8,428 matches
-
cu umbra, iar am venit, / O, statui triste și dărâmate, / Pansele negre, catifelate, / Vise, ah, vise, aici, au murit (Ecou de serenadă). Viul înfăptuit și dăruit omului Bacovia l-a făcut să conștientizeze că poate lupta cu negura care-i tulbura adânc firava ființă prin creația minții, că puterea deusiană îl menise să dezvăluie lumii tainicele trăiri ale mitului întunericului. El nu dezvăluie ceea ce cu ochiul minții străbate în cenușiul morbid al locurilor de pierdere a umbrei, ci sugerează că viața
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
mă dezbrac, // Mă clatină spre pat al insomniei pas - / În creierul meu plânge un nemilos taifas (Dormitând) lăsându-se doborât de galbenul pământiu al bolii sale, care îl petrece spre negrul cenușiu. Este un cenușiu care va începe să-i tulbure energiile telurice încă din 1914 și va culmina, șapte ani mai târziu, în anul 1921, secătuindu-l până în clipa în care își va dărui sufletul înaltului celest deusian. Suferința poetului este de nedescris, este ca o inițiere, ca un așezământ
ACTUL DE DEPEIZARE ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361734_a_363063]
-
această relație secretă pentru un timp. Nu vreau ca cineva din invidie sau mai știu eu ce să se bage în dragostea noastră. Cu toate că cuvintele lui Mihai cereau puțină chibzuință, Andreea, absorbită, ba mai mult, vrăjită de cel ce îi tulburase atăt timp somnul, se lăsă în vâltoarea pasiunii ei nebunești dând un răspuns ce deja se cunoaște. Nu putea pierde această ocazie. Se temea că un refuz ar fi rănit orgoliul masculin a lui Mihai Drumul spre casă fusese cel
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
la drum pe zăpușeala asta oarbă? Ana: (vizibil deranjat de primire și de apelativul întrebuințat) Cum știi prea bine, hegemon, suntem trimiși de Tribunal, ca să aflăm ce-ai hotărât în cazul unui ins banal, acel profet fals și dement ce tulbură și-ațâță gloata și care pentru noi e demn pe cruce să-și încheie soarta. Suntem grăbiți? Cum să nu fim, dacă e vineri, iar sabatul începe-ndată la apus, când noi ne-oprim cu robotitul?! Pilat: (cu autoritate) Verdictul
TEATRU: PONTIUS PILATUS (POEM DRAMATIC) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351853_a_353182]
-
și dacă n-ar fi fost nici viscolul atât de năprasnic John ar fi putut să observe că la zgomotul armei victima de la picioarele lui a avut o ușoară tresărire. O mulțime de glasuri năvăliră buimace spre John. - Cine ne tulbură liniștea la ora asta? Tu ești, Parker? - Eu sunt, lichea bătrână. Dacă nu ești încă beat și te mai poți ține pe picioare, vino repede în spatele closetului să-mi dai o mână de ajutor. - Te pomenești c-ai înțepenit acolo
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
Toate Articolele Autorului POEMUL ACESTA E NUMAI AL TĂU Poemul acesta e numai al tău, Primește-l ca pe-o mireasmă deplină, Am pus în cuvintele lui numărate Din lacrimă cea mai curată lumină. Citește-l încet să nu-i tulburi sub pleoape Vederea în care frumoasă te știu, De departele ei sunt atât de aproape Și gândul îți simte căldura când scriu. Pune-ți mâna rănită pe suflet și taci, Te vindece dar de tristețea întreagă, Poemul acesta e numai
POEME DE DRAGOSTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351994_a_353323]
-
acest anotimp atât de plin de poezie, ne picură în suflete, cu fiecare zi ce trece, amarul bătrâneții... Poate de aceea simt tristețea nopților obosite de vreme și lovite de amintiri îngălbenite... Somnul mă ocolește și nu vrea să-mi tulbure aceste amintiri, pe care le descopăr din nou, de fiecare dată când ploaia bate în geamuri cu picuri grei... Visez fără să dorm... citesc scrisorile părinților dragi, pe care le-am păstrat cu sfințenie ani de zile...; plicurile au îngălbenit
LACRIMI DE...TOAMNĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352317_a_353646]
-
nu am închipuirea că mă urcă la cer, de vreme ce durata pe pământ nu-mi confirmă că parcurg pe o direcție ideală! Poate că fără doctorița Luminița Marilena Pascariu, acest drum ar fi fost și mai zădarnic, mai scurt și mai tulburat de boală. Mă las abandonat naturii și mă manifest drept cel mai neconvențional spirit în fața legii pe care nu a biruit-o nimeni, de a fi și a dispărea! Dar nu pot să uit niciodată că datorez o viață mai
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
întâmplarea, însă de la o anumită distanță pentru a nu influența în vreun fel mersul lucrurilor.... A doua zi, era într-o miercuri, domnul Aristide se trezi cu noaptea-n cap, se dădu jos din pat cu grijă să n-o tulbure pe Veruca din sforăit, fiindcă probabil visa, ca mai mereu, că o aleargă nebunul de Mighel prin fâneață. Se duse afară, se spălă cu apă rece din găleată, se mai învârti puțin, de colo-colo, coborî la beci, scoase un clondiraș
