5,770 matches
-
temniță” aflăm și din “Un ispisoc din anii 7170 <1662> iulie 14, de la domnul Efstrate Dabija voievod, cu carile au dat și au miluit pe Lăscărachi cămărașul cel mare cu un loc de casă aice, în târgul în Iași, pre Ulița Mare, lângă temniță, în dosul temniții, cari loc au fost domnesc”. Apoi, în zapisul din 22 octombrie 1669 (7178), citim: “Adecă eu, Safta, giupâneasa lui Dumitrașco Șoldan ce-au fost vornic mare, scriem și mărturisescu cu acest zapis al mieu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bunăvoie, am dat danie a mea direaptă ocină și moșie a părintelui mieu, a lui Cărăiman, locul între mănăstire, între Tri Svetitile și între temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până la giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu”. --Dacă ai băgat de seamă, locul domnesc de “lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții cei Vechi”, cum scrie în ispisocul lui
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
temnița cea domnească, din locul lui Dumitrașco diiaconul în gios... până la giumătate de temniță, și din uliță de la fântână pân-în Bahluiu”. --Dacă ai băgat de seamă, locul domnesc de “lângă poarta Curții cei Vechi, subt ceasornic, adecă la fața Uliței Mari, de cătră temniță, ce iaste în zidul Curții cei Vechi”, cum scrie în ispisocul lui Alexandru Ioan Calimah voievod din 28 decembrie 1797, nu-i una și aceeași temniță cu cea despre care se vorbește în ispisocul din 14
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
trezit datoare cu vreo nouă lei: “cinci lei... pe niște vin... luat de la Gherasim chelariul Mitropoliei și patru lei de la Ion scutariul Mitropoliei... și neavând cu alta ce plăti, fără cât... rămâindu-mi o casă pre locul Mitropoliei lângă temniță, în fața Uliții Mari... făcut-am zapisul meu la cinstita mână sfinției sale părintelui chir Nichifor mitropolit”. Până la urmă însă a avut noroc, fiindcă mitropolitul, văzând-o atât de strâmtorată, a iertat-o de datorie și i-a mai dat încă patru lei, dar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mitropolitul, văzând-o atât de strâmtorată, a iertat-o de datorie și i-a mai dat încă patru lei, dar casa i-a luat-o! --Știa sfinția ta că în dosul grajdului domnesc se afla “Gunoiul gospod”? --Știam doar că ulița care mai târziu s-a numit Podul Roșu înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a mai dat încă patru lei, dar casa i-a luat-o! --Știa sfinția ta că în dosul grajdului domnesc se afla “Gunoiul gospod”? --Știam doar că ulița care mai târziu s-a numit Podul Roșu înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
patru lei, dar casa i-a luat-o! --Știa sfinția ta că în dosul grajdului domnesc se afla “Gunoiul gospod”? --Știam doar că ulița care mai târziu s-a numit Podul Roșu înainte s-a chemat Ulița Gunoiului. --Despre această uliță, aflăm la 17 iunie 1776, din mărturia vornicului de poartă Toader Pivniceriul, care, fiind trimis de Costandin Rusăt vel logofăt, măsoară și hotărăște un loc dăruit de vodă lui Toader seimen domnesc. Acest loc se afla la “Gunoiul domnesc din
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și locuri care se aflau în stăpânirea domniei. La 21 iulie 1757 (7265), Scarlat Grigorie Ghica voievod întărea celor doi suiulgii stăpânirea unui loc aflat în “târgul Iașilor, care este pe denainte porții mănăstirii Trii Sfetitelor, piste podul gospod al Uliții cei Mari, a căriia bucată de loc este începutul... drept în capul podelilor... Podului Vechiu, unde se împreună cu podul Uliții Mare”. --Cred că ai băgat de seamă, dragule, că cimotia Ghiculeștilor se rânduiește la domnia Moldovei, ba și la tronul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
suiulgii stăpânirea unui loc aflat în “târgul Iașilor, care este pe denainte porții mănăstirii Trii Sfetitelor, piste podul gospod al Uliții cei Mari, a căriia bucată de loc este începutul... drept în capul podelilor... Podului Vechiu, unde se împreună cu podul Uliții Mare”. --Cred că ai băgat de seamă, dragule, că cimotia Ghiculeștilor se rânduiește la domnia Moldovei, ba și la tronul Țării Românești, cum spune Ion Neculce în “Letopisețul Țării Moldovei”: “Iară când au fost în luna lui april în 13
