7,547 matches
-
acestora, întrucât fără aceste reguli nu ar putea exista o ordine juridică sau cel puțin vreo ordine juridică menită să reglementeze un sistem multiplu de state. Cu excepția acestui mic număr de reguli pe care le-am putea numi drept internațional uzual sau indispensabil, volumul principal de reguli de drept internațional își datorează existența consimțământului mutual al înșiși subiecților dreptului internațional - națiunile. Fiecare națiune este constrânsă doar de acele reguli de drept internațional pe care le-a acceptat. Principalul mijloc prin care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de abstinenta și este liber de opioide, iar prin blocarea receptorilor de opioizi o eventuală readministrare a drogului nu va produce efectul dorit, aceasta fiind de natură să inhibe teoretic utilizarea să. Pentru inducerea anesteziei generale se utilizează drogurile anestezice uzuale: benzodiazepime (midazolamă, propofol, barbiturice, curare. Pacientul este intubat orotraheal și ventilat mecanic, o mare atenție fiind necesară pentru prevenirea apariției infecțiilor nosocomiale. Este de asemenea esențială o monitorizare adecvată a funcțiilor vitale , inclusiv prin metode invazive atunci când situația clinică o
DETOXIFIEREA ULTRARAPIDA DE OPIOIDE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Dorel Săndesc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1043]
-
realizării scopurilor sunt clar și expres specificate; legal, deoarece autoritatea este exercitată printr-un sistem de reguli specifice poziției ocupate de individ o anumită perioadă de timp. La Weber, termenul „birocrație” are un cu totul alt sens decât în limbajul uzual. Dacă pentru acesta din urmă birocrația este sinonimă cu ineficiența, cu excesul de acte, hârtii, dacă ea este identificată cu administrația publică ineficientă, pentru Weber, birocrația este cea mai eficientă formă de organizare, ea constituind un tip ideal de organizare
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cel ce lucrează cu deficienții de auz, alegerea și eșalonarea cuvintelor și propozițiilor pe care le va exersa în comunicare, în circumstanțele naturale sau create, capătă o importanță deosebită. Cei ce lucrează cu surzii trebuie să stabilească cuvintele și expresiile uzuale a căror utilitate imediată este mai mare, să le prezinte și să le exerseze în comunicare, pe bază de auz protezat și labiolectură, într-o ambianță corespunzătoare. Astfel, denumirile jucăriilor: păpușă, mașină, minge, cal, cocoș, etc.; denumirile activităților pe care
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
totale folosită în școala din Slovacia; DVD-urile cuprind prezentarea metodelor și instrumentelor de evaluare folosite în fiecare instituție însoțite de filmulețe. Echipa franceză a prezentat avantajele și limitele Cued Speech-ului (Limbajul oral completat), un instrument de comunicare folosit uzual în instituțiile din Franța de la copiii incluși în programele de intervenție timpurie până la studenții integrați în universitate. De asemenea, sunt incluse în DVD, filmări și prezentări ale testele ELO și NEEL folosite în evaluarea auditiv-verbală a copiilor deficienți de auz
Proiect OLDINC: Dezvoltarea limbajului verbal oral la copiii deficien?i de auz ?n vederea integr?rii by Alina Boca () [Corola-publishinghouse/Science/84056_a_85381]
-
ar fi “c”,”g” “f”, “v”, “č”; prin efectuarea unor exerciții de pregătire pentru emiterea altor foneme consonantice cum ar fi “r”,“z”, “j”; prin implementarea fonemelor în silabe,logatomi, cuvinte monosilabice și bisilabice; - -dezvoltarea vocabularului și îmbogățirea cu cuvinte uzuale folosite în viață coditiana, abordând teme precum Familia, În casă, Alimente, Jucării, Primăvara, Mijloace de transport. VI. Concluzii: Subiectul necesită continuarea terapiilor specifice de reabilitare auditiv-verbală și anume antrenament auditiv pentru diferențierea cuvintelor trisilabice și pentru receptarea propozițiilor din trei
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
Rolul reglator al limbajului se manifestă pe planul activității practice. Din experiența pe care am acumulat-o, am constatat că apar diferențe cantitative și calitative în ceea ce priveste capacitatea copiilor preșcolari de a opera cu limbajul. În general, categoriile verbale uzual folosite sunt pronunțate relativ ușor, preșcolarii întâmpinând dificultăți în utilizarea formelor gramaticale (fapt explicabil prin particularitățile limbii române și prin alte aspecte de factură psihică ce privesc, în esență, operațiile de analiză, generalizare și abstractizare - procese ce se realizează foarte
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
