2,162 matches
-
Sfântul Maxim vorbește despre existența corporală și cea spirituală, și declară că, în îndumnezeire, prima este lăsată în urmă, pentru că progresul minții și simțurilor încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce se hrănesc (căci până ajungem la desăvârșirea staturii trupești ne hrănim în vederea creșterii, iar după ce trupul se oprește din sporirea în mărime nu se mai nutrește pentru
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
și simțurilor încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce se hrănesc (căci până ajungem la desăvârșirea staturii trupești ne hrănim în vederea creșterii, iar după ce trupul se oprește din sporirea în mărime nu se mai nutrește pentru creștere, ci pentru susținere), așa și în privința sufletului, rostul naturii este îndoit. Căci se nutrește înaintând în virtuți și contemplații până când, străbătând
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
din Evanghelia după , în greacă, iar spatele ei conține rânduri din versetele 37-38. Clement din Alexandria ("cca." 150-211) mentionează activitatea misionară a Apostolului Ioan în Asia Mică și continuă „Iar Ioan, ultimul, văzând că în evanghelii s-au discutat lucruri trupești, susținut de discipolii lui și inspirat de Duhul Sfânt a scris o evanghelie spirituală.” Origene (185-"cca." 254) a răspuns la întrebarea de ce Ioan a plasat la început curățarea Templului de comercianți, mai degrabă decât la sfârșit „Ioan nu spune
Ioan Evanghelistul () [Corola-website/Science/304150_a_305479]
-
Transilvania, îndemnând pe Constantin Brâncoveanu a priveghea asupra așezămintelor din Nordul Carpaților aproape ca și asupra celor din propria sa țară. ‟(Membrilor de toate categoriile ai bisericii reformate din Făgăraș) le doresc din toată inima mea toate binecuvântările sufletești și trupești și bunuri de mântuire. Primind cu cinste scrisoarea Excelenței Voastre, scrisă mie la 26 Noiembrie, din ea am înțeles cererea Excelențelor Voastre către Ilustrul Voievod al Munteniei, Măria Sa, pentru un ajutor la zidirea bisericii din Făgăraș a Excelențelor Voastre. În privința
Constantin Cantacuzino (stolnic) () [Corola-website/Science/304363_a_305692]
-
de fier și a sintetizat eter etilic din etanol și acid sulfuric (vitriol). Pentru Paracelsus există o legătură profundă între om și Univers, legătură care se ascunde în existența spiritului. Natura umană se împarte în trei entități: * natura noastră sensibil trupească - "corpul elementar" * natura noastră acoperită, verigă în lanțul lumii întregi, care emite și recepționează influența forțelor din Univers - corpul eteric-ceresc, "corpul astral" * natura cea mai înaltă, spiritul nostru, care se manifestă numai în mod spiritual - "sufletul". Paracelsus nu a scris
Paracelsus () [Corola-website/Science/311146_a_312475]
-
putere, prosperitate, viață îndelungată, urmași numeroși; în mod contrar, păcătoșii erau pedepsiți prin calamități naturale. Ideea unei lumi de dincolo era foarte vagă, sub forma unui spirit semi-material, a unei umbre sau a unei dubluri (""ekimmu""), care ar supraviețui morții trupești și care, după îngropare, ar coborî sub pământ pentru a întovărăși trupul lipsit de viață. În mitul lui Iștar, zeița dragostei și a fertilității, lumea subpământeană, în care zeița coboară în căutarea iubitului dispărut și a izvorului de "apă vie
Escatologie () [Corola-website/Science/309629_a_310958]
-
este considerat un lăcaș idealizat, demn pentru o ființă perfectă cum este zeul. În sculptură, statuile de zei sau atleți sunt idealizate prin realizarea perfectă a trupului într-o armonie a părților. Statuia trebuia să exprime legătura dintre sănătatea fizică, trupească și cea spirituală. În sculptura greacă, aspectele generale tipice ale personajelor sunt puse în valoare, iar cele particulare sunt eleiminate. De aceea sculptura va fi reprezentată de personaje în floarea vârstei, cu trupuri armonioase, sănătoase și nu de copii sau
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
și celor estetice, aplicând principiul dualismului (trup și suflet, cer și pământ) și pe cel al contrastului în unitate (rece și cald la un loc). Roșul (culoare caldă) este simbolul a tot ceea ce este legat de trup și de sănătatea trupească. Totodată, roșul este asociat pământului și rodniciei lui. El simbolizează viața, curajul, voința, dragostea, ardoarea, energia, forța, avântul, spiritul vioi, tragerea de inimă, jertfelnicia și abnegația, succesul și onoarea. Albastrul (culoare rece) este simbolul a tot ceea ce este legat de
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
care în Occident va da naștere imenselor dispute nominaliste și apoi, în modernitate, curentelor raționalist și empirist, nu este valabilă pentru Palamas. Ceea ce nu înseamnă deloc că sufletul este material. El este necorporal, fără a fi însă detașat de simțămintele trupești. În acest sens, în vederea contactului cu Dumnezeu, inteligența omului trebuie să coboare în trup, anume în inimă. Numai atunci când se află în inimă, inteligența este în propriul său organ. Credința este astfel o viziune a inimii, ce depășește toate facultățile
Grigore Palamas () [Corola-website/Science/305551_a_306880]
-
îndeplinirii unei sarcini aparent simple, determinând rătăcirea personajului între două dimensiuni temporale și între două stări (între viață și moarte). Personajul pare nepregătit să acceadă în „lumea de dincolo”. Pierzând șansa de a pătrunde în Paradis, Gavrilescu trăiește senzația morții trupești și desprinderea de materie: întunericul, tăcerea, goliciunea trupului diform, teroarea spațiului închis, senzația de sufocare în pâslă și înfășurarea în draperie „ca un giulgiu”, toate acestea asemănându-se cu un ritual de îngropare. Necunoscând împlinirea, spiritul său încearcă să se
