2,898 matches
-
la un festival... culmea, tot în Banat (văd că și azi, în articol, e tot fruncea!), și directorul de-acolo i-a primit... în pijama și le-a zis, de bun venit: "Ce pușca mea căutați aci, mă găozarilor?". Aflînd uimit că el însuși îi invitase, a zis, conciliant: "Bine, luați niște cîrnați și un bax de bere, și dormiți la mine, că nu mai am bani de cazare!"... Mai am niște cazuri ieșene, dar mă abțin să mă pronunț. Deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
viață mă tenta, cvasi-discret. Și de-aici... vă imaginați ce-a urmat! Hăpăială de epidermă meseriașă, cu alternanțe profesioniste: votcă-șoric-murături-șoric-șpriț de vin alb sec-șoric-mură turi-șoric-votcă-șoric-șpriț-șoric... nu mult, cam opt ore, non-stop. Erau în preajmă vreo cinci-șase oameni care mă priveau uimiți! Cum e posibil ca un rumîn țăcănit (așa-mi spuneau, uneori!) să termine doar într-o zi șoricul de pe un porc de 145 de kilograme? Mai precis, 1,5 metri pătrați de piele? A fost posibil. Am martori. Și despre
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
al meu, in chestiuni amoroase. El mai era si dramaturgul de succes al Teatrului "Nottara", în acea perioadă. Dar fusese inițial medic. Deci, poate că știa mai multe despre himere, deliurum-tremens, halucinații post-bahice... I-am povestit totul, sincer, crispat și uimit. Transpirînd și îngrozindu-mă de tembela-mi docilitate în fața necunoscutei. După ce am terminat, IDȘul cum i se mai spunea nu a avut nici el o reacție de om sănătos la cap. Ba chiar parcă vroia să-mi demonstreze, cabotin, că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Patrichi, pentru o întîrziere la o repetiție? Sau te poate lăsa rece faptul că marea Doamnă a teatrologiei naționale, fragila profesoară Alice Voinescu, era sabotată sistematic la cursuri de un grup de golani condus de... Dan Deșliu? Sau nu rămîi uimit să afli că, din păcate, în rîndul ajutoarelor poliției politice de-atunci se numărau, vai!, actori mari (Caragiu!) sau doar cunoscuți (Teică, Mereuță), regizori serioși de mai tîrziu, precum D.D. Neleanu, profesori stimabili ulterior precum Beate Fredanov... Mă rog, asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
romanul, figura personajului frapează prin dimensiunea urieșească, atenuînd impresia forței prin blîndețea nefirească, muțenia calmă, inocența deplină. Deși Zahei plănuiește răzbunarea pe cîrciumarul care l-a "otrăvit", sortindu-l orbirii, acestea rămân doar vorbe ale nebuniei, rostite în chinurile deznădejdii uimite. Treptat, statura sa herculeană, întreaga făptură gata să ducă la propriu pietre de moară îl transformă într-o forță a locului unde poposește sau este aruncat: la bîlci, pentru a învîrti în locul cailor roata cea mare, pe moșia lui Lagradora
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ori pînă să-i deschidă cineva. Înainte auzise foșnetul unei persoane care și-a lipit ochiul de vizor. Era prea mic să poată fi văzut dinăuntru, așa că și-a semnalat încă o dată prezența. Mama lui Alin. Moacei ei rotunde și uimite i s-a prezentat drept prietenul lui Alin. Te-a prins ploaia, sărăcuțul de tine, a constatat ea. Ești ud pînă la piele. Hai, vino înăuntru să te încălzești. Să vedem ce haine îți găsim. Cred că îți vin cele
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
După conștientizarea sentimentului de vinovăție față de Niculae care a luat premiul întâi, după fuga băieților, Ilie Moromete intră într-o criză, descrisă magistral, care evidențiază adânca analiză psihologică. El judecă lumea cu asprime fiindcă i-a îndepărtat copiii și părea uimit că oamenii "în loc să se oprească, în loc să se trezească și să se înspăimânte", treceau încrezători pe drum și-l salutau. În primele pagini "timpul era foarte răbdător cu oamenii", iar în final se constată cu amărăciune: "Timpul nu mai avea răbdare
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
