11,930 matches
-
identitate, prin care se impune și se distinge de alte metode. De exemplu, exercițiul este exercițiu și nu altceva, tocmai prin repetiția unei structuri operatorii și transformarea ei În deprindere. Funcțiile asumate sunt determinate, de fiecare dată, de caracterul obiectivelor urmărite, de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Spre exemplu, metode arhicunoscute, cum ar fi expunerea, conversația, demonstrația, exercițiul etc. vor Îmbrăca anumite funcții atunci când Își propun Încărcarea memoriei cu cunoștințe de-a gata elaborate și cu totul alte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcționalității procesului instructiv-educativ, este o condiție fundamentală a creșterii eficacității oricărei acțiuni didactice și educative. Pe baza unor operații de informare inversă (integrate intim În actul predării), profesorul are posibilitatea să Încerce o mai bună adecvare a predării la obiectivele urmărite, să-și regleze necontenit acțiunea sa, să-și reorienteze sau să-și revizuiască propria activitate, precum și pe cea a elevilor săi, adică să stăpânească mai bine demersul pedagogic, să susțină În mod constant sentimentul de reușită În conștiința fiecărui elev
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Întregime subordonat realizării unor sarcini didactice și educative, este axat pe procesul de Învățare și dezvoltare a personalității. Ca structură specifică, elaborată, de predare/Învățare, metoda conversației, bine condusă, angajează un sistem determinat de interacțiuni verbale profesor-elevi. În raport cu obiectivele instructiv-educative urmărite, ea Își asumă o multitudine de funcții, ceea ce Îi conferă valoarea unui prețios instrument didactic În mâna profesorului. Ca esențiale se disting: a) funcția euristică, de redescoperire a unor adevăruri și formativă În același timp (conversația de tip euristic); b
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Îndrumărilor, indicațiilor și interzicerilor, care uneori au un rol decisiv, să se facă cu multă grijă și măsură. După P. Goguelin (1972), se pot distinge șase etape posibile În rezolvarea unei situații-problemă: a) definirea punctului de plecare și a scopului urmărit; b)punerea problemei - prin cunoașterea profundă a situației de plecare și selectarea informației; c) organizarea informației; d) transformarea informației - pe calea raționamentului, inducției și deducției, a intuiției și analogiei, inclusiv a utilizării și a altor procedee paralogice, În vederea identificării soluțiilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și În cel de informare și documentare intervin diferite tehnici speciale de decodare, tipuri diferite de lectură. Fiecare dintre acestea are importanța ei și toate la un loc Își aduc o contribuție esențială la sporirea capacității de lectură În raport cu finalitățile urmărite. Elevii citesc ca să Învețe, să se informeze, să-și pregătească un examen, să caute anumite date precise, să se delecteze sau să se recreeze... și, firește, fiecăruia dintre aceste scopuri Îi corespunde o anumită atitudine și o tehnică specială de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
demonstrației sporește În condițiile În care elevii vor fi sensibilizați, În prealabil, asupra a ceea ce vor avea de observat creându-se o atmosferă (atitudine) de așteptare, de trebuință, de curiozitate, de interes etc. prin: reactualizarea unor cunoștințe, prin conștientizarea scopului urmărit, prin precizarea unor puncte de reper (probleme), care vor orienta percepția etc. Firește, nu este indicat să se ofere prea multe informații, deoarece În acest fel se răpește din ineditul și prospețimea demonstrației, ceea ce duce la scăderea ulterioară a receptivității
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prinele, copilul construiește imaginar, rejoacă o lume reală În scopul ajungerii la o cunoaștere mai bună a ei, al lărgirii orizontului de cunoștințe, al precizării și consolidării unor informații, al formării anumitor deprinderi. Tipuri de jocuri: - după conținutul și obiectivele urmărite, ele pot fi clasificate În: jocuri senzoriale (vizual-motorii, tactile, auditive), jocuri de observare a naturii (a mediului Înconjurător), de dezvoltare a vorbirii, de asociere de idei și de raționament, jocuri matematice, jocuri de construcții tehnice, jocuri muzicale, jocuri de orientare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de ordin tactic, dificultăți de adaptare ș.a. b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)tc " b) Jocurile de simulare (metoda jocului de rol)" Luat În sens metaforic, jocul poate avea semnificația unei activități de profundă seriozitate, atât prin scopul urmărit, cât și prin desfășurarea lui. Așa se prezintă, de exemplu, jocurile de simulare concepute și recomandate ca metode de explorare și de formație, de percepere a relațiilor dinamice Într-un sistem (la origine, practicate În domeniul militar și economic). În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asigură o mare parte a binelui public. Descoperim astfel o dublă semnificație: ansamblu coerent de idei privind natura bogăției, avuției individuale Și sociale Și căile sporirii ei, adică doctrină economică; ansamblu de măsuri practice care trebuie adoptat pentru atingerea scopului urmărit. Mercantiliștii au fost gânditori pragmatici. S-au preocupat cu precădere de problemele economice practice, de măsurile pe care trebuia să le ia statul pentru eficientizarea afacerilor, creșterea profitului oamenilor de afaceri Și, în consecință, creșterea avuției naționale. Operele mercantiliștilor se
