130,170 matches
-
dată de el grupului, cineva a spus ,Inventezi!", dar sunt absolut inocent, în măsura în care poate fi inocent un autor. Povestirile polițiste sunt întotdeauna căutări plicticoase ale unui vinovat, când e evident că vinovatul este mereu același. Nu-i nevoie să te uiți la ultima pagină, cititorule, numele lui se află pe copertă: e autorul. În cazul de față, ești îndreptățit să bănuiești că eu sunt mai mult decât autorul moral al crimelor descrise. Că degetele mele nu s-au mulțumit cu dansul
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
tiraj, a avut o neînțelegere cu patronul și a fost concediat. Înlocuitorul său, Adrian Păunescu a băgat revista în picaj. La Evenimentul zilei, Ion Cristoiu a plecat după ce ziarul ajunsese pe primul loc ca tiraj în presa cotidiană. Să nu uităm însă că după alegerile din 1996, Cristoiu a pus tunurile pe nou instalata putere, ceea ce a dus la scăderea tirajului. Trece apoi pe la Cotidianul, de unde e demis în urma campaniei sale pro-Miron Cozma din perioada ultimelor mineriade ale acestuia. Atunci a
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
maniheism este vetust" (p. 201). Principala schimbare adusă de Arghezi în imaginarul psalmic constă în umanizarea dialogului cu Dumnezeu, dialog pus într-un cadru mai familiar (p. 213). E omenească și regăsibilă în Psaltire plângerea poetului că este abandonat sau uitat de Dumnezeu. Modernistul Arghezi își găsește explicații, atât în sentimente, cât și în limbaj, în unele versiuni, fie ale Bibliei din 1688, fie ale Psaltirii lui Dosoftei. Al. Andriescu invocă uneori traduceri din Biblia de la 1914 care îi va fi
Resursele psalmilor by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11457_a_12782]
-
imperfecțiunile par derizorii sau meschine și atunci cel care le comentează se expune ridicolului, fiind taxat de lumea rafinată a literelor autohtone când drept un naiv incurabil sau idealist anacronic, când drept un cârtitor de vocație ori chiar maniac. Se uită însă prea ușor că o cât de mică eroare poate genera, mai ales când vine vorba de poezie, piste interpretative iluzorii ce conduc la comentarii fanteziste, iar interpretul - acordând credit în alb surselor tipărite - ajunge, el însuși, victimă inocentă a
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
și nici nu mai răspunde la telefon, pentru a i se prezenta măcar cuvenitele scuze. Și astfel, un silentium pudic se așterne asupra erorilor, adăpostindu-le protector și menținând un climat propice proliferării lor. Readuc în memoria celor care au uitat-o sau au trecut-o cu vederea teribila gafă a lui Călinescu, care, la mijlocul anilor '30 ai secolului trecut, cade pradă unei cumplite erori de transcriere (de tipar, de editare sau de lecțiune, nu putem ști exact). Citind și apoi
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
era de calitate. Or, dacă filmul era de calitate, odrasla trebuia să îl vadă, chit că, având în vedere vârsta, m-aș fi mulțumit și cu Dacii. Ca să nu menționez momentul când, pedepsită fiind, n-am avut voie să mă uit la Burebista, dar mama m-a consolat cu Pădurea de mesteceni, peliculă care și acum îmi dă coșmaruri. Revenind, de curând am revăzut Procesul de la Nürnberg (1961), vizionat întâia oară pe la șase sau șapte ani, pe atunci succedându-i-se
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
a regizorului. Ei, cuvintele lui Abby Mann, scenarista acestui film și câștigătoarea unui Oscar, sunt semnificative în acest sens: "Principalul răufăcător de la Nürnberg a fost patriotismul. Oamenii au făcut ce au făcut pentru că erau patrioți". De ambele părți, să nu uităm. Avocatul apărării (Herr Rolfe, interpretat de Maximilian Schell, care a luat și un Oscar pentru rol, furându-i-l de sub nas lui Spencer Tracy, nominalizat la aceeași categorie) citează de câteva ori un jurist american ale cărui vederi nu sunt
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
dinte pentru filmele controversate din punct de vedere politic: vezi The Defiant Ones (1958), care abordează rasismul dintr-un unghi inovator, sau On the Beach (1959), care atacă aspectul nuclear al celui de-al doilea Război Mondial. Dar să nu uit să rezum filmul: judecătorul Haywood (Spencer Tracy) vine la Nürnberg pentru a judeca judecătorii și demnitarii naziști în ale justiției, dintre care proeminent e Ernst Janning (Burt Lancaster), un "geniu" în domeniu și o figură populară printre germani, motiv pentru
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