frumos, bătând drumurile și căutându-și dragostele. E un personaj linear, care se mișcă într-un cadru romantic, are conflicte cu țiganii (pe unul îl ucide, pe alții îi pune pe fugă), suferă din cauza Margăi, care la început îl privea "uimită, parcă vedea o sălbăticiune rară". Fata îl tulbură, îl obsedează, sentimentele sunt mai presus de orice și după moartea acesteia rămase răpus de durere. Marga este frumoasa țigancă, eroina povestirii Fântâna dintre plopi, "o fetișcană de optsprezece ani", "cu fustă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cea de-a doua nevastă a lui, Efimița, comedia aduce în centrul atenției un univers întreg, al burghezului mic, mărginit și fricos. Omul, de un farmec comic irezistibil, apare ca un atotștiutor grav și important în fața nevestei, care îl ascultă uimită, dar și cu umor, el având despre toți și toate câte o teorie ingenioasă. Caragiale intitulează acest act „farsă“, referindu-se probabil la accentul pus pe grotesc și la folosirea quiproquo-ului. De fapt, toate comediile principale contribuie la încurcătura
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
când polițaiul Pristanda îl arestează pe Cațavencu din ordinul prefectului Tipătescu, îl eliberează la porunca Zoei Trahanache și apoi îl roagă să-l ierte, spunându-i că n-a avut încotro, a executat ordinul superiorului său: „Poftiți, cocoane Nicule, poftiți... (uimit) și zău, să pardonați, în considerația misiei mele, care ordonă (serios) să fim scrofuloși la datorie... D voastră știți mai bine ca mine... așa e polițaiul: tată să-ți fie - trebuie să-l ridici? îl ridici! n-ai ce-i
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
dedat străinilor"49, însă, la o lectură atentă a operei sale, "se înțelege cât de mult este scriitorul mai argentinian și, deci, măi latino-american decât toți"50. El însuși, în lucrarea El escritor argentino y la tradición, comentează cât de uimiți erau prietenii lui când întâlneau referințe metaforice la Buenos Aires în povestiri că La muerte y la brújula. Carlos Fuentes semnalează mai târziu că orice zbor fantastic al lui Borges își are originea în solul citadin al Buenos Aires-ului, așa cum era
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe însuși creatorul lor, "asemeni fantasmelor care ne apar brusc în vise, la baza fiind mecanisme psihice asemănătoare"40. Scriitorul observa perplex cum apar "fără voie" vicii și pasiuni contrare celor pe care autorul le manifestă în viață normală, pentru ca, uimit el însuși de aceste izbucniri, să trăiască obscur senzații de plăcere ori de satisfacție, de parcă aceste fapturi țâșnite din mintea lui ar îndrăzni să zică sau să facă lucruri pe care el nu s-ar încumeta să le realizeze în
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
-n stânga. Mă întorc spre băiatul de doisprezece ani care îmi este ghid și îi împărtășesc indignarea mea. "De ce-i lovește? Doar nu i-au făcut nimic! Nu e bine să dai în bietele dobitoace...". Băiatul se întoarce spre mine uimit, și îmi răspunde cu un zâmbet împăciuitor: "Sunt măgari!". Sunt măgari: asta spune tot... În 1889, la Torino, ieșind din hotelul unde stătea și văzând un vizitiu care-și biciuia calul cu lovituri brutale de cravașă, Nietzsche se apropie de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
moartea. Primele simptome ale bolii și implicit ale suferinței apar în acest volum al autorului, anunțate de crizele de paludism din copilărie ale naratorului. Pentru crizele mele un medic fu consultat și el pronunță un cuvânt ciudat: paludism; fui foarte uimit că neliniștile mele atât de intime și secrete pot avea un nume și încă un nume atât de bizar.214 Putem afirma că scriitura lui Blecher este provoacată de boală și suferință și stimulată de observarea evoluțiilor fizio-psihologice. Personajul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
utilitatea ei în fizică, nu și pentru interesul ei matematic. După sejurul de trei ani în Anglia (Cambridge), Petros devine expert în Teoria Numerelor. Aici îl va fi cunoscut pe indianul Ramanujan, geniu autodidact, în fața căruia nu încercase decât smerenie, uimit fiind de strania abilitate cu care acela concepea, în străfulgerări și epifanii (specifice limbajului artistic!), cele mai complexe formule și identități, revelate lui în vis de zeița hindusă Namakiri. Petros fusese acceptat și cultivat de celebrități în materie, precum J.E.