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
rezultate bune cantitativ și calitativ, în funcție de posibilitățile lor, cu un efort cât mai mic, într-un timp cât mai scurt. Pentru ca orice lecție să constituie un pas mai departe în dezvoltarea personalității elevului se cer respectate unele cerințe: claritatea scopului urmărit: alegerea judicioasă a conținutului lecției; organizarea metodică a lecției. Structuri de lecție Prin structura de lecție se înțelege modul de organizare sau de alcătuire a ei. O lecție este o unitate, dar este alcătuită din mai multe momente (secvențe) sau
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fixându-se obiective legate de profitabilitate (implicit cifră de afaceri) și poziție pe piață, completate în a doua parte a orizontului strategic cu obiective legate de productivitate. Este recomandabilă o strategie de focalizare prin diferențiere a imaginii, elementul de unicitate urmărit fiind raportul preț/calitate. Tabelul 7.6 Probleme-întrebări și teme de discuțietc "Probleme‑întrebări și teme de discuție" 1. Concepeți două scenarii (situații) în care același factor extern, pentru aceeași organizație, să reprezinte o oportunitate, respectiv o amenințare. 2. Listați
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a fi, într-adevăr în acest moment, una centrată pe etic. Or, cum dezbaterea dialectică cu Protarchos și sofistul Thrasymachos nu conduce la o înțelegere adecvată a conceptului, Socrate propune o metodă diferită, aparent fără a schimba scopul de ansamblu urmărit: edificarea cu mintea (ori în chip rațional) a unei Cetăți ideale, deoarece Cetatea și sufletul omenesc sunt realități omoloage, așa cum o sugerează analogia cu textul identic, scris cu caractere mari, respectiv mici. Astfel se va putea vedea ce este dreptatea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apere”. 7. Sfârșitul politicii erotice - de la cel sedus la cel redus (sau despre cel mai bun amant) Platon, cel puțin un anume Platon, e un cavaler, nu fără de prihană, al seducției. Pune însă în joc un personaj nepotrivit pentru scopul urmărit: pe Socrate. Și atunci politica lui erotică, dacă nu va fi fiind extrem de pretențioasă sintagma, sfârșește lamentabil. Asta pentru că politica erosului se distribuie mereu cu rest, și restul cel mai consistent poate reveni lui Socrate, acela atât de simpatizat de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de caracter, de exemplu, subiecții activează mecanisme de apărare, etalează doar aparențe în spatele cărora ascund trăsăturile autentice. Pentru evitarea acestor neajunsuri s-au înregistrat reacțiile subiecților în situații imaginate, pentru a releva aspecte ale personalității fără ca aceștia să conștientizeze scopul urmărit. În acest fel au apărut și s-au dezvoltat testele proiective, majoritatea bazându-se pe concepții psihanalitice. Dar și aceste instrumente prezintă dezavantaje, deoarece trebuie demonstrată corespondența dintre manifestările subiecților în situația imaginară și cea reală, iar interpretarea presupune o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
că tendința unanim acceptată este de împărțire a metodelor de cunoaștere în două categorii: metode clinice (observația, convorbirea, metoda biografică) și metode psihometrice sau experimentale (experimentul, testul și chestionarul). Diferența fundamentală dintre cele două categorii de metode apare în funcție de scopul urmărit, de gradul de precizie și obiectivitate în cunoaștere. Din punctul de vedere al scopului, metodele clinice își propun o cunoaștere cât mai amănunțită a persoanei și explicația evoluției sale, în timp ce metodele psihometrice se orientează spre stabilirea rangului persoanei, poziția sa
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este un procedeu foarte productiv. 4. Etapele procesului de creațietc "4. Etapele procesului de creație" Munca de creație parcurge mai multe etape: a. Perioada de preparare, când se adună informații, se fac observații, se delimitează problema (în artă Ă scopul urmărit), se schițează o ipoteză (ori un proiect general). b. Incubația este răstimpul eforturilor, încercărilor sterile. Nu se găsește soluția. Concretizarea proiectului inițial nu e satisfăcătoare. Incubația poate dura foarte mult, chiar ani de zile. c. Iluminarea este momentul fericit când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesorul vorbește, se ascultă doar!” etc.); • combinarea permanentă a comunicării verticale cu cea orizontală în forme organizate (lucru pe grupe, sarcini colective etc.) sau spontane, legale sau ilegale („circuitul” unei fițuici, suflatul); • finalismul accentuat al comunicării subordonate prioritar obiectivului didactic urmărit. De aici libertatea limitată a partenerilor, profesori și elevi, de a alege conținuturi ad-hoc; • animarea selectivă a partenerului Ă clasă/elev Ă în funcție de reprezentările deja fixate ale profesorului („clasă amorfă”, „elev slab”, „elev conștiincios”); • dominarea comunicării verbale de către profesor în
