2,825 matches
-
populație aproape în întregime țigănească, Ferentari, Giulești sau Rahova, în care lipsa de șanse, ca și delincventa urcă la dimensiuni catastrofale. Nicăieri cuvântul "ghetou" n-ar putea fi mai adecvat decât în cazul acestor sinistre fundături. Sute de tineri, în tricouri pestrițe și cu părul vopsit, visează doar să scape de-acolo prin orice mijloace. Deocamdată zac pe treptele de beton, ascultând o muzică de o violență și o obscenitate înfiorătoare, rap-ul românesc pe lângă care fanteziile lui Eminem sânt grațioase
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
am mai crescut, tata mă lua la meci și puteam vedea atunci o priveliște tipică anilor '60: un stadion întreg plin cu bărbați în cămăși albe, cu mânecile suflecate. Parcă trăiam într-un televizor alb-negru. Doar terenul, cu fotbaliștii în tricouri mohorî-te, aducea oarece culoare. Și uriașul cer azuriu de deasupra. Era o lume muncitorească, relativ benignă, cu țipi neciopliți și hazlii, pe care curgea sudoarea, cu coifuri de ziare pe cap, cu "huo"-uri și "dă-i la oase
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
să investească pasiune, dar nu se Întâmpla nimic. Se hotărâse să facă o plimbare de la apartamentul ei din Upper East Side până pe Fifth Avenue și Înapoi. Kitty era, din nou, o ciudățenie În peisaj: Îmbrăcată În pantaloni scurți și-n tricou, nemachiată, cu părul prins În coadă ca o școlăriță, printre toți cei care veneau de la serviciu, Îmbrăcați elegant, În costumele lor scumpe, de designer; Încă o dovadă că toți aveau o viață normală, mai puțin ea. Trecând de Bergdorf Goodman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
de vreo patruzeci de ani, care bea o bere la barul de stejar, ridică privirea și le măsură din cap până-n picioare pe când se Îndreptau spre piscina de afară. Kitty purta o pereche de pantaloni stilați, de catifea vișinie, un tricou asortat și o eșarfă În aceeași nuanță de vișiniu și tot acest vișiniu era neobișnuit În L.A., unde toată lumea se Îmbrăca În culori pastelate, de vară. Femeile se așezară la o masă rotundă de lângă piscină. Aproape instantaneu, Diane sări de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
din Robinson May Mall din Santa Monica. Imprevizibilă, aceasta tocmai proba niște papuci de plajă cu sclipici care erau la reduceri. Avea un rucsac negru, de piele, agățat pe umeri și purta o fustă lungă, portocalie, de mătase, și un tricou negru - părea o prințesă țigancă desprinsă dintr-un film de epocă. Îi făcu lui Kitty cu mâna, fericită s-o vadă. — Hei, ce bine-mi pare că ești aici! Nici nu știi cât mă bucur c-ai venit! Îți vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
să meargă și trecu de studio simțindu-se eliberată și parcă mai ușoară. Se opri să se odihnească pe o bancă. În stânga ei stătea o tânără blondă și suavă, Îmbrăcată În niște pantaloni scurți, zdrențuiți, de blugi și Într-un tricou. Fata nici nu păru s-o observe. Se uita În jos, Îngrozită. Kitty trase cu ochiul spre stânga. Văzu un gândac imens, care urca pe piciorul fetei. Aceasta Își scutură piciorul, iar gândacul căzu pe asfalt. După care Îl ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
ea li se așternea un zâmbet ciudat pe față, de parcă pe locul ei nu stătea nimeni sau ceva de genul ăsta. Lipsa de expresie de pe fețele lor era cu atât mai puțin explicabilă În condițiile În care Kitty purta un tricou pe care scria: „Nu e treaba ta“. Se dusese la magazin și cumpărase tricoul cu câteva ore mai devreme, după ce Desert Rose Îi spusese că toți sunt supărați pe ea că plecase cu Matthew. Acele câteva ore i se păruseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
era Epoca de Aur a pariurilor. În mod absolut surprinzător, după ce Împături ziarul buna dispoziție nu-i dispăru. Se uită În jur; restaurantul era acum aproape gol, un singur bărbat stătea la bar - Înalt, musculos, vopsit blond, Îmbrăcat Într-un tricou gri zdrențuit. Mânca niște clătite, cu ochii țintă la ecranul unui televizor unde se transmiteau știrile locale din Los Angeles: — O felină domestică din Studio City este acum În cușcă pentru că terorizează vecinii. Autoritățile au luat măsuri drastice pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
