KorAP: Find »[drukola/base=umfla & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...165 >

4,112 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295

-i ofer ceva. Se apleacă și-mi sărută mâinile. Mai bine. Dacă nu se uită la mine, îl pot eu privi. Iar eu îl sorb din priviri: părul lui de mătase grea, mâinile lui puternice, umerii largi. Pieptul mi se umflă de dorința de a-i scoate cămașa și a-i atinge umerii goi, de a-i simți mușchii, de a-mi îngropa fața în pielea lui, de a-i săruta arterele pulsânde de la gât. Jake îmi sărută încheieturile mâinilor, ridicându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
de îndată ce au început să meargă (bineînțeles, bonele lor le-au scos întâi lingurița de argint din gură, ca să nu se înece cu ea când fac buf). Nu mă dau în vânt după băieții de bani gata, Asta pentru că strigă, se umflă în pene și devin foarte vulgari atunci când beau (eu și Daisy suntem uși de biserică, în comparație cu ei), dar mai ales pentru că nu sunt atrași de mine. Într-un fel, suntem chit, deoarece și eu rămân rece la farmecele lor. Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-l flateze atenția acordată de o blondă superbă. Așadar, tușește, ia o poziție tipic masculină și zice galant: —Mai dorești șampanie? — Da, te rog! se pisicește Daisy, bătând languros din gene și aruncându-i priviri admirative. Pieptul lui Barney se umflă ritmic, în timp ce ia o sticlă de șampanie din mâna unuia dintre cei doi și-i umple paharul. Să bem! zice el, turnându-și o porție zdravănă. Zâmbindu-și, ciocnesc paharele. Părăsesc în grabă terenul și mă aciuez pe un scaun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
M-am gândit că aș putea găsi într-o zi curajul necesar ca să pot vorbi despre Maureen... fiindcă Finn și Ben au fost mereu atât de curajoși, discutând deschis despre nefericirea lor... Vă admir foarte tare... Ben și Finn se umflă în pene, și se vede pe fața lor că sunt deosebit de flatați. Probabil că este un nou sport extrem pentru ei - bărbați complimentându-se unii pe alții pentru curajul de a se destăinui. Și acum, continuă Jim, o să trebuiască să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
pentru ei - bărbați complimentându-se unii pe alții pentru curajul de a se destăinui. Și acum, continuă Jim, o să trebuiască să-mi limpezesc toată situația asta cu Maureen, nu? Că doar nu pot s-o țin așa la nesfârșit. Își umflă și el pieptul, ca un cocoș. Jim își găsește în sfârșit curajul, dragul de el. —Cel puțin o vreme, eu și Maureen o să fim despărțiți... zice el,... doar dacă nu... doar dacă nu găsim vreo soluție... Și Maureen trebuie să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437

prea departe. Am dat să mă scuz, dar oaspetele nostru m-a Întrerupt cu un surâs conciliant. „Cagliostro era un mistificator, pentru că nu se știe bine când și unde se născuse, și nici măcar n-a reușit să trăiască mult. Se umfla În pene”. „Cred și eu”. „Cagliostro era un mistificator”, repetă Agliè, „dar asta nu Înseamnă că n-au existat și nu există personaje privilegiate, care au putut traversa multe vieți. Știința modernă știe atât de puțin despre procesele de senescență

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
circulă multe lucruri de duzină, nu prea serioase. În orice caz, orice ocultism sănătos e o Gnoză”. „Asta spuneam și eu”, zise Garamond. „Și toate astea ar cam fi de-ajuns”, zise Belbo, pe un ton ușor interogativ. Bramanti Își umflă obrajii, transformându-se subit din tapir În hârciog. „De-ajuns... pentru a iniția, nu și pentru inițiați, iertați-mi jocul de cuvinte. Dar, prin vreo cincizeci de volume, dumneavoastră ați putea mesmeriza un public de mii de cititori, care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
un fel de bătătură rotundă care se formează pe buze, ca la Armstrong. Dacă ai format bun al gurii economisești suflu și sunetul iese limpede și curat, fără să se audă respirația - pe de altă parte nu trebuie să-ți umfli obrajii, e vai și-amar! asta se-ntâmplă numai În ficțiune și În caricaturi”. „Dar trompeta?” „Trompeta o Învățam singur, În după-amiezile de vară când nu era nimeni În oratoriu, iar eu mă ascundeam În stalul micului teatru... Dar trompeta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688