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
CÎnd fața mea se pleacă-n jos, / In sus rămîi cu fața,/ Să ne privim nesățios/ Și dulce toată viața;/ Și ca să-ți fie pe deplin/ Iubirea cunoscută,/ CÎnd sărutîndu-te mă-chin,/ Tu iarăși mă sărută./ Ea-1 asculta pe copilaș/ Uimită și distrasă,/ Și rușinos și drăgălaș,/ Mai nu vrea, mai se lasă,/ Și-i zice-ncet :Încă de mic/ Te cunoșteam pe tine/ Și guraliv și de nimic/ Te-ai potrivi cu mine.../... Tu ești copilă, asta e.../ Hai ș-
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
stabilește o corespondență între imaginea auditiva a ploii, străvechi simbol al fecundității și vremea adolescenței, timp incert al drumului spre maturitate, ea însăși un mister în fața căruia tânărul poet, ce nu mai e copil, dar nici adult, rămâne tăcut și uimit: adolescent mut (...) surprins de-o altă viață. Tăcerea uimită se așterne peste adolescență suspendată între prezent și trecut că într-un cadru cinematografic ce prezintă schimbările tainice specifice vârstei de trecere. La ambii poeți metamorfozele sunt semnalate prin absența motivelor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
simbol al fecundității și vremea adolescenței, timp incert al drumului spre maturitate, ea însăși un mister în fața căruia tânărul poet, ce nu mai e copil, dar nici adult, rămâne tăcut și uimit: adolescent mut (...) surprins de-o altă viață. Tăcerea uimită se așterne peste adolescență suspendată între prezent și trecut că într-un cadru cinematografic ce prezintă schimbările tainice specifice vârstei de trecere. La ambii poeți metamorfozele sunt semnalate prin absența motivelor acustice. Liniștea sporește fascinația misterelor, marchează uimirea supremă și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Este provocarea intelectualului lucid, nemulțumit de aroganța viziunii tehnocratice asupra societății, în general, și a economiei, în special, sceptic față de pretenția de omnisciență a meliorismului, în care progresul material se substituie perfect progresului spiritual, fără nici o relație de complementaritate, și uimit față cu situarea exclusivă sub imperiul clipei. Cu mulți ani în urmă, cînd modelele de inginerie socială păreau să întemeieze politici pentru fabricarea paradisului terestru, Wilhelm Ropke scria în The Social Crisis of Our Time: "Un mare număr de oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
-n mijlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în mijloc c-un lac și-n mijlocul lacului o insulă pe care stăteau în șiruri lungi stupii unei prisăci mari.E insula lui Euthanasius, gândi el uimit [...] (Eminescu: 2011, II, pp. 87-88). Spațiul eminescian este fundamental concentric (Cărtărescu: 2011, 58). Insula din Cezara reprezintă arhetipul concentricității (al "concen trizării" cărtăresciene), expresie a dorinței auctoriale de izolare, mai mult decât a personajului. Cercul se asociază coborârii (văii), într-
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
alcool;// Miros vegetal de iubire,/ Sub soarele picotitor,/ În care plante de aur/ Răsar, dorm o vară și mor;// Lene fierbinte și-adâncă/ Unde se-opresc și albinele,/ Lumină atât de puternică,/ Încât stinge răul și binele// Într-o beatitudine/ Uimită ea însăși de sine;/ Fructe senzuale cu viermi/ În cărnile dulci de rușine..." Îmbinarea erotismului cu tragicul deconstruiește canonul unui romantism diafan, în care iubirea își găsea întotdeauna locul în natură, apropiindu-se mai mult de o estetică a urâtului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pară reci/ Sicrie fără sațiu/ Umflându-se să-ncapă/ Întreaga omenire/ În pulberea de apă,/ inconsistent și acru/ Dospindu-se-n văzduh./ Tu treci prin ceață:/ Clar și-nalt, un duh/ Ordonator de sensuri,/ Scoțând din moarte lume/ Ce tremură uimite/ Pe când ușori le-ndrumi/ Ținându-le de umeri/ Să nu le fie frică;/ Tu treci prin ceață/.../ Tu treci, iubire,/ Și eu știu că treci...". (Tu treci) În poemul Din principiu, chiar și interiorul, văzut ca spațiu ocrotitor, se transformă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cursuri, vorbind despre potențialul grotesc al lumii pe dos în Evul Mediu, doamna profesoară mă întreabă direct, spunându-mi pe numele de familie, dacă îmi amintesc despre o astfel de imagine răsturnată în romanul lui Umberto Eco, Numele trandafirului. Eram uimită că își amintește de mine trecuseră trei ani! am înțeles că doamna profesoară are o memorie teribilă a chipurilor și a numelor. Am răspuns evocând câteva dintre temele lumii pe dos regăsite în roman. Doamna profesoară avea aceeași vigilență în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Bolintineanu, Nicolae Gane, Alexandru Macedonski, Barbu Delavrancea, Ion Agârbiceanu, Constantin Stere, Liviu Rebreanu, V. Beneș, Sergiu Pavel Dan, M. Blecher, Oscar Lemnaru. Cu toate că mulți critici nu mizează, poate, pe existența unei asemenea vocații în cazul prozatorilor autohtoni, vom fi, cu toții, uimiți să constatăm că numărul celor care au încercat, măcar sporadic, să producă un asemenea tip de literatură nu este deloc neglijabil. Partea a doua a cercetării, mai întinsă (și, poate, mai captivantă) decât precedenta, constituie un demers analitic, de tip
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
propoziție: Am găsit-o bolnavă. Și-a găsit mama după ani de zile sănătoasă. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin locuțiuni adjectivale, gerunzii și participii cu valoare adjectivală. a) Participiu cu valoare adjectivală: Trecătorii se întorceau mirați. Oamenii se priveau uimiți. Adjectivul cu funcție de predicat circumstanțial se acordă în gen, număr și caz cu subiectul propoziției. b) Gerunzii cu valoare adjectivală: Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă (M. Eminescu, Noaptea, p.54). „Predicatul circumstanțial poate fi exprimat și printr-un
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]