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
mișca, sau poate se zbătea, dar nu mai contează fiindcă totul era acoperit de zâmbetul vrednicului om, același de când venise însoțit de târnăcop. Deși domnul Aristide își dădu seama că-l are-n față pe vestitul hoț de găini care tulbura viața sătenilor pe rază de trei comune în jur, de mai mult de cinci ani, nu putu să nu-și exprime admirația pentru modul profesionist în care rezolvase o problemă, pentru el deosebit de dificilă, că de mult nu mai încăpea
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
experiență un nou prilej de tortură”. Disprețul lui față de cei care râd de sinuciderile din iubire, neînțelegând că o iubire nerealizată duce la prăbușirea ființei, ne duce cu gândul că aceste ființe ar trebui cu adevărat ajutate, deoarece pasiunile mari tulbură sufletele, dezechilibrează psihicul și ființele se pot îndepărta de adevăr. Suferințele celor din închisorile comuniste din țara noastră au fost cumplite. În cartea lui Petre Țuțea - Între Dumnezeu și neamul meu este redat ultimul lui dialog cu Lucia Hossu Longhin
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
Acasa > Poeme > Antologie > VULPE BĂTRÂNĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1024 din 20 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Mă tulbură ceva nebănuit Sufletul meu scoate ciocul din pene Și sâsâie amenințător Nu știu dacă ai văzut vreodată Cum dorm gâștele Nu te poți apropia Te simt de la distanță Nu cumva dai târcoale sufletului meu Crezând că doarme Vulpe bătrână Dragostea
VULPE BĂTRÂNĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352483_a_353812]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PRUTUL Autor: Valeriu Cercel Publicat în: Ediția nr. 1025 din 21 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Prutule, de-atâta vreme, cât ești azi de tulburat De sudalme și blesteme, oare cum de n-ai secat!? Cum de albia-ți bătrână încă ține-un brav popor Să nu dea mână cu mână sub același tricolor?! ... Șerpuind, cobori în valuri dor de veacuri clocotit, Pân' și sălciile
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
teluric, pentru că imediat spune că omul este conștinet că: „Numai acuma e niciodată” și că prezentul gândirii la rău a omului poate distruge ce-a fost și ce este. Ultimul vers al poeziei învăluie într-un mister neinițiatul și-i tulbură nefiindul, pentru că poetul spune: „E toamnă... mi-au dat de scris...” și mulți din lume se întreabă: cine? Este o taină atât de mare însă prin cuvinte eul nopții bacovian dezvăluie: „E ora, de la care rămân închis - / O emoție... o
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
2013 Toate Articolele Autorului Nouă kilometri taie genunchii munților între Piatra Neamț și Bicaz, până la Vaduri. În urma pasului răscolitorului munților, Calistrat Hogaș, urcă și coboară azi șarpele cenușiu al unei șosele pe care mișună ca furnicile mașini, într-o vervă ce tulbură tihna milenară a Moldovei. Sfârșitul de cale de la Vaduri e începutul unor cărări încolăcite printre casele care, oricât sunt de aspectate, după arhitectura de azi și mărimea pereților, dau în vileag viața inimii înconjurate de ei. O astfel de inimă
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
destinație precisă Și m-ai apostrofat sălbatec, Că ești într-o relație deschisă... Atunci nu bănuiam că-n inimă Se cuibărise-un sentiment frumos, Cu o discretă adiere anonimă, Ma-nvăluit, el Cupidonul faimos! Mă întrebam... o simplă întâmplare Să-mi tulbure cugetul sobru?! Să-mi clocotească sângele, stupoare, Să-mi pierd liniștea, și-al minții echilibru?! Târziu, calm, am stat la sfat cu mine, M-am frământat, gândind să te urăsc, Privind, spre înălțimile tale alpine, Vulcanii, diamant neșlefuit renasc! M-
PRIETEN DE SUFLET de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352572_a_353901]
-
vre-o altă alterare. Și oricum situația e mult mai bună decât dacă sluga ar fi cheltuit talantul și n-ar fi reușit să scoată nimic din el! ” Celălalt îi zâmbise la lumina torțelor și îi răspunse fără să se tulbure: Nu înțelegi nimic Baraba. Talantul este tot ce ai tu de la Dumnezeu, mintea și mâinile tale, adică tu. E darul cel mai de preț pe care ți-l poate face Dumnezeu. Să poți înțelege și să poți face cu darul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350427_a_351756]
-