majoritate a acțiunii are loc în tribunal. Să ușurez discuția unui film dificil cu niște bârfă de pe platoul de filmare: în pofida nominalizărilor la Oscar care au urmat, Clift era deja într-un stadiu avansat de alcoolism și înnebunea restul distribuției uitându-și regulat replicile. Pentru Garland, era primul film făcut după șapte ani de inactivitate. Spencer Tracy și-a spus discursul de unsprezece minute perfect, din prima, n-a fost nevoie de nici o dublă. Regizorul, care era și producător, a promovat
Nürnberg revizitat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11462_a_12787]
-
stârnită publicului cititor de fiecare volum purtându-i semnătura, dialogurile cu ,prietenul Umberto" (Eco) și toasturile de celebrare a personalității noastre: ,Marin, sei sulla cresta dell onda!"... E însă regretabil că, deprinzând la perfecție italiana, cărturarul român pare a fi uitat gustul limbii materne, romanică și ea. Aceste pagini, de o perfectă inutilitate, abundă în fraze împiedicate, deformând caraghios și cele mai simple enunțuri. De la ,macerarea interioară" ce a ,determinat până la urmă motivarea viscerală a scrierii romanului", la ,îndoiala crâncenă în legătură cu
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
a doua. Trecând - barbar, e drept - de la ritualismul conferit de obsesie la ritul catolic, mă voi ocupa acum de Amen. Mi-e greu să îl disociez de prima vizionare, care nu a avut loc în țară, și nu reușesc să uit cum arătau cele două corpuri ale Palatului Mogoșoaia cu o pânză cu domul Vaticanului spânzurată între ele. Bizareria a fost că spectatorii străini alături de care am văzut filmul erau așa de absorbiți că n-au observat că stilul arhitectonic al
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
lucrurile cu pumnul în gură. E drept și că ar fi putut fi - acționând - un catalizator al alianței anti-naziste și un stârpitor al legitimității arogate de regim, care ar fi rămas unul fără Dumnezeu în sens literal. Iar Costa-Gavras nu uită că și evreii convertiți la catolicism au fost băgați în lagăre. În schimb, regizorul se cam împotmolește când ridică, dar nu rezolvă, o întrebare care încă îi bântuie pe istorici: de ce aliații nu au bombardat căile ferate care duceau la
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
de aur. Ziariștii care taxează drept chiuluri absențele parlamentarilor pesediști de la ședințe sunt de rea credință, căci se știe bine că bieții parlamentari sunt adânciți în meditații profunde asupra cărților fundamentale ale omenirii! Au fost cazuri când baroni PSD au uitat de convocarea la Parchet, deoarece erau prea cufundați în lectura lui Nicolae Filimon sau Balzac. Am aflat de curând că acu vreo trei ani, în Vrancea, pentru a deveni membru PSD trebuia să-i dovedești liderului local că ai adâncit
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
compromiterea ar fi incontestabilă și discuția ar muri înainte de a se naște... Dar nu e vorba de naturalism, pentru că interpretarea e evidentă, numai că tăcută și ,cuminte" în raport cu firile obișnuite să reacționeze doar atunci când nervii sunt puternic excitați. S-a uitat de atâta vreme că poate să existe o problemă a culorii și tonului local și un exercițiu care să predispună la a-l subordona mai disciplinat simțirii interpretative, încât ceea ce este în fond o reîntoarcere, cu tendințe cognitive, la un
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
partid, cărora Securitatea, cel puțin în principiu, le era subordonată, după cum nu au răspuns pentru faptele lor nici foștii ofițeri anchetatori și nici chiar torționarii, cei care schingiuiau oamenii în beciuri pentru a le smulge angajamentul de colaborare. Nu vom uita prea ușor linșajul moral în direct la care a fost supus fruntașul liberal Dan Amedeu Lăzărescu, om de cultură, fost deținut politic, după ce s-a găsit în dosarul lui un angajament de colaborare cu Securitatea. Dar nu a colaborat, nu
Cine pe cine acuză? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11489_a_12814]
-
văd în orice evreu un potențial conspirator, un om mînat de gînduri ascunse care, mai devreme sau mai tîrziu, vor aduce numai nenorociri. Noul antisemitism îi consideră pe evrei responsabili de impunerea comunismului în Uniunea Sovietică și în Estul Europei, uitînd că, să zicem, și Raymond Aron, unul dintre patriarhii liberalismului, era de origine semită. Mai mult decît atît, pentru a demonstra că evreii nu sînt structural comuniști, autorul îl citează pe adjunctul ministrului de Externe al Ucrainei, din anul 1919
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
e o cauză Ťnobilăť! Iar statutul de evreu numai dreptul halahic are misiunea să-l stabilească. Chiar dacă ți-ai dat viața pentru a apăra statul Israel, rabinatul rămîne neînduplecat. Episoadele tragic-rușinoase ale îngropării și dezgropării unor militari israelieni, care au uitat, înainte de a pieri, să-și reglementeze statutul religios, a cutremurat multe conștiințe". (pp. 25-26) Ceea ce impresionează în publicistica lui Virgil Duda este echilibrul, lipsa de patimă, atenția pentru nuanțe. Încercatul prozator știe cum să-și fidelizeze cititorul și fiecare articol