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
lui Dumnezeu, nu un rezultat al muncii. În acest sens, cuvântul pâine ‘’spre ființă’’ din rugăciune se referă în aceeași măsură la hrana pământească și la cea sufletească, în contextul în care este prezentată, imaginea neputând fi limitată la existența trupească. Credința este o altă valență a poeziei Mariei Olaru. Din diferitele forme de credință, poeta alege iubirea ca esență a credinței creștine, căreia i le subordonează pe celelalte, Astfel, izbăvirea devine posibilă numai prin iubire: În poezia ei, Maria Eugenia
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
-lea, până la acea dată episcop de Agnani, consacrat în această demnitate chiar de către Formosus. La începutul anului 897, sub presiunea grupării din Spoleto, papa Ștefan al VI-lea a condus într-o bazilică din Lateran un macabru proces al resturilor trupești ale fostului pontif. Defunctul papă a fost scos din sicriu, îmbrăcat în odăjdiile papale și reșezat pe un tron din sala de conciliu. A fost acuzat că și-a încălcat jurământul depus la Troyes și că episcop fiind și-a
Papa Formosus () [Corola-website/Science/305416_a_306745]
-
inutili, credința totuși a fost considerată mai importantă decât orice medicament. La creștini vindecarea era unul dintre semnele doveditoare ale apropierii de Împărăția Cerurilor, acolo unde după trecerea la cele veșnice omul nu se mai putea îmbolnăvi. Odată însă vindecarea trupească înfăptuită, omul trebuia să devină mai responsabil și să lupte cu păcatul sau păcatele care fuseseră, poate motivele bolii, ceea ce urma să constituie și vindecarea sa sufletească. Din punct de vedere religios printre cauzele bolilor se numărau atât păcatele - bolile
Boală () [Corola-website/Science/305450_a_306779]
-
devin simbolizate mitopoetologic în actul creației Demiurgului. Problematica moralității gnostice poate fi rezolvată doar prin citirea pretențiilor contemporanilor. Numeroși scriitori Creștini acuzau pe unii învățători gnostici că în timp ce pretindeau ocolirea realității fizice, în același timp își tolerau cu libertate poftele trupești; totuși există motiv de suspiciune asupra acurateții acestor zvonuri. Dovezile din textele sursă indică un comportament moral gnostic ca fiind la bază în general ascetic, exprimat fluent în practicile sexuale și dietare. Mulți călugări aveau să se desărcineze de mâncare
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
dedicată postirii (musonul de vară însuși este o perioadă a postirii conform jainismului). Pe lângă aceste momente festive, un credinios poate ajuna oricând simte că a greșit sau dorește o purificare ontologică. Acest "katharsis" jainist cuprinde nu doar elementul de purificare trupească prin refuzul sau limitarea alimentelor, ci, mult mai important, integrează purificarea spirituală, îndepărtarea simplei dorințe și nevoi de a mânca, fără de care simplul post ar fi nefolositor și superfluu. Venerarea templelor datează încă din cele mai vechi etape ale jainismului
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
Jeremy Bentham, Mill accentuează diferența dintre plăceri și imaginează o ierarhie a placerilor care ar sta la baza conceptului de fericire. Mill nu este un hedonist (hedonismul privit că o „doctrina a porcilor”), el vorbește de două categorii de plăceri: trupești și spirituale. Ultimele sunt dezirabile, căci spune acesta, sunt superioare calitativ placerilor trupești, deci implicit conduc la o fericire mai mare. Mill își construește propria viziune despre utilitarism având în vedere distincția bine personal - bine public. Acesta este un alt
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
care ar sta la baza conceptului de fericire. Mill nu este un hedonist (hedonismul privit că o „doctrina a porcilor”), el vorbește de două categorii de plăceri: trupești și spirituale. Ultimele sunt dezirabile, căci spune acesta, sunt superioare calitativ placerilor trupești, deci implicit conduc la o fericire mai mare. Mill își construește propria viziune despre utilitarism având în vedere distincția bine personal - bine public. Acesta este un alt punct în care utilitarismul lui Mill se deosebește de cel al lui Bentham
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]
-
un iconar care sa zugrăvească pe lemn de tei o icoană a Maicii Domnului cu totul deosebită.De aceea ,a impus condiții severe pentru cel care se va angaja la executarea lucrării,bunăoară spovedania la părintele duhovnic,înfrânarea de la păcate trupești,post cu rugăciune către preasfânta Fecioara.Cuvioșii Nifon si Nectarie,ajutorul lui,îl găsesc pe iconarul Iordache Nicolau din Iași,om bătrân și evlavios,care acceptă condițiile și,in anul 1863 ,se apucă de lucru.Iconarul a început lucrarea la
Prodromița () [Corola-website/Science/313036_a_314365]
-
mediu cu o moralitate precară, specifică nobilimii epocii, eroul lui Tolstoi are o revelație în urma căreia decide să se călugărească. Foarte curând va fi perceput de către semeni ca un exemplu de credință și moralitate. Însă, nu e puternic în fața poftelor trupești și este încolțit de demonul ispitirilor sexuale. Din dorința de a rezista, recurge la un gest extrem, de autoflagelare prin mutilare.