mare. Păcat că sunt valuri, altfel l-ați fi observat mai bine cum apare în răcoroasa apă a mării. De altfel, puteți urmări Ursa Mare, Ursa Mică și celelalte constelații în liniște. Doar zgomotul valurilor sparte de dig vă va tulbura contemplarea. Este un cer superb pentru romantici... Păcat că nu este marea liniștită să aveți un cadru demn de admirat, dar și aceasta are farmecul ei aparte, cu valurile înspumate spărgându-se de stabilopozi[i]și pescărușii zburătăcind pe deasupra mării
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
nave pe bucățica mea - instalațiile, cred că mă descurc binișor. Proiectez și elaborez tehnologii de execuție pentru secțiile de producție. Dar de ce trebuie să vorbim despre muncă în concediu și la cinci dimineața? Eu am să plec, să nu vă tulbur plimbarea și aștept un telefon, indiferent de oră. - Nu vă deranjez soția cu telefonul? - Nu aveți pe cine deranja. Sunt divorțat de 12 ani și nu am mai reușit să înnod firul rupt al iubirii și al vieții în comun
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350476_a_351805]
-
totul specială. Istorisind viața Sfintei Fecioare Maria, Sfântul Maxim Mărturisitorul ne spune că ea nu s-a împotrivit celui trimis la ea de Dumnezeu: „nu s-a arătat necredincioasă dar nici n-a primit cu ușurință cuvântul... nu s-a tulburat la vederea arhanghelului căci era obișnuită de nenumărate ori cu vederea sa atunci când acesta îi aducea hrană în Templu, ci s-a tulburat din pricina cuvintelor ce răsunau în urechile ei... Ce fel de închinare poate fi aceasta?», căci nu cunoștea
DESPRE PRASNICUL BUNEIVESTIRI SAU ÎNCEPUTUL MÂNTURII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350499_a_351828]
-
Dumnezeu: „nu s-a arătat necredincioasă dar nici n-a primit cu ușurință cuvântul... nu s-a tulburat la vederea arhanghelului căci era obișnuită de nenumărate ori cu vederea sa atunci când acesta îi aducea hrană în Templu, ci s-a tulburat din pricina cuvintelor ce răsunau în urechile ei... Ce fel de închinare poate fi aceasta?», căci nu cunoștea adâncimea tainei și tresărea la această unire a firii dumnezeiești cu cea a oamenilor, și cugeta cum anume s-ar putea întâmpla aceasta
DESPRE PRASNICUL BUNEIVESTIRI SAU ÎNCEPUTUL MÂNTURII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 84 din 25 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350499_a_351828]
-
Rusia, iar Vichentie a fost anchetat de serviciile secrete engleze și filat o vreme datorită refuzului de a spune informații aflate sub pecetea tainei spovedaniei. S-a retras din nou în pustia athonită de la Sfânta Ana, dar sufletul îi era tulburat de evenimentele prin care trecuse și de lucrurile pe care le aflase. Oamenii lui Berezovski l-au mai căutat de câteva ori și l-au rugat să-i sprijine, devenind duhovnicul lui Victor Iușcenko și Ruslana Lijiciko în Kiev, Anatoli
PĂRINTELE VICHENTIE de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1538 din 18 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350418_a_351747]
-
pentru a i se tălmăci pe înțelesul lui rosturile firii și deci și ale omului, va trebui totuși să-l evocăm, acum și aici, în câteva lumești cuvinte, pe care însă le vom rosti în șoaptă, spre a nu-i tulbura odihna întru Domnul. Curând vom prăznui un an de când acest rugător de performanță și ziditor de suflete a plecat să se odihnească puțin în Lumina Cea Dintâi și să depună mărturie în fața Celui Atotputernic și a celor ce nu mai
RECENZIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350496_a_351825]
-
CUVINTE AM VRUT SĂ-ȚI VORBESC... Prin cuvinte am vrut să-ți vorbesc și-l căutam pe cel rodit din duh de ametistă. Dar așa ceva de ce nu există? Nici măcar nu ți-am spus: te iubesc! Niciodată. Cum ai putea să tulburi iazul fântânii când luna se joacă de-a crinii? Te-am iubit cum numai tăcerile știu să-nflorească. De aceia și primul sărut nici măcar țărâna din cuvânt n-a cunoscut, ci numai tăcerea și cântecul luminii. JARUL Cine dincolo de vreme
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]
-
anunță o fractură, o discontinuitate în raport cu palierele perceptibil și inteligibil (asemănarea și chipul), punând în lumină polisemia referentului și impresionanta vocație introspectivă și recuperatoare de care face dovadă sculptorul. Echilibrul clasic (tensionat, e drept, chiar la primele două niveluri) e tulburat aici, chiar abandonat, la răstimpuri, în favoarea unei modernități problematice, sceptice și agnostice, poate. În prim-planul analizei semiotice intră, acum, ochii. Privirea pare a nega aproape tot ce afirmă liniile dure și sigure ale frunții, toată detașarea clasică a surâsului
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]