6,656 matches
-
înregistrare... - Privește și-ai să înțelegi, o întrerupse Durdrin. Imaginea începu din nou să se miște. Planeta se mări până când ocupă întregul spațiu de proiecție. Următorul cadru înfățișă o vale adâncă în care, pe unul din maluri, era montată o tribună. În jurul ei stăteau câteva mii de oameni care priveau... o defilare. Oksana își duse mâna la gură, de parcă ar fi încercat să-și reprime curiozitatea. Îl privi în ochi pe Durdrin care clipi adânc. Oamenii se uitau cum, pe fundul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de o îndelungată familiaritate cu semnul scris. Chiar și improvizațiile lor publice îi dezvăluie ca cititori pasionați și erudiți. Republica este o cultură deliberativă de tip parlamentar și, în Franța cel puțin, liderii socialiști au fost mari parlamentari, oratori de tribună, produși ai tradiției republicane, care presupunea ea însăși o retorică a mulțimii. Dar retorica lor este susținută de cuvîntul scris, singurul care face legea în ochii militanților și în proprii lor ochi. Dovada: micșorați tirajul de carte, diminuați oferta de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Gîndiți-vă numai la mulțimea nesfîrșită de "Petit Chose", la cei mai mult sau mai puțin devotați, mari profesori sau pedagogi neînsemnați (de la Jules Guesde la Guy Mollet, de la Jaurès la Kanapa), care au făcut odinioară un du-te-vino între estradă și tribună. Ei sînt magistrații naturali ai Mișcării. Prima Internațională muncitorească (1864) și Liga Învățămîntului (1867) își combină personalul, sediile, ziarele. Instrucția publică este una din primele griji ale Comunei, care numește imediat, în ciuda haosului administrativ, o Comisie și un Delegat pentru
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
suveranitate, oricît ar fi el de minuscul, și reglementează accesul la siturile cuvîntului colectiv. Cel mai neînsemnat sistem ierarhic vehiculează un subsistem de restricție, canalizare sau concentrare a discursului autorizat, susceptibil de a deveni autoritar. Puterea de a urca la tribună nu-i decît un atribut printre atîtea altele ale "Centrului" o recompensă onorifică atribuită aparatnicilor care au cîștigat bătălia internă a Partidului, "lupta politică". Într-un partid, puterea de a vorbi, de a se adresa grupului este deopotrivă scopul și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
să ne temem mai degrabă, scrie el (reînnoind vechile spaime monarhice față de strigăt, zvon, murmur sentențios, față de toată acea oralitate primară asimilată vulgului, emotivității, instinctualității, mulțimii incontrolabile ca marea sau furtuna), de discursurile pompoase, de lecturile cu voce tare, de tribunele de adunare și mai ales de teatru. "Cinci sute de oameni notează el în articolul citat din Journal d'économie publique care citesc separat un articol, îl vor citi cu calm. Sentimentul de credință, care, ca orice alt sentiment, are
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ei într-un entuziasm nestăpînit, o prețuire fără limite a propriilor opinii. Un public rarefiat nu poate fi "încins" la fel ca unul grupat; cărțile sînt discutate, aprobate sau respinse cu răceală [...]. S-au văzut cazuri de oratori care la tribună plîngeau citindu-și discursurile pe care le compuseseră fără urmă de emoție; de predicatori care suspinau recitînd predici compuse cu sînge rece; de muzicieni emoționați de cîntecele lor, de instrumentele lor. Forța care îi emoționa era aceea a accentelor, de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fără însă a părăsi pârghiile puterii 52. Pentru PD, anul 2000 a debutat cu Convenția Națională din 19-20 februarie, desfășurată sub certe auspicii electorale. Dacă Traian Băsescu, încă membru al guvernului la acea vreme, a făcut, în discursul rostit de la tribuna Convenției, un adevărat rechizitoriu la adresa guvernării, Petre Roman le-a vorbit delegaților democrați despre viitoarea "bună guvernare PD". Moțiunea prezentată de liderul democraților a fost adoptată ca program politic al partidului pentru perioada 2001-2004, alături de Declarațiile pentru Transilvania și Moldova
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
comun reprezentat de PSD, dorind astfel să pună surdină disputelor interne. Dar să vedem care a fost prestația președintelui Băsescu, așa cum au relatat-o ziariștii de la Gândul prezenți la fața locului. Băsescu și-a făcut apariția în sală în timp ce, de la tribună, se producea Emil Boc. (...) Băsescu i-a ascultat pe vorbitorii care se perindau la tribună, a râs de glumele antipesediste ale lui Flutur și, în cele din urmă, când sala fierbea de așteptare, a fost invitat să ia cuvântul. "Voi
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
a fost prestația președintelui Băsescu, așa cum au relatat-o ziariștii de la Gândul prezenți la fața locului. Băsescu și-a făcut apariția în sală în timp ce, de la tribună, se producea Emil Boc. (...) Băsescu i-a ascultat pe vorbitorii care se perindau la tribună, a râs de glumele antipesediste ale lui Flutur și, în cele din urmă, când sala fierbea de așteptare, a fost invitat să ia cuvântul. "Voi încerca să fiu cât mai rece și echidistant", a promis, râzând, Băsescu, pentru a contracara