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
tocmai am vorbit. Așa se face că la 7268 întâlnim “O mărturie de la 4 mahali (hamali n.n), prin care arată că ei de 40 și mai bine de ani au băgat vinu în pivnița preuților ungurești, ce iaste pe Ulița Mari, în prejma zidului Tri Sfetitelor, și zic că tot acolo au apucat gârliciul și gura pivniții... Și au apucat denaintea gârliciului și o tindă cam de 2 stânjini”. --La 22 aprilie 1777 - anul în care, la 1 octombrie, a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe seama ulicioarei dintre cele două biserici: Vodă a primit “jalobă” de la cei care foloseau hudița. Aceștia arătau că unii au împresurat-o. Vornicii de poartă trimiși să limpezească lucrurile au strâns “mahalagii și împregiurași” din “mahalaua Feredeilor cât și la Ulița Mare... și i-au întrebat pentru acea hudiță... Aceștie toți au mărturisit că din vechi au apucat hudița aceasta ce începe din Ulița Mare și merge pe lângă zidul Tre Sfetitelor, pe din sus, și alăture cu locul bisericii ungurești... pogoarî
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de poartă trimiși să limpezească lucrurile au strâns “mahalagii și împregiurași” din “mahalaua Feredeilor cât și la Ulița Mare... și i-au întrebat pentru acea hudiță... Aceștie toți au mărturisit că din vechi au apucat hudița aceasta ce începe din Ulița Mare și merge pe lângă zidul Tre Sfetitelor, pe din sus, și alăture cu locul bisericii ungurești... pogoarî la vale în mahalaoa Feredeilor, spre Bahluiul, și zic că nu era pre largă, ci ca de un stânjân, cât merge omul călare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
--Apoi, dragule, Biserica Catolică a împresurat și locul lui Locman gerahul (chirurgul n.n). În urma plângerii “gerahului”, la 2 mai 1777, Grigorie Alexandru Ghica voievod scrie: “Deci domnia mea... întărim lui Locman gerah... a-și stăpâni drept locul seu din Ulița Mare până în Ulița Strâmbă, după cum îi scriu scrisorile vechi i nouo... fiindcă s-au dovedit că fără dreptate și cu împresurare... s-au fost cuprinsu supt numile Bisericii Catolicești... pe care este tractirul și alte dughene, în fața Uliții Mari”. --Săracul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Catolică a împresurat și locul lui Locman gerahul (chirurgul n.n). În urma plângerii “gerahului”, la 2 mai 1777, Grigorie Alexandru Ghica voievod scrie: “Deci domnia mea... întărim lui Locman gerah... a-și stăpâni drept locul seu din Ulița Mare până în Ulița Strâmbă, după cum îi scriu scrisorile vechi i nouo... fiindcă s-au dovedit că fără dreptate și cu împresurare... s-au fost cuprinsu supt numile Bisericii Catolicești... pe care este tractirul și alte dughene, în fața Uliții Mari”. --Săracul Locman. De aici
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
seu din Ulița Mare până în Ulița Strâmbă, după cum îi scriu scrisorile vechi i nouo... fiindcă s-au dovedit că fără dreptate și cu împresurare... s-au fost cuprinsu supt numile Bisericii Catolicești... pe care este tractirul și alte dughene, în fața Uliții Mari”. --Săracul Locman. De aici înainte are de furcă cu prefectorul Bisericii Catolice. Nici la 20 august 1777 lucrurile nu s-au limpezit. După cum spun vornicii de poartă, pe locul reclamat “să află făcut despre Ulița Mare pe locul acesta
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și alte dughene, în fața Uliții Mari”. --Săracul Locman. De aici înainte are de furcă cu prefectorul Bisericii Catolice. Nici la 20 august 1777 lucrurile nu s-au limpezit. După cum spun vornicii de poartă, pe locul reclamat “să află făcut despre Ulița Mare pe locul acesta trahtirul și 3 dugheni ce sânt a preuților italienești osăbitu de pivnița și crâșma ce este pe pivniță, ce este alăture cu tractirul și cu dughenile... ce-au fost a preuților izoviți leșești”. Să nu crezi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe calea cea dreaptă. Nici la 22 decembrie 1778 Locman nu și-a primit locul înapoi de la Biserica Catolică. Divanul judecă pricina “jăluită” și hotărăște: “Deci,... găsim cum Locman... are toată dreptate să-și stăpânească locul său cu pace, din Ulița strâmbă până în Ulița Mare... cât pentru trahtirul și dughenile ce sânt făcute pe locul lui Locman... să se prețăluiască, și banii... să-i întoarcă Locman Bisericii Catolicești și să rămâie ale lui fiind făcute pe al său loc”. --Ai luat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
