii sexuale sau de generație. Atitudinea depresivă n-a fost elaborată, angoasele de pierdere și abandon sunt prea puternice, reflectându-se imediat în căutarea unei relații nirvanice perfecte. Psihoterapia propusă rămâne subordonată posibilității lui Catherine de a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
obiectului pierdut. „Dezobiectualitatea internă” creează un gol, o ruptură în sentimentul de continuitate cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt destabilizate, chiar distruse, ceea ce provoacă angoasa terifiantă a „deșertului” mental, a neantului care este rezultatul furtunii emoționale
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu atât mai important cu cât accentuarea nevoilor pulsionale ale adolescentului nu face altceva decât să amplifice procesul proiectiv. Un cerc vicios apare: fiecare manifestare pulsională amplifică trebuința proiectivă, ceea ce accentuează sentimentul de vid, de ruptură, de absență, care întărește trebuința pulsională etc. Sub efectul mâniei și al dorinței, reprezentările sunt destabilizate, chiar distruse, ceea ce provoacă angoasa terifiantă a „deșertului” mental, a neantului care este rezultatul furtunii emoționale și nu cauza” (Ladame, 1988). Adolescentul trăiește un „vid intern”, vid al reprezentării
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
analizăm cu grijă funcția acestei inhibiții înainte oricărei prescripții medicamentoase. În unele cazuri într-adevăr, inhibiția și interiorizarea pot reprezenta mijloace active utilizate de adolescent pentru a se proteja (sau a-și proteja anturajul) de o impulsivitate sau de o trebuință pulsională resimțită ca violentă și periculoasă. La polul opus, inhibiția și interiorizarea pot fi rezultatul unei dezinvestiri obiectuale reale și pot exprima scufundarea progresivă într-o depresie. În cel de al doilea caz, prescrierea unui antidepresiv poate anula inhibiția, poate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ori ne critică, ne avântăm în învățare sau încercăm s-o reluăm altfel. Oricât de maturi sau educați am fi, ne orientăm și în funcție de ceea ce zic sau cred alții. Indiferența în actul educativ este un fel de crimă. Ea desconsideră trebuințele de bază ale actorilor antrenați în educație, afectează respectul față de sine, pune sub semnul întrebării siguranța pe termen lung și ne ține la distanță de funcționalitatea benefică a răspunsului afectiv din partea celor din jur. A nu fi indiferent nu înseamnă
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
centrată pe client. În mod automat aplicația BTPAC compară profilul aptitudinal individual cu profilul oricărei ocupații. Utilizatorul profesionist al BTPAC (consilier, psiholog, pedagog etc.) trebuie să ia în considerare și faptul că unii clienți pot solicita evaluarea pentru satisfacerea altor trebuințe, ca, de exemplu: nevoia de autocunoaștere; orientarea deciziei; reducerea unor disfuncții sau insatisfacții la locul de muncă etc. BTPAC, prin informațiile pe care le oferă, permite satisfacerea acestor trebuințe. Considerăm că, dincolo de calitățile psihometrice intrinsece (validitate, fidelitate etc.), un instrument
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și faptul că unii clienți pot solicita evaluarea pentru satisfacerea altor trebuințe, ca, de exemplu: nevoia de autocunoaștere; orientarea deciziei; reducerea unor disfuncții sau insatisfacții la locul de muncă etc. BTPAC, prin informațiile pe care le oferă, permite satisfacerea acestor trebuințe. Considerăm că, dincolo de calitățile psihometrice intrinsece (validitate, fidelitate etc.), un instrument de evaluare trebuie să aibă și „validitate de exploatare”, adică să satisfacă în cât mai mare măsură nevoile clientului. 4.2. BTPAC și evaluarea funcționării cognitive Testele din BTPAC
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
păcii și securitate. Prin urmare, această Cartă a dovedit o aplicabilitate surprinzător de largă la conflicte interne. Dag Hammarskjold spunea chiar că ONU reprezintă „o organizație vie, capabilă să-și adapteze normele constituționale în funcție de diverse nevoi”. Dacă inspirata piramidă a trebuințelor (motivelor) a lui H. Maslow a devenit un fel de reper universal pentru științele socioumane, tot astfel statuarea și respectarea regulilor devine condiția sine qua non în acorduri, negocieri, diplomație. Importanța normelor. Dată fiind cruzimea războaielor civile, ca și rolul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cu atât efectele pozitive la stres sunt la cote mai înalte; - influențarea situațiilor ocupațional-organizaționale (capacitatea de a-și exercita libertatea de a dispune/hotărî în munca depusă și de a demonstra maturitate în gândire) și abilitatea de a face față trebuinței pentru urgență sunt percepute în funcție de nivelul de autoapreciere a performanțelor în muncă (ridicat) și strategiile de coping utilizate predominant (focalizarea pe problemă și suportul social); - cu cât strategiile de coping (de tip înfruntare pozitivă) sunt utilizate mai eficient, cu atât
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
accesul și durata prezenței lor integrând armonios dorințele (Eul Copil) cu normele și valorile (Eul Părinte). Verbul caracteristic este a raționa. Starea eului Copil este rezerva de energie vitală, emoție, sentiment și creativitate a individului, la nivelul căruia se manifestă trebuințele, instinctele și dorințele. Principalele sale însușiri sunt spontaneitatea, egoismul, naivitatea, farmecul, independența, neajutorarea, dorința de distrugere. Verbul caracteristic este a simți. Analiza tranzacțională face distincție între mai multe forme de manifestare ale eului Copil (factori de ordinul I și II