nu le lăsă să intre. — Haideți, vă rugăm, am bătut atâta drum până aici, Îl rugă Kitty, neobișnuită să străbată atâția kilometri cu mașina doar ca să ajungă la un bar. Portarul, un negru imens, ras În cap, Îmbrăcat Într-un tricou negru mulat, nu păru deloc impresionat. — Drăguță, toată lumea a pierdut două ore pe drumuri ca să ajungă aici. — Kitty e din Manhattan, frățioare, Îi explică Diane, Înfuriată de atâta așteptare. Nimeni nu face asta acolo. Da, surioară, dar aici suntem În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Am fost aici aseară, la petrecerea pentru târgul de artă... și nu a trebuit să așteptăm... de ce? — Aseară a fost o petrecere privată, În seara asta e altceva. Intri doar dacă vreau eu. Orgoliul său se umflase aproape vizibil pe sub tricou. — Gata, mi-a ajuns, să mergem În altă parte, șopti Diane, trăgând-o pe Kitty de umăr. Dar mâna lui Dick era deja acolo. — Stați, sunteți În regulă, puteți intra. Hotelul era plin, iar fetele se chinuiră să găsească două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
din lume. Spencer și Kitty se Întâlniră să bea ceva În noaptea aceea la Eight and a Half, un bar elegant din clădirea Chanel de la intersecția Fifth Avenue cu 57th Street. Apăru Îmbrăcat Într-un costum Armani bej și un tricou maro, care cu greu reușea să ascundă fizicul lui atletic, uimitor. Pe dinafară părea un bărbat foarte sexy și foarte puternic, dar pe dinăuntru era terminat. După ce comandară o sticlă de Shiraz australian proclamă autoironic: — În seara asta vom vorbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
M-au simțit și au râs. Fără doar și poate, Cristos a fost răzbunarea lui Bau-Bau pentru că l-am înfrânt în după-amiaza aceea. N-am cum să-mi explic altfel aparițiile lui de nebun spre înserare, îmbrăcat într-un veșnic tricou albastru, cu un taur fioros desenat pe piept. (Știu că există niște cuvinte care, folosite brambura, au rostul să îndepărteze orice om de fraza pe care-o citește. Spre exemplu: „a fi menit“. N-am încotro și-mi cer iertare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
mea s-a făcut cât un purice fiindcă trupele (ambele sub steaguri alb-roșii) nu aveau să se înfrunte în zori, cum se obișnuise secole de-a rândul, ci peste o jumătate de ceas, la fluierul unui tip în șort și tricou negru, nu la semnalul trompeților și gorniștilor. Și cum să nu fi țiuit liniștea în momentele alea, cum să nu fi bâzâit ca un transformator electric când mustața lui Ian Rush tocmai se sburlea într-un vestiar, când pupilele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
întâi în camera mare a apartamentului 40 (din D 13), revărsat apoi prin fereastra deschisă peste Drumul Taberei. Dacă ar fi să vină scrisoarea de la Mateiul mic, dacă o să apară într-o bună zi pe masa, sub perna sau printre tricourile Mateiului mare, sper să cuprindă și povestea mică, foarte mică, a acelui vis. Mi-e așa de dor de băiețelul care se dezvelea în somn! Știți, era frățiorul meu... * În ceea ce mă privește, eu nu mă încumet să-i trimit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
diriga mea (la D) și profa lui (la I), pasta de dinți de pe clanțe, o excursie la crucea de pe deal în care ne tot îmbrânceam cât să nimerim cu palmele în țâțicile fetelor, o baie în Prahova care-a lipit tricourile ude de țâțici, balegi de vacă, câini pribegi, meri înfloriți, bătăi cu perne în dormitoare, discotecă de la șapte la nouă, jocuri, țară, țară, vrem ostași! (pe cineeee? pe Nicoleetaaa!), uliul și porumbeii, baba oarba și mai știu eu câte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
aia zicea. Poate-i trag și una. Și d-aia nu mai poate el. Pipiță îmi scoate limba, are ceva viteză, m-am enervat și eu rău, sare gardu’, încearcă să fandeze, stânga, dreapta, îl apuc cu o mână de tricou, se trage ca nebunu’, gata, te-am prins, se potolește, mă potolesc și eu, îi dau drumu’, o ia din nou la fugă, da’ să creadă el că mai alerg io după proști ca el. Lasă-l mă că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ignorat) aflat în strânsă legătură cu acel stadion. Tata a fost nevoit să se tundă chilug după ce a pariat cu un prieten, la un meci pe viață și pe moarte, că Steagul o să învingă pe C.C.A. și o să ducă tricourile de campioni, pentru prima oară, la Brașov. Or, n-a ieșit așa. Fiindcă la un șut ca din tun al lui Tătaru I, o vrajă rea, ceva în genul ăsta, mingea s-a oprit în vinclul porții (chiar s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
