4,882 matches
-
pentru structura sa, cu accente romantice, cu inflexiuni și ritmuri de o intensitate desăvârșită. . Simplitatea piesei, linia melodică ce curge precum o adiere, e completată de versurile umile în aparență, dar în esență, aceastea fiind coji substanțiale de adevăr, de uimire, de geniu. Piesa este compusă de Maria Stoianov, o talentată și înzestrată creatoare din Republica Moldova, și vine ca o continuare a colaborării dintre ea și Fuego, după șirul de piese lansate anul trecut: „Trandafiri în dar”, „Adio”, ” Fericirea”. Totodată, cei
FUEGO: „UN FLUTURE SUNT” – ÎN PRIMĂ AUDIŢIE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348865_a_350194]
-
de copilărie, în fragmente de viață. De iarnă mă leagă ceva aparte, de nedescris, o senzație care imi poartă pașii, în fiecare an, la munte. În munții țării românești, care ascund sub cupola învolburata, omăt de veșnicie și clipe de uimire. Și aici, rememorez, toate momentele fermecate de pe vremea în care inocența-mi era paznic la suflet și bucuria nemăsurata a acestui anotimp umbrea orice neliniște. Năzbâtii prin zăpadă moale, zâmbete și râsete ce topeau gerul iernilor năpraznice de prin Ardeal
SCLIPIREA MINUNILOR DE IARNĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 759 din 28 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348876_a_350205]
-
capricioasei bunici, nu erau decât o acceptarea plină de înțelegere și iubire a slăbiciunilor ei. Pentru prima dată, Ana se întâlnea cu iubirea matură, iubirea adevărată, care nu cerea nimic pentru sine. Și de atunci, privirile ei îi urmăreau cu uimire și respect silueta înaltă dar adusă de spate, de parcă se ferea să nu lovească cu capul pragul scund al ușilor, mișcându-se întotdeauna fără grabă, de parcă s-ar fi plimbat, întotdeauna îngrijit, întotdeauna pus la patru ace, cu pălărie și
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
fracțiune de secundă, într-o curbă, am pierdut controlul automobilului și am zburat prin aer. Simțeam că plutesc, conștientizam în acele momente că mi se scrie sfârșitul și asistam neputincioasă la el. Totuși, după câteva clipe am rămas mută de uimire când am realizat că sunt în viață și, curios, fără nici o zgârietură! O, Doamne! A fost Mâna Ta cea care m-a salvat! Trăisem într-adevăr un MIRACOL! Oameni de bine s-au oprit din drumul lor și m-au
VIAŢA CA UN MIRACOL... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348905_a_350234]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Orizont > Opinii > UNIVERSUL ANTICREAȚIONIST AL LUI STEPHEN W HAWKING (2) Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 306 din 02 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Uimirea mea în legătură cu savanții actuali vine de la faptul că aceștia nu s-au gândit să ia în calcul acțiunea elementului timp, dar nu din perspectiva pe care savanții o folosesc deja, aceea de a acorda vârste unor corpuri cosmice sau a
UNIVERSUL ANTICREAŢIONIST AL LUI STEPHEN W HAWKING (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348965_a_350294]
-
se dezmetici, i se explică cum a fost găsită, cum acele lacrimi ce au curs din ochii săi au continuat să se scurgă până la casa din apropiere, a unui chipeș oier, care, mergând pe firul lor, a rămas mut de uimire când a găsit-o întinsă în patul zăpezii. Totuși, când privirile celor doi se întâlniră, cascadă de fiori le străbătu trupurile. Înțelesese că era mâna destinului, că ei sunt suflete pereche și era menit să se întâlnească. Simfonia iubirii răsuna
MOVILA MIRESII, SATUL MEU, RĂDĂCINA MEA... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346742_a_348071]
-
în: Ediția nr. 422 din 26 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Nu alerga prin câmpuri de fier, plugurile nu ară duminica și apoi, când pornesc în risipă, știu că-n urma lor sosesc privighetori să îngroape ultimul cântec. Prin secerișul uimirilor am trecut și eu eram cu un pas la dreapta, te-aș fi strigat dacă nu recunoșteam timpul nostru într-un cuib de vulturi. Odihnește-te! În scorbura negării e loc și pentru tine, voi naviga pe un fluviu de
PLUGURILE NU ARĂ DUMINICA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346841_a_348170]
-
2013 Toate Articolele Autorului Românca Daniela Uchiyama, născută la Buhuși stabilită azi în orașul japonez Ashikaga, județul Tochingi Ken, predă școlarilor niponi limba engleză. Totodată, în această vacanță (în Japonia anul școlar are durata între 1 aprilie-25martie, anul următor), spre uimirea și deopotrivă admirația comunității, a organizat un program de învățare a oinei, jocul presupus a fi sportul național românesc, evoluat dintr-una din ramurile sporturilor noastre arhaice și renăscut după 1989, odată cu alegerea la conducerea Federației Române de Oină, a
BUHUŞEANCA DANIELA UCHIYAMA RENAŞTE OINA ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346866_a_348195]
-