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
1997. Psihologia socială sau mașina de fabricat zei. Iași: Editura Polirom. Mouzelis, Nicos. 1999. Modernity. A non-European Conceptualization. în British Journal of Sociology, vol. 5, 1, pp. 141-159. Muntean Gheorghe. 1993. Ludoș comună românească. Sibiu: Casa de Editură și Presă Tribuna S.R.L. Nägler, Thomas. 1969. Populația românească în sudul Transilvaniei și caracterul colonizării săsești în secolele XII-XIII, în Studii și Articole de Istorie, XIII. Nahorniac, Raluca. Finding farmers Country Survey: Romania. Working Paper nr. 58. Rural Transition Series, http://www.liv
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nu se bucură de prețuire și este izgonită din magistraturi, își pierde exercițiul și tăria. Într-o democrație însă, șefia îi șade la îndemână, - dacă exceptăm o mică parte - iar cei mai agresivi vorbesc și făptuiesc, alții tot sporovăiesc în jurul tribunei și nu-l lasă pe cel ce voiește altceva să mai zică ceva, încât toate treburile, în afară de câteva, puține, sunt, într-o astfel de orânduire, dregătorite de către această categorie. Și încă zdravăn! Din mulțime însă se mai desparte alt grup
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
of Psychology, 47, 401-429. • Douvan, E., Adelson, J., 1966, The Adolescent Experience, J. Wiley, New York. • Dragomirescu, V., 1976, Psihologia comportamentului deviant, Editura Științifică, București. • Dumitrana, M., 1991, „Eșecul școlar și cauzele sale Ă determinanți ai ideii unei noi pedagogii”, in Tribuna învățământului, nr. 5. • Duriè, L., 1991, Elements de psychologie de l’éducation, Genève, UNESCO. • Duru-Bellat, M., Henriot-van Zanten, A., 1992, Sociologie de l’école, Armand Colin, Paris. • Ehrlich, St., 1975, Apprentissage et mémoire chez l’homme, PUF, Paris. • Erikson, E.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1932, În calitate de președinte al Astrei, Moldovan a Încercat să folosească baza instituțională și rețeaua socială a acestei organizații pentru a crea și implementa programe complexe de educație eugenică și sănătate publică 71. Conferința anuală a Astrei a devenit pentru Moldovan tribuna cea mai Înaltă de la care se putea adresa unei audiențe naționale. Prelegerile oferite la aceste conferințe sunt un bun punct de plecare pentru a reconstitui schimbările din limbajul și argumentele pe care Moldovan le-a folosit pentru a-și construi
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Iași, 1973. Rosenberg, Charles, No Other Gods: On Science and American Social Thought, Johns Hopkins University Press, Baltimore, 1976. Rusenescu, M., și Saizu, Ion, Viața politică În România, 1922-1928, Editura Politică, București, 1979. Rusu, Vasile, „Figuri celebre de medici români”, Tribuna Sibiului, vol. 35, nr. 7958, 27 februarie 1983, p. 2. Ryan, Mary, Cradle of the Middle Class: The Family in Oneida County, New York, 1790-1865, Cambridge University Press, Cambridge, 1983. Saizu, Ioan, „Dezbateri interbelice privind «raționalizarea» culturii românești”, În Vasile Pușcaș
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Calvin, Contra sectei fantastice și furioase a Libertinilor ce-și zic Spirituali, au contribuit - ca și Părinții Bisericii care-i atacau pe epicurieni sau ca părintele Garasse, adversar al libertinilor... - la salvarea în istorie a acestor curente, oferindu-le o tribună editorială și perenitate în timp... Nietzsche ar fi putut accede la Spiritul Liber prin intermediul celor doi apostoli ai protestantismului! Ambianța sinistră a Evului Mediu este adesea iluminată brusc de unele flashuri luminoase care-și au originea și în afara filosofiei hedoniste
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai important și mai răspândit ziar italian, considerat în mod tradițional ca fiind vocea burgheziei peninsulare și a capitalismului din Nord. Pentru Pasolini, faptul de a fi ajuns în acele pagini, de a putea să-și difuzeze pozițiile de la acea „tribună” (deseori, articolelor sale le era rezervată prima pagină) dovedea că obținuse o recunoaștere măgulitoare, că se încheiase o epocă de ostracizare culturală. N-ar fi fost atât de greu să găsească un ton „acceptabil”, să abordeze în acele pagini și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Republicii, drept omagiu adus voinței poporului italian, voință pe care ei o prevăzuseră, Pannella și tovarășii săi sunt respinși ca niște paria. În loc să apară drept protagoniști pe ecranele televizoarelor, nu li se acordă nici măcar un mizerabil sfert de oră la „tribuna liberă”. Desigur, Vaticanul și Fanfani, marii învinși ai acestui referendum, pur și simplu nu vor putea niciodată să admită că Pannella „există”. Dar nici Berlinguer și PCI, ceilalți învinși, nu vor putea admite această existență. De aceea, Pannella este „abrogat
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