am țipat ca din gură de șarpe. Umblam cu tampoane în nara stângă cu săptămânile, purtam în buzunar un medicament dederist, un fel de burete care se topea și uneori oprea hemoragia, totdeauna erau puse la înmuiat cămăși, pulovere și tricouri, cu pete mari, negricioase, pe piept. După zeci de cauterizări, doctorii au declarat că vena nu mai poate fi lipită cu nitrat de argint, iar mama m-a dus la Fundeni și la Colțea, unde un chirug a vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
directorului 90 tipul s-a îndreptat și, dominîndu-l cu două capete, s-a prefăcut că-l mângâie pe chelie. O profă, care stătea cu mîinile-n șolduri (toate, în ciuda obezității și a mutrelor de gospodine, erau îmbrăcate sportiv, cu pantaloni și tricouri, și făceau pe turistele), l-a văzut și a început să zbiere isteric, la care, cu mult calm, golanul, aproape ieșit din lumină, a îndreptat degetul mijlociu spre gură și l-a balansat de câteva ori, privind-o în ochi
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
înțolite mai mult ca oricând, uitîndu-se plictisite pe sub gene. Chiar și în lumina pâlpâitoare și palidă puteai să-ți dai seama de sclipirea culorilor de pe pleoapele lor, de pe umerii obrajilor, de roșul puternic, unsuros, al rujului de pe buzele lor. Pe tricouri, pe bluze și pe rochii își cususeră paiete cu ape verzi-albastre sau mov-indigo, care ardeau brusc într-o rază favorabilă de lumină. 126 Unghiile le erau lăcuite, chiar și cele de la picioare ale fetelor care veniseră în sandale. Când am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
parte, în corpul său se afla o fereastră dreptunghiulară în cadrul căreia se putea vedea o femeie îmbrăcată într-un fel de costum de baie negru, alcătuit dintr-o singură bucată. Dacă ridicai stiloul cu penița în sus, ceea ce părea un tricou negru se dovedea un fel de lichid care cobora treptat, dezvelind întîi sânii femeii, apoi întreg corpul până o lăsa complet goală, așa cum nu văzusem și nici nu îmi imaginasem niciodată o femeie. "Asta e douăzeci și cinci de lei, nu e
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
albastre, draperii satinate, de un stacojiu șters de trecerea timpului. Ne-am așezat, descotorosiți de paltoane, pe dormeza îngustă, acoperită cu un macat și cu pernuțe fantezi. Ea dispăru câteva minute și se întoarse îmbrăcată în blugi și cu un tricou galben subțire, care îi scotea în evidență sânii frumoși, deși nu prea mari, rotunzi și cu vârfuri vizibile sub pânza de bumbac, îmi aducea puțină dulceață de nuci verzi și, într-un pahar de cristal de o formă ciudată, niște
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de perete, începu să aranjeze icoanele printre cărți, în jurul mobilelor. Totul începea să arate cum trebuie. Mai rămânea șifonierul. Clătinîndu-se, își înfundă mâinile până la umeri în rafturile lui și începu să scoată brațe întregi de lenjerie de corp, de bluzițe, tricouri, pantaloni ecosez, fuste din cele mai diferite materiale, furouri lucioase și foșnitoare, vestuțe de discotecă, cutii întregi cu dresuri și șosete galbene, vărgate, stacojii, câteva perechi de blugi originali, unii nou-nouți, alții deja tociți, rochițe vaporoase de pânză topită, basmale
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
luni, trei săptămâni și două zile, regizat de ieșeanul Cristi Mungiu. A început să-mi fie ciudă pe dulcele meu târg în care dezbaterea despre branduire e atât de aprigă, însă nu poți găsi nicăieri nici măcar o șapcă sau un tricou pe care să scrie simplu: IAȘI. (Frați chinezi, vă rog eu frumos, nu pierdeți ocazia. Ce vă costă? Voi oricum scoateți tricoul la doi lei bucata. Cât vă ia să inscripționați, alături de sigla originală Abibbas, și numele orașului Iași? Pun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
să protestezi împotriva întâlnirii de vârf a reprezentanților statelor G8? Ai la dispoziție autobuze pentru a te afișa la protestul a 100.000 de tineri, cu pancarte frumos colorate, cu copyright deștept, cu atitudinea de hipiot revoluționar și cu clasicul tricou cu Che Guevara. O vorbă scurtă la cantina universității cu unii dintre viitorii participanți: ești sigur că știi care-i treaba cu protestul ăsta? Poate nu, poate da. Până una alta, se mișcă ceva. Magnetul e adrenalina, materializarea convingerilor, nevoia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]