Revelații în lumea nouă / veche by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11491_a_12816]
-
o lume nițel caraghioasă, înduioșătoare și lălîie, ca familiile de tîrgoveți, adunate pentru poză: ,Bunicul cu bunica/ bîrfeau pereții, / și făceau garagață/ cîntînd/ ,viață, viață ca o ață"./ Ea, vrăjitoare mînătarcă/ hulea pe toată lumea parcă/ el prin doi ochelari/ se uita ceacîr,/ aruncînd în lemne un satîr, / și copiii ziceau: ura/ și-i astupau cu laude deschisă gura. / Mama și tata, / ținîndu-se de mînă veșnic, / cu gurile în formă de o, / primitivi și naivi/ în tabloul lui Douanier Rousseau." Sînt, în
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
în numele schimbării. Iar ideile lui Băsescu, de pe vremea cînd era primar al Bucureștiului, chiar și cele proaste, au devenit un fel de biblie a primarilor de sector. Las deoparte că Poteraș își trimite trupele de șoc pe unde vede Băsescu, uitînd că nu l-a ales noul președinte, ci bucureștenii ale căror așteptări le înșală, încercînd să-i fenteze cu o logică a slugărniciei. Dacă bucureștenii l-au vrut și îl vor pe Băsescu, atunci facem lună în jurul Cotroceniului, ca să reiasă
Bucureștiul luat în arendă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11509_a_12834]
-
o dragoste misterioasă în care acum nu prea mai crede (,Iubirea?/ O vorbă de dînșii inventată./ De fotbaliști./ De tenori.") dar căreia îi închină gîndurile și fanteziile sale cinematografice fără speranță; are un dulap unde adună cu spaimă toți ochelarii uitați de clienții săi; are un cățel pe nume Hanoi și mușchi piloerectori; nea Gică cîntă la pieptenul din plastic Lucy in the sky with diamonds și ,iubește tot ceea ce crește/ (mai puțin unghiile și părul)"; patru fecioare gemene, agente secrete
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
a-și pune ordine în propriile gînduri sau, cum se întîmplă adeseori, din dorința de a trăi cu senzația liniștitoare că, fixînd o idee pe hîrtie, putea să-și ia gîndul de la ea, nemaitrăind cu frica că avea s-o uite cît de curînd. În plus, una din temerile de care nici o inteligență eminamente orală nu poate scăpa - și Alexandru Dragomir a fost prin excelență întruchiparea unei asemenea inteligențe - este cea provocată de gîndul că nimic din ceea ce a gîndit nu
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
cu umor. Cu cît se aplică unei situații mai serioase, unui limbaj mai sobru, precis, tehnic - cu atît mai mare e riscul de a produce efecte involuntar comice. Oricît de bune ar fi intențiile, facturica e profund ridicolă. Să nu uităm, apoi, că diminutivul are mai multe valori - denotative ("obiect mic"), dar mai ales stilistice: afective, dar și depreciative, minimalizatoare, ironice. Riscul de confuzie între ele nu e mic. Exemplele de la care am pornit evocă și o altă temă, sociolingvistică: la
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
toate fleacurile... Iată: oamenii din teritoriu se descurcă. Mai plâng ei și mai înjură cam toate autoritățile, dar... Vedem la televiziune cum românii se ajută unii pe alții pentru a se salva pe ei înșiși, că agoniseala de-o viață... Uite, de exemplu, la Bacău: au venit luntrași tocmai de la Brăila și salvează și ei ce și cum pot. Faină solidaritate, mai ales dacă sinistrații au bani pentru a-i plăti luntrașului să-i scoată din apocalipsă. Dacă au - dacă nu
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
materia cenușie... POȘTA ,CRONICII" Reporteră Pro Tv: Liniștiți-vă: în ziua de 13.07.2005, vă aflați, într-adevăr, pe malul drept al localității Cozmești"; nu din cauza geografiei, ci a puhoaielor... Domnul Mircea Geoană (președinte PSD). Da, cuvintele ,Nu vă uitați așa de galeș la mine", vă aparțin și i le-ați adresat doamnei Mona Muscă la emisiunea ,Zece fix", transmisă pe Realitatea Tv în seara zilei de 13.07. Chiar ați avut impresia asta? Înseamnă că am văzut un politician
De nu aveam un președinte marinar... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11510_a_12835]
-
ați ocupat și dumneavoastră, de altfel. Dumneavoastră de ce v-ați ocupat?! Din aceleași motive pentru care m-am ocupat și eu. Deci, noi avem ceva comun: o stea polară și un precursor care, prin dumneavoastră, a fost bine situat. Nu uitați că una din cărțile mele se cheamă Însemnare a călătoriei mele! Aproape am pastișat titlul cărții lui Dinicu Golescu. Numai că la alt nivel, cu alt aparat, să zicem așa, conceptual și critic. Dar am trăit senzația identică a lui
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]