7,855 matches
-
aș chinui penelul,... XVIII. ÎNGER ȘI SUFLET - VERSURI SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRII, de Maria Ciumberică , publicat în Ediția nr. 397 din 01 februarie 2012. SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRII Sărutul dulce-al răzbunării Veni-va cînd va trebui. Nu aștepta ceasul uitării!... Nu rătăci pe căi pustii! Și-odată clipa mult visată Când bate-ușor la ușa ta Deschide-i grabnic! E o plată! Un Dar Divin! Și-o mică Stea Ce-ți Luminează pașii vieții Spre-un țărm de mare neatins... Iar
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
curajul prin ispită, Ți-a dat o lacrimă pe-obraz. Oprește-i jocul! Ești sortită Să nărui Poarta Alcatraz! Să ieși, să-ți ... Citește mai mult SĂRUTUL DULCE-AL RĂZBUNĂRIISărutul dulce-al răzbunăriiVeni-va cînd va trebui. Nu aștepta ceasul uitării!... Nu rătăci pe căi pustii! Și-odată clipa mult visatăCând bate-ușor la ușa taDeschide-i grabnic! E o plată!Un Dar Divin! Și-o mică SteaCe-ți Luminează pașii viețiiSpre-un țărm de mare neatins...Iar Elixirul TinerețiiSă-l sorbi
MARIA CIUMBERICĂ [Corola-blog/BlogPost/362436_a_363765]
-
Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1150 din 23 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Îți plîng de-atîta timp plecarea, Și ți-am jelit-o cu tăceri. Și ți-am ales din straturi floarea, Ce nu cunoaște-n veci uitarea Și-am pus-o-n lacrimi jos la scara, Ce te-a urcat pe veci la cer. Și-am întrebat în taină Cerul, De ți-e mai bine-acolo Sus... S-a dezlegat atunci misterul, Că stai cu-apostolii cu
MAMEI MELE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362548_a_363877]
-
e-n livadă, Aburește-n câmp ogorul, Bobul mic sub glii trudește, Să-și ridice capușorul. Râul noaptea-i plin de stele; Ziua pare de mărgean Și grăbind către ocean Poartă gândurile mele. Scuturate flori de măr Sunt căzute în uitare, Mere roșii fac cărare Către fânul cel din pod. Pere-mprăștie mireasma Printre boabe aurii, Mama duce-n casă cazna Printre veselii copii. Prin cuptoare pâinea crește, Se rumenesc cozonacii, Trece-un an, urmează alții Până caierul sfârșește. Sună-n
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
Purtate sub povara plumbului din ploi? Sau realitatea prinsă-i într-un glob Cristal cu fețe lucii ce-adună bob cu bob Secvențele terestre, pelicule de praf Uitate pe un raft deasupra unui vraf De cărți mucegăite de vreme și uitare Întreb nedumerită: - De fapt ce suntem oare? Referință Bibliografică: NEDUMERIRE / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1973, Anul VI, 26 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mariana Stoica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
NEDUMERIRE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/361037_a_362366]
-
românește, De-o simți ardelenește Sau o fi moldovenește, Ori de-aci, dobrogenește, Sau chiar și oltenește, Ori mai bănățenește, Asta-i hora dacului român, Ei toți pe-acest loc rămân...! De-o fi ventricolu țării, Sau o fi atriumul uitării? Simt toți la fel în cântec, Cum ei pe dracul sfârtec, Se-ncolacește-n el de ciudă, Se-nbolnăvește și de ciumă, Că n-are cum să ne despartă Și la cine să ne mai împartă, Se zvârcolește și-i iese zeamă, Șeful
HORA DACĂ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/361050_a_362379]
-
dragoste - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ] 2009-12-04 | | Suflet trezit Am atins cândva dragostea dar a zburat cu inima mea... acum stau zgribulit într-un colț de suflet... Aștept din nou chemarea ta ce-a rătăcit cu inima mea... spre altă stea... uitarea... s-a ghemuit a încolțit în sufletul meu ce-a adormit... În vis am simțit lumina ta iubita mea cum ai revenit aveai un dar neprețuit... inima mea în care brusc... a răsărit dragostea ta ce s-a trezit... lumina
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
mult Suflet trezitpoezie []Poezia de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-12-04 | |Suflet trezitAm atins cândva dragosteadar a zburat cu inima mea...acum stau zgribulitîntr-un colț de suflet...Aștept din nou chemarea tace-a rătăcit cu inima mea...spre altă stea...uitarea... s-a ghemuita încolțit în sufletul meuce-a adormit...În vis am simțit lumina taiubita mea cum ai revenitaveai un dar neprețuit...inima mea în care brusc... a răsărit dragostea ta ce s-a trezit...lumina din inima taa încălzit...sufletul
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
31.05.2009 Romeo - Nicolae +ASiIiVro... XXV. VIS DE DRAGOSTE, de Romeo Nicolae Ștefănescu , publicat în Ediția nr. 241 din 29 august 2011. Vis de dragoste poezie [] Vis de dragoste Mai greu mi-e să-ndur visul, mai greu decât uitarea vie... Visul ce se rupe... sub mișcări de pleoape tocmai în clipa, când... atât de mult aș fi vrut, să-și continuie firul neîntrerupt... să-mi dezvăluie destinul... și viața să mi-o umple, cu florile iubirii, cu izvorul fericirii