dai pensia în casă, ori mănânci la crâșmă. Fire blajină, capul familiei încercă să vadă cum e să trăiești doar cu lichide. Doamna Firidă, natură practică și iubitoare, sună la salvare și-l declară nebun. Sosiră doi haidamaci care-l umflară cu manieră: domnu’ Firidă, ce naiba, vă știe un Botoșani întreg ca om cu scaun la cap, ce rost are să vă dați în spectacol? În special Crăciunul și Paștele și le petrecea domnul Firidă la ospiciu. Adică exact când Maria avea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
de pișat și jeg devine tiranică, isterică, virilă. La Universitate mă catapultez pe peron. Gângania iese și ea. E așteptată de un bărbat grizonat, îmbrăcat corect, care îi cere banii. În jurul lor fac roată vreo zece băieți și fete: toți umflă și dezumflă pungi cenușii cu aurolac. Inspiri-Expiri. Miros de combinat chimic. Li se distribuie bilețele cu poezioare despre părinții iresponsabili. Când ajung la Inspectorat, deja coada ocupă trei coridoare. Multe figuri cunoscute. Mă încurajează: tot mai bine era cu ăla

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
mă fixează nemilos. Voința mi-e paralizată. Îmi ia palmele și le așează pe umerii lui fierbinți. O clipă își rostogolește ochii peste cap, dar imediat își revine și-și dă jos chiloții cu o mișcare vânjoasă. Sexul lui e umflat, alb și perfect epilat. Mă întreb de ce nu-i zdrobesc țeasta cu un pumn hotărât. Ar fi atât de simplu. Dar nu - omul nu are nimic respingător în el. Începe să-mi recite în franceză și mă privește transpus. Aș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
implice în viața unui organ purtător al unui nume de păpușă, de casieră la supermarket, de cântăreață de muzică kinky. Sabina îl înșfăcă de gât pe numitul Siegfried, îl masă scurt și nervos de sus în jos. Numitului i se umflară venele din zona capului și începu să plângă. Văzându-l așa smiorcăit și în pragul apoplexiei, palma cu degete osoase, prelungi, făcu un ocol de 180 de grade, acolo unde se afla fermoarul fustei negre, mulate. Fusta alunecă lent în josul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
Primul ajunge Stripăru’: își dă pantalonii jos, scoate bicepsul femural. Inspectorul i se bagă-n față și-și sfâșie tricoul. Ia poziția crabul, să i se vadă trapezul și pectoralii. Sub încordare, chipul i se face vânăt, venele i se umflă pe gât și umeri. Scapă un pârț. - Ptiu, că broscoi mai ești! rage Baronu’ și, râgâind, îi ordonă unui așchilopat să-l ajute cu maieul. Pe talia uriașă are înfășurată o bandă lată de pungi negre - să slăbească. Se crăcănează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
hai, cară-te și joacă șotron în fața sălii! - Hoții, băă! hoții! zbiară Stripăru’. Ce-i bă, ce-ai pățit? ce urli așa? Băăi, mi-au șparlit ăștia telefonul, actele și 200 dă euroi! C’ești nebun!? Dintr-odată Baronu’ se umflă și plesnește împroșcând pereții cu mațe și fiere: nimeni nu-și mișcă găoaza din sală! toți vine cu gențile la control! Vânzoleală proteste înăbușite bagaje violate. Cei mai vechi, mai umflați, își fac seriile la o parte. Li se fâlfâie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
stăpânită, se îmbată de parfumul turkestanilor. Pâinea o coacem în casă. Miercuri, 13 septembrie Globul de aur al toamnei și-a risipit pârguitele-i țăndări peste livadă și țarină. Apoi s-au iscat niște ploi și ulucile gardului și-au umflat crăpăturile. Un miros de păcură și putreziciune stăruie în aer. Dacă nu vine soarele nu mai ieșim din beciul amintirilor. ...cam acum un an și patru luni venise Ionică în capitală. Niciodată n-am înțeles prea bine de ce părăsise natalul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
la apogeu, mă întorceam în pat și o penetram ușor. Orgasmul venea imediat: i se înroșeau obrajii, gâfâia și scotea un fel de chițăit. Întotdeauna o protejam ejaculându-i pe burtă, deși îi plăcea să ia anticoncepționale pentru că i se umflau sânii. În acele zile chimia dintre noi a fost atât de bună, încât n-a mai trebuit să mă gândesc la Adelina ca să rămân în erecție. Mergeam apoi împreună la baie, acoperiți de zgomotul tramvaielor care începeau să trăncăne. Eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