Adevărata credință (1843), În care prezenta imaginea unei credințe foarte modernizate. Pentru Kalisher, dragostea pentru limbă și dragostea pentru țară merg mână În mână: el va fi primul care va (re)introduce folosirea limbii ebraice la el acasă, ca limbă uzuală, și va Începe redactarea unui mare dicționar al limbii ebraice. Eliezer Ben-Yehuda (1858-1922), imigrat În 1881, va face același lucru pe Pământul lui Israel, unde va reuși să impună folosirea limbii ebraice și unde va redacta, din 1904 și până la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ședințe de intervievare de trei-cinci ore. Potențialele beneficii ale împărtășirii povestirii vieții Unele persoane sunt dispuse să-și relateze povestirea vieții la cel mai mic semn de interes din partea cuiva. Aceasta se poate întâmpla chiar și în cazul unei conversații uzuale. Alții trebuie să fie însă stimulați sau chiar împinși de la spate. Cred că marea majoritate a oamenilor chiar vor să-și împărtășească povestea vieții. De regulă, este nevoie de cineva care să asculte sau să manifeste interes pentru povestirea vieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
oamenilor să ne relateze poveștile lor și apoi vom scrie despre ei fără a folosi propriile lor cuvinte (Josselson, 1996). În orice caz, maniera de realizarea a interviului de tip povestea vieții propusă aici ar trebui să evite multe dileme uzuale legate de cercetare și publicare dacă anumite valori fundamentale sunt luate în considerare. Dacă vă propuneți să ajutați oamenii să-și spună povestea cu propriile cuvinte și scopul vă este foarte clar, la fel va fi și rezultatul obținut. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
știința textului (germ. Textwissenschaft, traducere a termenului olandez tekstwetenschap), iar alți autori de limbă germană au recurs la termeni precum gramatica textului (Textgrammatik) și semantica textului (Textsemantik), care vădesc urmarea procedeului repudiat de Coșeriu al extinderii metodelor și mijloacelor analitice uzuale în cazul unităților structurale și semnificative de dimensiuni mai reduse decît textul (precum fraza și propoziția). Din dicționarele de specialitate recente, care au avut în atenție și realizările investigațiilor asupra text-discursului sau care au fost consacrate chiar acestor realizări, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
etc. Termenii de adresare îndeplinesc, în derularea actului comunicativ, funcții specifice. Din perspectiva nivelului pragmatic al comunicării, termenii de adresare au, în opinia lui D. B. Parkinson, trei funcții pragmatice esențiale: în raport cu actul de vorbire pe care îl însoțesc (folosiri impuse, uzuale sau facultative - în cazul salutului, mulțumirilor etc.); în raport cu așa-numita,,mecanică a conversației" (rol important, cu precădere în cazul schimbării rolurilor); în raport cu nivelul,,relațional" al interacțiunilor (rol fundamental în negocierea identităților și a relației interpersonale; acești termeni pot exprima deferența
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ideea de bază "faptul de a fi în relație", "mod de a fi împreună", ceea ce cuprinde două aspecte: existența unei comuniuni, ceea ce presupune reciprocitate, și exercitarea unei influențări, care poate fi reciprocă sau univocă. Ca atare, conținutul conceptului actual "comunicare", uzual în teoria informației și în știința comportamentului, a putut deveni "transmitere sau schimb de mesaje uzînd de un cod", procesul avînd intermedierea unui canal și coparticiparea unor parteneri. Cu acest înțeles, comunicarea este modul fundamental de interacțiune a indivizilor umani
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu se poate realiza o investigare discursivă obiectivă. V. bilingvism, dialogism, contact între limbi, polifonie. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 VARO - LINARES 2004. CC DILEMĂ. Termenul dilemă se află în relație cu: echivoc, alternativă, încurcătură, amfibolie. În vorbirea uzuală, cuvîntul este folosit pentru a denumi o situație în care se află cineva cînd trebuie să aleagă între două sau mai multe posibilități cu perspective aproximativ egale din punctul de vedere al reușitei sau importanței; în logică, se denumește un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
grup social, profesional ori etnic. V. dominantă discursivă, gen de discurs, limbă literară, limbă populară, stiluri ale limbii. COSERIU 1994, 2000. IO LIMBĂ LITERARĂ. Este aproape de la sine înțeles ca o limbă actuală să aibă, pe lîngă o formă vorbită, uzuală comunicării curente, o formă literară (cultă), care, deși a pornit de la limba populară (de obicei de la un dialect al ei), are o evoluție relativ independentă. Raportul dintre limba literară și dialectele limbii populare nu a fost întotdeauna același în cazul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de expresie. Limba literară, după perioada de formare, are, cum subliniază G. Ivănescu, o existență, în principiu, independentă de cea a limbii populare, așa cum demonstrează numărul mare al secolelor în care limba latină literară a continuat să fie o limbă uzuală a culturii și a cultului și după ce nu a mai avut un corespondent popular. Acest lingvist a stabilit că cele două niveluri ale culturii, indicate de Lucian Blaga, se raportează la cele două niveluri ale limbii: cultura minoră la limba
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursive. Ulterior, noțiunea a fost folosită de cercetătorii care s-au raliat teoriei ideologiilor și au recurs la analiza automată a discursului, dar, în prezent, prin abandonarea acestei teorii, expresia proces discursiv a rămas într-un con de umbră, devenind uzuale denumiri mai simple precum discurs, text, dezbatere, scriitură etc. V. analiză a discursului, formație discursivă, ideologie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN PRODUCERE A SENSULUI. Noțiune centrală a pragmaticii, "producerea sensului" se întemeiază pe un fenomen ce nu este perceptibil decît prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