și a urmat la Cluj cursurile Facultății de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii și cu traduceri în 1933, la „Satul și școala”, ulterior mai semnând sporadic în „Viața copiilor”, „Viața ilustrată”, „Luceafărul”, „Claviaturi”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Gândirea și „Tribuna Ardealului” (la care e redactor). În 1939, îi apare placheta Casa cu pitici, iar câțiva ani mai târziu, în 1943, publică broșura Învierea fariseului Eleazar. Căsătorită mai întâi, în 1932, cu Florea Mureșanu, viitor protopop al Clujului, va fi, din
ADAMS-MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285181_a_286510]
-
Adamek (n. Mihalca), contabilă. A urmat școala primară și liceul în localitatea natală, absolvind Liceul „Vasile Lucaciu” în anul 1976. În perioada 1976-1980 urmează cursurile Facultății de Filologie (secția română-franceză) a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Debutează în 1980, în revista „Tribuna”, cu un articol despre proza lui Mihail Sadoveanu. Revine, după terminarea facultății, la Baia Mare, unde îndeplinește mai multe funcții, între care referent și secretar literar la Teatrul Dramatic din localitate. În mai 1990 se stabilește la Cluj-Napoca, unde devine redactor
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
lui Mihail Sadoveanu. Revine, după terminarea facultății, la Baia Mare, unde îndeplinește mai multe funcții, între care referent și secretar literar la Teatrul Dramatic din localitate. În mai 1990 se stabilește la Cluj-Napoca, unde devine redactor - și cronicar literar - al revistei „Tribuna”. Din anul 1998 este cadru didactic al Universității „Babeș-Bolyai” la Catedra de literatură universală și comparată a Facultății de Litere. Este doctor în litere (1997), cu teza Privirea, temă și limbaj. Debutează editorial în anul 1995 cu volumul de eseuri
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
cu Ioana Em. Petrescu (1991), în colaborare cu Ioana Bot, și o ediție a romanului Cunoaștere de noapte de Al. Ivasiuc. A colaborat, cu cronici literare, eseuri și alte texte de critică literară, studii de literatură comparată etc., la revistele „Tribuna”, „Familia”, „Apostrof”, „Steaua”. Cronicar literar de gust și perspicacitate, A., ca autoare de cărți, cultivă mai cu seamă eseul. Consistente, meticulos construite, eseurile ei procedează la asedierea solid organizată a unor chestiuni de teoria artei și de hermeneutică literară. Ele
ADAMEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285178_a_286507]
-
literar” al Uniunii Scriitorilor din România, între 1972 și 1990, redactor la „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, iar între 1992 și 1994, consilier în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „România Mare” etc. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București (1979) pentru volumul Poemele câmpiei. Debutează în „Luceafărul” (1964), iar editorial cu volumul Câmpia eternă (1968), unde se remarcă printr-un spirit vizionar, printr-un „ruralism dilatat
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
din Constanța. În 1895 a debutat cu poeme în proză și povestiri în „Adevărul ilustrat” și „Vatra”. A mai colaborat la „Vieața”, „Floare albastră”, „Sămănătorul” (Orăștie), „Neamul românesc literar”, „Luceafărul”, „Viața literară și artistică”, „Gazeta Transilvaniei”, „Opinia”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Tribuna”, „Adevărul”, „Libertatea”, „Ramuri” ș.a. A semnat și cu pseudonimul I. Blanc. În 1905 a făcut parte din grupul celor care au editat „Tribuna Dobrogei”. A participat la înființarea Societății Scriitorilor Români. Povestirile, nuvelele și romanele lui A. trimit, în cea
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
albastră”, „Sămănătorul” (Orăștie), „Neamul românesc literar”, „Luceafărul”, „Viața literară și artistică”, „Gazeta Transilvaniei”, „Opinia”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Tribuna”, „Adevărul”, „Libertatea”, „Ramuri” ș.a. A semnat și cu pseudonimul I. Blanc. În 1905 a făcut parte din grupul celor care au editat „Tribuna Dobrogei”. A participat la înființarea Societății Scriitorilor Români. Povestirile, nuvelele și romanele lui A. trimit, în cea mai mare parte, la universul rural. Prin multe dintre subiectele alese, prin personaje și atitudini, prozatorul se dovedește un precursor al sămănătorismului, precum și
ADAM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285174_a_286503]
-
craioveni C. D. Fortunescu, C. Șaban-Făgețel, Eugen Constant, C. S. Nicolăescu-Plopșor, care îl vor publica în revistele conduse de ei: „Ramuri”, „Condeiul”, „Gând și slovă oltenească”. Pagini numeroase risipește în publicațiile provinciei sale: „Datina” (Turnu Severin), „Vatra”, „Conștiința națională”, „Renașterea”, „Tribuna Olteniei”, și în câteva din capitală: „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Studiile etnofolclorice ale lui A., grupate în seria Cunoașterea satului, au în vedere nunta, moartea, sărbătoarea Paștilor, dar și a goviilor și nedeielor, portul
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]