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
iubirii, cu izvorul fericirii. 28.06.2009 Romeo - Nicolae + ASiIiVro Vol. Speranțele iubirii - 2010 Citește mai mult Vis de dragostepoezie []Poezia de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-06-28 | |Vis de dragosteMai greu mi-e să-ndur visul,mai greu decât uitarea vie...Visul ce se rupe...sub mișcări de pleoapetocmai în clipa,când... atât de mult aș fi vrut,să-și continuie firul neîntrerupt...să-mi dezvăluie destinul...și viața să mi-o umple,cu florile iubirii,cu izvorul fericirii.28
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
Se-aude rar și tainic, printre valuri, Un cântec grav de voci bizare Vuind prelung; departe-n zare Epava iese-ncet dintre limanuri. Se leagănă o umbră-n glasul apelor ridate, Banchizele de fier abandonate în rugină, Parâme desfăcute în uitare își suspină Tăcut și resemnat eterna imobilitate. Himera de oțel se-nvăluie în ceață, Povestea ei a naufragiat la mal, Un pântece metalic izbit de-al mării val Doar liniștea scufundă, tăcerile prind viață. Nu sunt sirene vocile ce-ngână vântul
CÂNTECUL EPAVEI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361120_a_362449]
-
doar mie mi se pare de când nu am mai primit o veste de la tine, și sper doar multitudinea problemelor de viață pe care le parcurgem, grija și gândurile pentru copiii și nepoții noștri au determinat amânarea scrisului tău, că despre uitare, și ea înscrisă în legile omenești, nu cred că are vreo influență în ceea ce privește prietenia noastră care datează, așa cum spunem de multe ori: „Din timpurile bune când un prieten a reprezentat uneori mai mult chiar ca un frate în orice împrejurare
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAŢĂ ŞI PENTRU O VIAŢĂ... de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361129_a_362458]
-
puțin măcar, Din sutele de stele, poți să faci morminte. Aș merge să înot în largul mării Dar mă tem că Luna m-ar vrăji Și luată de val, în apă m-aș risipi Și existența-mi va fi dată uitării. De teama morții, mă plimb pe plajă Și calc cu frică pe nisipul fierbinte Și încă o dată moartea-mi vine-n minte, Dar prea frumoasă-i noaptea cu a ei vrajă. Aș putea scrie pe nisipul unde bate Luna S-
O NOAPTE DE VARĂ de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361144_a_362473]
-
prin timp, dar atât-nimic despre când au trecut. Am petrecut sau doar trecut prin viață bucurându-ne sau suferind deziluzia neîmplinirii, iar acum, când am ajuns la toamnă vieții, când să culegem roadele primăverilor am început să trecem la capitolul uitare. Ceea ce vedem azi e puțin întârziat sau prea mult. Realitatea doare. De ce Doamne, odată cu puterea nu ne-ai luat și poftele? Privind în trecut, nu sufeream mereu pomenita expresie „pe timpul meu”, iar azi folosesc aceeași expresie a bunicului. Desigur și
IARNA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361097_a_362426]
-
bine devin trufași. Ce bine când acest defect se autocorectează în timp. Uneori simt cum vremea se face din nou frumoasă, chiar dacă din ce în ce se răcește. A venit din urmă timpul celor care ne vor urma. Noi? Între uitare și memorie! Ca îmbărbătare, iubesc și toamna cu frumusețile amurgului. Recitesc din poezia „Emoție de toamnă” a poetului Nichita Stănescu: „A venit toamna,/ acoperă-mi inima cu ceva,/ cu umbra unui copac/ sau mai bine cu umbra ta//. În parc
IARNA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361097_a_362426]
-
orbi numai ea era vederea pe sub trestie de gând ea ducea lemnul ud al unui zâmbet trecea prin aer de păsări ea albastră era frunză de mare frumoasă în cămașa unei ploi era bețivă cu gura amară îmi vine acasă uitarea Citește mai mult între orbi numai ea era vedereape sub trestie de gând ea ducea lemnul ud al unui zâmbettreceaprin aer de păsări ea albastră erafrunză de marefrumoasă în cămașa unei ploierabețivă cu gura amară îmi vine acasăuitarea... IX. TĂCEREA
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
în deșert izbeam cuvintele de oameni până mă lăcrimau vânătăile pereților deschideam ochi ei albaștri de neuitare mă picurau a spinare de cal băteam a o inimă ea sângera se zbătea ca și cum ar zbura dintr-o piatră de piept în uitare de zbor înverzit iubeam și iubirea-mi colinda ca un lup născut întro floare smulgea păduri marea smulgea ca să dea de uscat te iubeam ... Citește mai mult mă uitasem treceam pe lângă minestrăinînchipuiam mâini ele cu sete mă sfâșiaude seteaunei linii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