Părintele Serghi () [Corola-website/Science/314212_a_315541]
-
vedea omul ca pe o ființă politică, o entitate socială capabilă să își găsească fericirea numai în cadrul unei comunități. Diogene din Sinop a căutat fericirea în izolare de toate convențiile și nevoile, iar Epicur a promovat rațiunea contra pasiunii, poftelor trupești și credinței. În India secolului VI î.en., la 29 de ani, Gautama Siddhartha, un prinț, era nesatisfăcut de viața sa. În timpul unei ieșiri s-a întâlnit cu cele patru imagini: un bătrân suferind, un om bolnav, un cadavru în
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
Matei 22 în sensul că dragostea pentru noi înșine este exemplar de iubire pentru alții. Totuși, el crede că trebuie să Îl iubim pe Dumnezeu mai mult ca pe noi înșine și vecinii noștrii, si mai mult că viața noastră trupeasca, din moment ce scopul ultim al iubirii vecinului este acela de a împărtășii fericirea veșnică: un lucru mai dorit decât bunăstarea trupeasca. În fondarea conceptului de Altruism, definit mai sus, [[Auguste comte|Comte]] era probabil în opoziție cu doctrina Sf. Toma, prezența
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
să Îl iubim pe Dumnezeu mai mult ca pe noi înșine și vecinii noștrii, si mai mult că viața noastră trupeasca, din moment ce scopul ultim al iubirii vecinului este acela de a împărtășii fericirea veșnică: un lucru mai dorit decât bunăstarea trupeasca. În fondarea conceptului de Altruism, definit mai sus, [[Auguste comte|Comte]] era probabil în opoziție cu doctrina Sf. Toma, prezența în unele școli teologice din cadrul [[Biserică Romano-Catolică|catolicismului]]. Mulți autori biblici subliniază o puternică legătură între iubirea altora și iubirea
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
pământești ale episcopului Filaret Apamias Beldiman, așa după cum arată, bazându-se pe inscripția de pe lădița cu oseminte, istoricul preot Constantin Bobulescu. De când a fost redescoperit locul de odihnă a rămășițelor pământești ale lui Ioan, zis Lumânărică, mulți creștini cu suferințe trupești sau sufletești găsesc mângâiere și ajutor. Ca atunci, cu peste o 170 de ani în urmă și astăzi milostivul cerșetor Lumânărică răspândește binele, alină dureri sufletești, tămăduiește de boli grele, într-un cuvânt face minuni. Este în curs de a
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
se va stinge tot restul vieții lui. Reușește să o despartă de Éluard, Gala devenindu-i nu numai soție, dar și muză inspiratoare, reprezentând-o în multe din picturile sale. Grație Galei, Dalí va cunoaște în cele din urmă dragostea trupească, care îi fusese până atunci cu desăvârșire străină, salvându-l de nebunie, după cum a mărturisit ulterior artistul (dar unii biografi se îndoiesc de această afirmație). Între 1939 și 1948 trăiește la New York, unde expozițiile sale obțin un succes triumfal. Artistul
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
incapacitantă și angoasantă față de oameni, o teamă constantă că aceștia l-ar putea respinge pentru ceea ce el considera urâțenia sa fizică și spirituală. « Sunt cel mai costeliv om pe care îl cunosc » îi va spune Kafka Felicei Bauer. Aici, puținătatea trupească invocată de scriitor nu denotă doar complexul fizic, ci însăși mentalitatea lui de a se micșora, de a se retrage dintr-o lume pe care o simte ostilă. Pe fondul anxietăților sale sociale, al stresului de la slujbă, al surmenajului, al
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]