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
didactică înglobează fenomenul de retroacțiune. Ca acțiuni recurente, propagate în sens invers Ă de la efecte la cauze, de la rezultate spre obiectivele inițiale Ă, retroacțiunile sunt principalele modalități care permit adaptarea interlocutorilor unul față de altul, la situație și, esențial, la finalitatea urmărită. Acționând în orice structură sistemică Ă și comunicarea prezintă această caracteristică Ă, principiul retroacțiunii are ca menire echilibrarea și eficientizarea structurilor, dimensiunea sa adaptativă fiind evidentă. Dintre formele de retroacțiuni prezente și în comunicarea de tip didactic, rețin atenția două
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. Modalitate prin care anticiparea finalității redevine cauzalitate este o retroacțiune de tip feed-forward. Dacă (fb) intră în funcție după atingerea finalității, prin reinvestirea efectelor în cauze, feed-forward-ul acționează preventiv, controlând secvențial avansarea către finalitatea urmărită. „Mecanismul feed-forward exprimă virtuți contextuale, creează variante multiple, faze intermediare” (Bîrliba, C., 1987, p. 58). Apelul la acest mecanism de reglare permite adaptarea din mers a procesului în curs Ă comunicare sau învățare Ă pe baza sesizării anticipate a posibilităților
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
viitoare într-o sarcină dată” (E. Hoppe). Aceste pretenții variază foarte mult: un tânăr aspiră să ajungă muncitor calificat constructor, un altul vizează să devină inginer constructor, un al treilea speră să revoluționeze tehnica construcțiilor metalice... Evident, nivelul de performanță urmărit diferă fundamental și eforturile necesare realizării lui sunt cu totul diferite. Atingerea unui asemenea scop atrage după sine și satisfacții. Așa se întâmplă că un elev este încântat, fiindcă a terminat al doilea la un campionat de șah la nivel
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de mediator atitudinal și cognitiv între cel ce se formează și sursele informării sale incumbă alte stagii educaționale și didactice (Barthélémy, A., 1997). Se schimbă chiar poziția profesorului în raport cu conținuturile învățării. El le poate alege pe cele mai potrivite obiectivelor urmărite, refuzând să mai fie supus presiunii unor conținuturi sufocante ca volum și care-i reduc menirea la „automat de predat”. În bună parte, aceste noi cerințe decurg din reprezentarea elevului ca individ implicat într-un proces formativ. În modelul incitativ-personal
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
animalului se legitimează doar În raport cu o „situație - problemă” din cîmpul existenței lui concrete, care trebuie rezolvată, pe cînd rațiunea omului se legitimează nu atît În raport cu un scop practic imediat, ci cu acea perioadă de timp cînd se anticipează consecințele obiectivului urmărit și cînd se prepară o strategie cît mai bună de realizare a lui. * „Cauza greșelii este necunoașterea a ceea ce este mai bine.” (Democrit) Însă omul nu poate evita un cerc vicios: nu poți cunoaște „ceea ce este bine”, decît greșind...(greșelile
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unui om de spirit.” (Johan Oxerstiern) Pentru că răutatea primului este mai mult trăire, pe cînd a celui de-al doilea este un act intelectual deliberat, În care consecințele „răului” proiectat sau ale celui realizat au fost cu claritate anticipate și urmărite. * „Dacă vom plăti cu bine răului, care va fi răsplata pentru bine?” (Confucius) „Binele” se răsplătește, firește, prin el Însuși, deoarece binele lărgește Eul, pe cînd „răul” Îl restrînge: „Ce Înseamnă să faci o binefacere? A imita pe Dumnezeu” (P.
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
regională sau globală. Criterii pentru elaborarea indicilor compoziți de dezvoltare Cerințele tehnice pentru indici compoziți trebuie să coincidă în mare parte cu cele pentru indicatorii sociali în general. Indicii trebuie să fie: - specifici, adică legați în mod clar de rezultatele urmărite. Elaborarea lor nu trebuie să presupună că dezvoltarea are aceeași valoare în toate societățile ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Barnett</Author><Year>1988</Year><RecNum>40</RecNum><record><rec-number>40</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">40</key
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
MS O simplă încercare de clasificare a m.s. reflectă generozitatea formelor de manifestare a fenomenului, transformările pe care acestea le-a suferit în ultimele decenii și dependența conceptualizărilor de teoriile de referință. Astfel, din punctul de vedere al profunzimii schimbărilor urmărite, putem deosebi între mișcări revoluționare și mișcări reformatoare. Primele vizează răsturnarea ordinii sociale, politice sau economice - este cazul mișcării bolșevice din Rusia țaristă, a celei fasciste din Italia interbelică, a sindicatului „Solidaritatea” din Polonia anilor ’80 ai secolului trecut sau
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]