linii a vieții ce tot flămânzea în deșertizbeam cuvintele de oamenipână mă lăcrimau vânătăile pereților deschideam ochi ei albaștri de neuitaremă picuraua spinare de calbăteam a o inimă ea sângera se zbătea ca și cumar zburadintr-o piatră de piept în uitare de zborînverzitiubeam și iubirea-mi colinda ca un lupnăscut întro floaresmulgea păduri marea smulgea ca să deade uscatte iubeam... XXI. APĂ ȘI PIETRE, de Vasile Pin, publicat în Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014. apa citește cu voce tare pietrele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361053_a_362382]
-
Deschid al amintirilor oblon Și îmi salut străbunii... Vieți consumate printre vise, Imagini calde, mângâieri... Ce-a mai rămas din ziua cea de ieri? Doar zâmbete și-mbrățișări promise... Acum e noapte, dar lumina Din suflet naște și se-alintă, Uitarea în lacrimi o descântă Și timpului atribuindu-i vina... 2007 Referință Bibliografică: Amintiri / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 511, Anul II, 25 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
AMINTIRI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 511 din 25 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/361164_a_362493]
-
an. Străbat / Tăcerea, Nemișcarea ... și-o rece reverie. Nimic nu simt. Ciudata-ncercare s-a-ncheiat. / Ce-i viața? Am fost tânăr? Bătrân? Un oarecine? / Iubire? Soare? - Unde-s? Treci, trup abandonat. / Rotește-te spre-adâncuri. Porți vidul în retine / Și-n jur uitarea crește mai densă, ceas de ceas - / Visez cumva? Nici vorbă. Mort sunt. Cu-atât mai bine... Dar acest spectru? Rana cumplită? Și-acest glas / Ce par a fi-ntâmplate cu secole-nainte ? / O, tu neant ! E chipul ce-n inimă-a
GÂNDURI ŞI SENTIMENTE. CRONICĂ LA VOL. EUGEN DORCESCU TĂLMĂCIRI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361127_a_362456]
-
de bun-rămas, încă persistă parfumul amărui de migdal crescut în deșertul culorilor. Continuă-ți drumul, inspiră adânc aerul dimineții de toamnă, roagă-te și-așteaptă, rând pe rând, să-ți înflorească visele! Nu le opri zborul, nu le lăsa-n uitare, sărută petalele mov-aurii de iriși, evadează din tărâmul umbrelor scăldate-n durere, trăiește doar în lumina clipei prezente, fără să strivești amintirile dragi, sufletul tău va recunoaște clinchetul speranței, urmează-i sunetul! Ești unic în lumea asta, nu ai nevoie
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
-n stare latentă, la o ușoară adiere, privire sau șoaptă a minții se va rostogoli în abisul mlaștinilor din meadrele Styxului, un tăvălug ce va târî prin focul patimii, în ceață și umbre, amintiri calde, lumină și zâmbet, spre a uitării lui Lethe... Suntem călători pe cele cinci râuri spre Lumea de Dincolo. AȘA SE NASC ÎNGERII Să vrei să o iubești încet, încet, atât de încet, scufundat în necunoscut să îi asculți doar respirația inimii, în șoapte calde s-o
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
buzele tale în visele mele, atâtea stele, atâtea mistere! Parcă era într-un basm care când apare, când dispare, cu întrebări imposibile. Printr-un fragment reușești să te strecori prin dimensiuni fragmentate de realități paralele, pătrunzi în irealul împletit cu uitarea, gândurile ni se-ntâlnesc palpitant prin fiecare ciob presărat, asemeni volutelor care urcă spre lumina unui cântec albastru. În tăcere, întotdeauna asculți pașii conectați la picioarele mele, în timp ce liniștea respiră peste tine ca o rană adâncă, ceasul îți ticăie prăbușit
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
nerecunoscut, model pentru vecini și uimire pentru toți care i-au cunoscut înainte. Lea, fire veselă și comunicativă, s-a făcut repede recunoscută ca o femeie de treabă, intrată în rândul gospodarilor, alături și împreună cu Leon. Repede a intrat în uitare tot ce se vorbise cândva despre ei. Vocea ei de privighetoare răsuna cât era ziua de mare în casa și curtea lor în așteptare-a soțului de la muncă. În curtea destul de mărișoară a casei, în afară de o bogăție de flori erau
OCHELARII de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/361130_a_362459]
-
doar mie mi se pare de când nu am mai primit o veste de la tine, și sper doar multitudinea problemelor de viață pe care le parcurgem, grija și gândurile pentru copiii și nepoții noștri au determinat amânarea scrisului tău, că despre uitare, și ea înscrisă în legile omenești, nu cred că are vreo influență în ceea ce privește prietenia noastră care datează, așa cum spunem de multe ori: „Din timpurile bune când un prieten a reprezentat uneori mai mult chiar ca un frate în orice împrejurare
BERTHOLD ABERMAN [Corola-blog/BlogPost/361132_a_362461]