la alta. În acest mod, fiecare individ este centrul unei serii de sfere concentrice caracterizate prin distanțele care separă pe interlocutori și sînt preferate potrivit tipului de interacțiune urmărit. Există însă diferențe de la o cultură la alta în ceea ce privește normele proxemice uzuale, dar, și în interiorul aceleiași culturi, se constată variații legate de statutul celor care interacționează, de structura lor psihologică și de activitatea pe care o desfășoară. Astfel de corelații sînt puse în evidență prin comportamentul discursiv al persoanelor prezente și prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
atunci cînd ele devin obiect al comunicării), semnificația cuvintelor este actualizată prin referință către obiectele despre care se comunică, aceste obiecte devenind referenți, iar modul lor particular de fi, sensuri concretizate ale semnificației. Deși specifică, referința este în acest caz uzuală și consacrată, fiindcă selectează referenți din mulțimea la care ea este aplicabilă prin însăși norma cutumiară a limbii, care îi atribuie virtualitatea de a putea fi actualizată. Discursul inedit, care este specific artei literare, presupune, măcar pentru unele dintre semnele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
două sau trei intervenții ale partenerilor, în ultimele două cazuri interacțiunea evaluativă avînd menirea de a repara ofensa adusă feței negative a interlocutorului prin intervenția inițiativă și restabilindu-se astfel echilibrul interacțional. Evaluativ aici nu trebuie înțeles în sensul său uzual, ci presupune elementul terțiar al schimbului, prin care este închis schimbul de către inițiatorul său. Această intervenție se poate realiza prin trei metode, care nu se exclud una pe cealaltă, existînd posibilitatea cumulării lor: 1) repetarea intervenției anterioare sau a unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
situaționale evocă domeniul activității sociale în care se exercită discursul și, astfel, s-au realizat clasificări care grupează discursurile în funcție de diferite domenii sociale (școală, familie, media etc.). Se obțin în acest mod genuri de discurs raportabile la anumite locuri (genurile uzuale în școală, în spital etc.) sau în anumite sectoare (genurile jurnalistice, genurile politice etc.), însă trebuie să se țină cont de relația dintre genurile instituționalizate proprii unui loc (precum cursurile din școală) și genurile efective (precum conversațiile dintre cursuri). Există
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o a treia alternativă, care prezintă confruntarea și împușcarea ș.a.m.d. prin intermediul verbelor finite principale este de preferat ambelor. Justificăm astfel argumentul conform căruia căutăm evenimente narative în special în verbele finite. Verbul finit, pe scurt, este vehiculul uzual, nemarcat și preferat cînd e vorba să exprimăm sau să realizăm intrigi, în timp ce celelalte forme pe care le-am menționat sînt două dintre alternativele marcate și deci ușor de identificat. Prin urmare, fiind conștienți că aprecierea noastră este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
personaj-narator poate încerca să se sustragă sau să se retragă de la evenimente importante dar neplăcute, și așa mai departe. Șocul și ironia pot fi create prin dezvăluirea succintă a unui eveniment central, urmat de prezentarea detaliată a unor evenimente uzuale. Chatman (1978: 76-8) menționează și contrastul dintre rezumatul întocmit de narator și des întîlnit în romanul tradițional, și ceea ce se întîmplă în multe din romanele moderne, unde personajele aduc rezumate în propriile amintiri ale unor evenimente trecute (ca în Doamna
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
literaritate care să ne aducă aminte că personajele de roman nu sînt decît "simple cuvinte”, nu sînt reprezentări și nu trebuie "recuperate” prin aplicarea directă și abruptă a analizei psihologice amatoristice (sau profesionale). Una din contestațiile generate de asemenea reacții - uzuale, de altfel, la orele de literatură - este că ignoră arta și textualitatea romanelor, gradul în care personajele, evenimentele și toate celelalte dintr-o producție literară fac din ea un construct. Cum simpla suprafață verbală a romanelor este ignorată, nu există
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
s-a emis aceasta?”, în DIL ea este „Cui îi atribuim aceste cuvinte vorbite sau gînduri articulate?” Întrebarea „Cine spune/gîndește asta” este bine să fie reținută, din moment ce DIL este o categorie foarte deschisă. În ciuda listei precedente de indicatori DIL uzuali, nu există o trăsătură unică necesară a Discursului Indirect Liber, care trebuie îndeplinită pentru ca o propoziție sau o expresie oarecare să devină DIL. Narațiunile la timpul prezent (unde nu vom avea diferență de timpuri între discursurile directe și cele indirecte
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]