dreaptă. Nici la 22 decembrie 1778 Locman nu și-a primit locul înapoi de la Biserica Catolică. Divanul judecă pricina “jăluită” și hotărăște: “Deci,... găsim cum Locman... are toată dreptate să-și stăpânească locul său cu pace, din Ulița strâmbă până în Ulița Mare... cât pentru trahtirul și dughenile ce sânt făcute pe locul lui Locman... să se prețăluiască, și banii... să-i întoarcă Locman Bisericii Catolicești și să rămâie ale lui fiind făcute pe al său loc”. --Ai luat seama cred că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
său loc”. --Ai luat seama cred că pe locul lui Locman catolicii aveau, pe lângă dughene, și un “trahtir”, adică un han, birt sau ospătărie. Și acum să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să ne întoarcem la hudița despre care am mai vorbit. La 10 noiembrie 1778, ulița era complet închisă, încât Samuil, egumenul Trei Sfetitelor, se plânge domniei pentru că “de la o samă de verme, cu dughenile ce-au făcut popii ungurești la uliță,... au închis hudița care era, din care să pricinuiește mănăstirii supărare”. Atunci vodă trimite pe marii slujbași ai domniei să cerceteze la fața locului. Și au găsit că egumenul Samuil are dreptate și prin anafora făcută către vodă propun ca
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ungurească”. --Măi, să fie! Asta-i mâna lui Antonie Mavro, cum te văd și cum mă vezi, sfințite. Cum necum, abia în octombrie 1783 se face o înțelegere între mănăstirea Trei Ierarhi și Rezidența Catolică din Iași pentru deschiderea acelei uliți, unde se spune că se va plăti despăgubiri celor cărora li se vor demola dughenile sau alte construcții aflate în calea uliții. Din această înțelegere aflăm că în acea vreme Biserica Catolică se reconstruia din piatră. --Să-i credem pe cuvânt
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
octombrie 1783 se face o înțelegere între mănăstirea Trei Ierarhi și Rezidența Catolică din Iași pentru deschiderea acelei uliți, unde se spune că se va plăti despăgubiri celor cărora li se vor demola dughenile sau alte construcții aflate în calea uliții. Din această înțelegere aflăm că în acea vreme Biserica Catolică se reconstruia din piatră. --Să-i credem pe cuvânt că nu se vor mai ciondăni? --După tonul înțelegerii, se părea că nu va mai fi pricină de gâlceavă, dar... --Ce vrei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pricină de gâlceavă, dar... --Ce vrei să spui cu acest “dar”? --Că lupul își schimbă părul, dar năravul... --Adică? --Iaca și dovada. La 30 martie 1794, asistăm la o nouă cercetare, făcută de niște boieri trimiși de vodă pentru această uliță. Și spun boierii în anaforă: “Preînălțate doamne. După răvașul di jalobă ce-au dat către înălțimea ta sfinție sa Costandin arhimandretul egumenul de la mănăstire Trii Sfetitilor cum și târgoveții i mahalagii... arătând că și lângă zidul mănăstirii... din vechime ar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prefectorul Bisericii Catolicești au cuprinsu acel drum cu binalile ce-au făcut pi locul acela. Și neavând loc deschis pe undi umbla li s-ar fi pricinuind multă supărari”. La sfârșit se spune: “Și trebuinți iaste a fi pe acolo uliți... și de trii stânjini pentru întâmplare de foc și pentru trebuințili orășenilor”. În iunie 1794, se face o nouă cercetare, urmată de anaforă către vodă, confirmată de acesta tocmai la 30 iulie 1795, în care citim: “Hudița între zidul sfintei
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mâncat și m-am întins în pat, urmărit de gândul că în această noapte am să dorm neîntors, fiindcă am cam muncit în grădina din poiană... Somnul m-a cuprins curând... De această dată, un vis stăruitor mă purta pe Ulița Mare a Iașilor... Priveam dus la un călăreț care se vedea bine că fusese trimis de vodă cu o poruncă anume, fiindcă a ieșit pe “Poarta Cazacilor” ca vântul... Fără să-mi dau seama, o mână moale mi s-a
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]