te înscrie într-o luptă deschisă contra îngerului acelei pagini, după cum spune marele gânditor Andrei Pleșu . În cazul de față, îl regăsesc pe Gilson tributar scenariului pe care-a vrut să-l ocolească. Dacă acesta, a încheiat rănit, cu câteva uimiri în plus, las cititorul să tragă concluziile. Referință Bibliografică: Filozofia in Evul Mediu / Cătălin Varga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397, Anul II, 01 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cătălin Varga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
ultim strop de-atunci. Azi fruntea li-e brăzdată nu-n colb și mărăcine Și sufletul dintrânșii nu sângeră sub lunci, Ci trupul lor lumină emană de la sine Ca prefăcând în soare tot ce a fost pustiu. Și tremură-n uimire vecia-ngenunchiată Cântării biruinței ce singuri ei o știu! E-un stih de rugăciune pesemne viersul lor Din Sânge și din Pâine născând triumfător!... Catalin Varga Referință Bibliografică: Apocalipsa / Cătălin Varga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 428, Anul II, 03
APOCALIPSA de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346927_a_348256]
-
propagandă. Unul chiar a apărut la geam, cu un aparat de radio marca „Bucium” în mână, vrând să-l arunce pe fereastră peste masa de manifestanți, care se îngroșa văzând cu ochii, dar ulterior s-a răzgândit. Am remarcat cu uimire cum se înghesuiau toți să prindă câte ceva, de la cei ce aruncau de la etaj. Gălăgie, țipete, urlete, fluierături și sloganuri anti-PCR și anti-Ceaușescu erau strigate cu voce tare, fără teamă și îmi făceau pielea ca de găină, iar inima cât un
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346915_a_348244]
-
întinsă o masă acătării iar în curte, poporului i se distribui fasole cu mici și un bon pentru un pahar de vin din via Directorului, una care avea doi butuci, dar care scotea mii de litri de vin anual spre uimirea tuturor viticultorilor din lume. În acest timp Spirică ajunsese deja în spațiu și privind pe geam văzu deasupra un cer siniliu iar dedesubt nori albi ca niște berbecuți. Frica dar și beția îi trecuseră și după ce privi o vreme apăsă
APOCALIPSA DUPĂ SPIRIDON de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346939_a_348268]
-
și ale sufletului. Privesc balustrada cu ochii larg deschiși. Am învățat să scriu cu fila sprijinită de balustradă. Am învățat să las cuvintele să ia forma lacrimilor, a zâmbetului, a rictusului, a haosului interior și a echilibrului, a iubirii și uimirii, a fricii și curajului de a fi și de a rămâne Om. Balustrada îmi păstrează fila nemișcată... Uneori, balustrada îmi intră în trup, dacă mă aplec prea mult pentru a fotografia mărul. Alteori, stau minute în șir cu fruntea sprijinită
HOTAR? de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346969_a_348298]
-
în special clerului) o noutate fără precedent, zguduind și chiar distrugând, în concepția lor, temelia Bisericii? Cum a fost posibil că secole, de cele mai multe ori, Sfintele Liturghii să fie fără credincioși, care primeau împărtășania? De ce acest lucru incredibil nu provoacă uimire, nu provoacă fiori, în timp ce dorința de împărtășire mai deasă provoacă teamă, opoziție, rezistență? Cum a putut să apară această ciudată doctrină de primire a împărtășaniei o singură dată pe an? Cum a putut fi considerată "normă" orice îndepărtare de la ceea
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
anotimpuri, să înceapă a cânta cu glasuri de îngeri, intonând cântecele dorului prea mult ferecat. Cuvintele au început să se aranjeze frumos în scurte eseuri despre tărâmuri de poveste sau despre legende ce urmează a fi trăite... Povești frumoase despre uimirea fericită a sufletelor care se caută și se întâlnesc. Până când, pe nesimțite, așa cum se deschid florile, mângâierile, duioșia și blândețea au deschis închisoarea cuvintelor, lăsându-le să zboare ... Referință Bibliografică: Eliberarea / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 397
ELIBERAREA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347010_a_348339]
-
vremea când eram copil, împreună cu sora mea, Georgeta, obișnuiam să dormim pe prispa casei , unde mama ne amenaja “culcușul”. Întindea o cergă ce era ca o saltea moale, apoi ne așezam la povești, privind cerul spuzit cu stele. Priveam cu uimire dâra lăsată de câte o stea căzătoare. În cele din urmă, adormeam învăluite în parfumul celor trei trandafiri ce creșteau în fața casei, la trei pași de prispă. Port în suflet acești trandafiri aproape sălbatici, sădiți de bunicul meu: unul alb
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347013_a_348342]
-
o statură medie ce aducea cu tatăl lor, mama fiind mai înaltă și mai oacheșă, dar la fel de frumoasă. Puteai să juri că au fost uitați de vreun japonez pe tărâmul nostru depărtat, fiindcă toți cei care-i vedeau își exprimau uimirea și întrebau curioși dacă sunt români. Cu Liana plecam și mă întorceam de la școală, stăteam în aceeași bancă și mâncam pachețelele împreună, la comun, ba de multe ori, împărțeam banii mei cu ea, în mod egal, fiindcă ea niciodată nu