litere grele, aurii: Ornitorincul. E firma de pază care asigură bunul mers al afacerii. Oricine face un pas afară din coloană este împins violent la loc. Ornitorincii se enervează și dacă se vorbește prea tare. Venele de pe gât li se umflă și îți strigă în ureche: păstrează disciplina! Te scot din rând și te trimit dracului acasă! Cu ăștia nu e de joacă - ar fi un dezastru să fii trimis acasă cu banii, să nu mai poți depune la fabrica de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
orice belfer fanatizat de materia lui de rangul doi, te executa cu zâmbetul pe buze. Marii fanatici au un surâs irezistibil. Așa și ăsta. Îi spunea unei studente însărcinate în luna a șasea: drăguță, văd că ai știut să-ți umfli burta, dar despre predarea frontală nu prea ciripești mare lucru. Un gentleman, ce mai, și un asiduu umflător de burți, din ce se zvonea. Așa că Ionicii fixau un capăt al scândurii de cercevelele ferestrei, iar pe celălalt îl propteau de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
să îndrepte lumea, mai ales în punctele ei neesențiale. Uf, ce prost ești! Apoi, în șoaptă: nu mi-a venit ciclul, sunt însărcinată. Imposibil, doar te-am protejat! Și eu am zis la fel, dar uite că mi s-au umflat sânii și am niște pofte teribile. Gândul la sânii ei umflați mă face să-mi pierd o clipă capul, dar îmi revin repede. Ce mă fac? Dacă mă atinseseră blestemele lui madam Ciolpac, pentru că o lăsasem să aștepte în gară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
am mai putut stăpâni și am început să plâng. Mă privea ca și cum aș fi fost un al doilea dulap din cameră. Despărțea portocalele cojite în felii: una mie, una ei. Nu-mi puteam opri lacrimile care-mi curgeau pe obrajii umflați de feliile de portocală cu care mă îndopase. Am mângâiat-o pe păr și am ieșit. A dat din umeri și, luând o altă portocală, i-a zâmbit scaunului de lângă ea. C XXII Nu că n-ar fi fost interesat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
de grevă. Singura noutate era că ne venise un coleg de matematică nou, transferat de la Liceul IMGB. Un ins de statură mijlocie, pe care nu l-ai fi remarcat în niciun fel dacă n-ar fi avut capul nefiresc de umflat și o mână în ghips. Varianta oficială era că alunecase de pe un scaun în timp ce culegea via. Madam Sitaru, însă, responsabila cu orarul și cu viețile noastre private, mi-a dezvăluit că omul credea cu tărie că în fiecare individ somnolează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
o seară - entre chien et loup, cum s-a exprimat chicotind doamna cu orarul, care era și doamnă de franceză - i-au pus în cap o pătură profesorului care avusese ore la seral și l-au caftit de i-au umflat capul. L-au dus apoi pe bordura trotuarului din fața liceului și i-au zis: bă, vezi că ești pe marginea acoperișului școlii, dacă ai făcut un pas, cioburi te faci! Și s-au cărat stricându-se de râs. Într-un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
de foc sfârâi pe lângă zidurile murdare de dincolo și mănușa vorace a crăpăturii mă sorbi în aerul ei mort unde Haralambie nu respirase vreodată iar Gheorghe s-ar fi ofilit pe loc - o planetă aridă, viețuită numai de camioane roșii umflate de băutură și haleală. Însă răcni ca o împușcătură când trupul meu descărnat țâșni dintre buzele zidului cu țipătul urmelor din nisip vâjâitul tunetului săpat în aer și papagalii chirăind în balcoane între 2 molfăituri peste țesătura de alei deșirată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
la ușa lui nu scria o iotă. L XLV Eram în pragul vacanței de iarnă. Răscoala minerilor fusese zdrobită. Începuse vânătoarea de vinovați - se studiau casetele cu înregistrări de la locul faptei. Talpa piciorului se făcuse roșie ca un rac, se umfla. Mi-am zis că cel mai bine ar fi fost să-mi iau tălpășița. Am burdușit o valiză cu țoale și cărți - la fundul ei am înghesuit blugii contaminați -, m-am parfumat din belșug cu Prada, am făcut comandă la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
pe noi, amărâții de taximetriști, în loc să facă ordine unde trebuie, ptiu, că nu mai văd să conduc de la gazele astea lacrimogene și doar încăierările s-au terminat de acu’ două zile, ce naiba?! Cu geamurile închise era și mai rău. Mă umfla râsul văzându-l cum bocea aplecat peste volan, cu ochii apropiați de parbriz, disperat să fie atent la trafic. Îmi era și teamă să nu-și dea seama de la ce i se trăgeau toate. Gândindu-mă la toate astea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]