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de recapitulare, de organizare a materialelor de studiat. Una dintre strategiile cele mai importante este cea a colaborării cu alți colegi. Pentru mulți studenți, cooperarea constituie o strategie de adaptare atât în plan emoțional (grupul, relațiile interpersonale securizează afectiv, răspund trebuințelor de afiliere, sociabilitate, recunoaștere, stimă), în plan cognitiv (schimbul de informații, cunoștințe, materiale are avantajul că se asociază cu economisirea de efort, resurse și, mai ales, facilitează reușita performanțială), cât și în plan comportamental (prin susținerea deprinderilor de relaționare, comunicare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
decizia luată, responsabilitatea este unică. Factorul conține considerație pentru subordonați (CON) și grijă față de aceștia (CR1). Comandantul trebuie să știe să-și convingă (PER) subordonații și colaboratorii, în condițiile cunoașterii personalității acestora (ISI), și, de asemenea, să le reprezinte interesele, trebuințele etc. (RE). Un statut aparte îl are variabila FX (flexibilitate comportamentală - CPI). Prezența acesteia din urmă cu semnul „-” în structura factorului stil de conducere militară, corelația sa negativă cu EC (eficiența conducerii) - 0,35 (p=0,000) demonstrează că anumite
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
profesională Proiectarea de teste psihologice și de cunoștințe Conducerea procesului de validare a testelor cognitive și de personalitate Analiza conținutului activității de muncă Identificarea potențialului managerial Proiectarea de strategii de recrutare, selecție și repartiție profesională Instruirea și dezvoltarea profesională Identificarea trebuințelor de instruire și dezvoltare Proiectarea și implementarea programelor de instruire tehnică și managerială Evaluarea eficienței programelor de instruire Planificarea carierei Protejarea instrumentelor psihodiagnostice de generare a unor conflicte Dezvoltarea organizațională Analiza și optimizarea structurii organizaționale Maximizarea satisfacției profesionale și a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Mai mult decât atât, este necesară formarea unui sentiment al datoriei și răspunderii în strânsă legătură cu conștiința responsabilităților și a obligațiilor față de comunitatea în care îți duce existența. Conștientizarea importanței atât a scopurilor și motivelor individuale, cât și a trebuințelor și valorilor societății și ale umanității, adică înțelegerea a ceea ce ni se cuvine și a ceea ce datorăm, creează condițiile instaurării unui armonios climat social, în care raporturile interindividuale să se bazeze pe un sentiment de respect reciproc. Nevoia noastră de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
mediul înconjurător; el apare în raporturile de continuă interacțiune dintre organism și mediu, în dublul proces de „asimilare” și „acomodare”. În acest sens Vasile Pavelcu precizează: „Întreaga civilizație reprezintă efortul, atât de «asimilare», de transformare a naturii potrivit aspirațiilor și trebuințelor societății, ale unității și ale individului, cât și grija de a asigura «acomodarea» individului, a personalității la natura și la exigențele societății. În acest context se ivesc numeroase conflicte și contradicții; în focul lor, ca într-un furnal, se forjează
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în viața socială, un semn al gravității tulburărilor de comportament contractate. Compartimentul uman este ancorat, se știe, într-un complex de tendințe și trebuzințe. Nu toate prezintă însă același grad de intensitate și aceeași importanță pentru individ. Forța și valoarea trebuințelor, diferite de la individ la individ, determină, într-o măsură, natura și intensitatea procesului de „acomodare”. În general, procesul de acomodare poate fi privit ca un efort depus pentru găsirea unor soluții sau rezolvări corespunzătoare (ex. elevul care dorește mult să
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să învețe temeinic, planificându-și timpul și formându-i un stil mai eficient de muncă intelectuală) Într-o accepțiune mai simplă a termenului, procesul de acomodare constă în contextul de acțiuni sau activități realizate în sensul satisfacerii motivelor, tendințelor sau trebuințelor proprii. Dar, conceptul de „acomodare” nu implică numai activitatea intelectuală de soluționare a problemelor apărute, sau a celor planificateș acomodarea presupune, în plus, și participarea instanțelor afective și volitive ale personalității, a acelor stări sufletești și reacții comportamentale care apar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
comportamentale care apar, care apar, de obicei, în situații de constrângere, contrariere sau blocare, când oamenii nu pot reacționa șablon, pe baza unor deprinderi stereotipe. Când exigențele realității obiective exterioare ating, sau depășesc, limitele de rezistență ale individului sau când trebuințele și scopurile acestuia întâlnesc, în calea realizării lor, obstacole exterioare sau interioare importante, adaptarea ni se înfățișează sub aspectul dominant al „acomodării”. În general, atunci când un scop important nu poate fi complet realizat, subiectul respectiv trăind acut efectele sentimentului de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
lipsire de un drept, speranțe zadarnice, destrămare a planurilor, distrugere a intențiilor etc. - deci o situație traumatizantă, în care se suferă un ețec. Dacă viitoarea bunăstare a individului este amenințată de un pericol anticipat, folosim termenul de „stress psihologic”. Când trebuințele intrate în competiție sunt de intensitate egală și de orientări opuse, se vorbește de „conflict psihologic”. S-a observat că, ori de câte ori în desfășurarea normală a comportamentului motivant intervine un obstacol, organismul recurge la reacții adverse, mai mult sau mai puțin
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]