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
Ichim. Pe această „piatră” lucrează poematicul și imaginația poetului. Sensuri biblice și pilde ale lui Iisus se văd prin materia poetică precum pietrele albe prin apele prea repezi ale unui râu de munte. Ele îi răsar în față „întâmplător” grație uimirii, și neîntâmplător datorită credinței. Creația își lasă mai peste tot să se vadă „clipiri” din „rațiunile divine”, noi le zicem epifanii ale Creatorului. Dumitru Ichim „se trezește” cu unele în față, prin cultura religioasă și prin deschiderea poematică. El se
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
verticală. Mă întreb de când mă știu un lucru pe care știu că îl desenez în memorie de infinite ori... Dacă viața pe pământ stă sub aura întrebărilor și semnul întrebării este veșnic o linie dusă spre încovoiere, mai există verticalitate? Uimirea din semnul exclamării duce la verticalitate. Amândouă simbolurile au câte un punct așternut dedesubt. E fals? Dimineață bună cu vârtejuri de frunze ruginite pe margini și verzi în inima lor... Pe caldarâm, calcă apatic omul cu ochii din lemnul de
OCHI DIN LEMN DE ABANOS de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 657 din 18 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346422_a_347751]
-
de la Schitul Lacu icoana mult visată cu Maica Luminii. Aceasta n-a rămas la Râșca, ci s-a dorit la Rădășeni. Această sfântă istorie a fost repetată cu evlavie în secolul trecut și se repetă și azi cu smerenie și uimire. Icoana este văzută cu ochii minții și păstrată în străfundul inimii fiecărui credincios ca o comoară de inestimabilă valoare, ca un trainic liant cu lumea din înalt. Cititorul de toate calibrele cunoaște minunea, iar credinciosul își pleacă cu evlavie genunchii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TIMOTEI AIOANEI – UN SLUJITOR AUTENTIC AL BISERICII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346316_a_347645]
-
femeii. Petala capătă însușiri antropomorfice, are puterea de a ierta și de a surâde, în poezia „Senin”: „În mângâierea ce o dai / Petalei / Și în fiorul ei, / Când fin obrazul ți-l atinge, / Ea poate plânge.../ Sau poate că-n uimirea / De-a fi o floare alintată, / Petala iartă, / Sau surâde / Câteodată / Și în veșmânt de catifea, /Suav de-atâta alb de nea, / Poate o vezi ca pe-o crăiasă / Ce-n urma ei parfum de stele lasă”. Și alte fenomene
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
râde,sau ca cel care plânge. Trăim în dimensiunea din care poți să scazi Ideea trecută prin absurdul ne filtrat Sau pe cea a ipoteticului azi Sperând să-l cunoaștem pe Cel Înălțat. În drum spre punctul primordial Cu fulgerul uimirii mele Am tăiat timpul în două, La fel cu fiecare jumătate nouă, Așa până la infinitul cu stele. Am tăiat spațiu în două Și iarăși pe fiecare parte până-ngheață Timpul care învățase doar să plouă Peste punctual începutului de viață
ÎNTOARCERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346488_a_347817]
-
ujnde jocul terminat presupunea și achitarea imediată a sumelor câștigate - cazinourile prin care treci acum nu mai e tot ăla în care ai intrat adineauri, e parcă un “circuit al vaselor comunicante” în care ești “stors” de transpirația abundentă a uimirii fără răgaz, într-un carusel al unei neîncetate respirații “gură la gură” unde fiecare nouă priveliște, alți jucători într-un alt peisaj constitue “gura de oxigen” la care ești “cuplat” fără să vrei și în care “dezmățul” nu se mai
DISTRACŢII, LUX NINEACĂ ŞI CRIZA...APROAPE ÎN L.V. (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346492_a_347821]
-
erau fie la un ceai, fie la Nicoleta acasă, avea ocazia să pună un pic în practică cele învățate. Se purtau discuții din toate domeniile și acolo unde simțea că are ceva pertinent de spus, îndrăznea să-și spună părerea. Uimirea celor din jur o făcea să înțeleagă, că atât cultura generală cât și grija pentru exprimare, erau unanim apreciate. De multe ori Iulia încercase, un sentiment de inferioritate în grupul mediciniștilor, de aceea cu ceva timp în urmă, o introdusese
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
erau fie la un ceai, fie la Nicoleta acasă, avea ocazia să pună un pic în practică cele învățate. Se purtau discuții din toate domeniile și acolo unde simțea că are ceva pertinent de spus, îndrăznea să-și spună părerea. Uimirea celor din jur o făcea să înțeleagă, că atât cultura generală cât și grija pentru exprimare, erau unanim apreciate. De multe ori Iulia încercase, un sentiment de inferioritate în grupul mediciniștilor, de aceea cu ceva timp în urmă, o ... Citește
FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/348281_a_349610]