KorAP: Find »[drukola/base=valență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...174 >

4,335 matches

Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale 0,76 VEI5 motivația infrastructurală a flexibilității comportamentale 0,76 EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei de rol 0,60 Factorul poate fi definit, în consecință, ca „motivație pentru conducere”. Cercetarea noastră indică astfel că motivația conducerii militare este una foarte complexă, cuprinzând aspecte proiective, de așteptări (variabilele de expectanță) dar și aspecte

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
conducere tranzacțională și motivare superioară a subordonaților, consecința metodologică fiind alegerea tipului de variabile cu care am operat în cercetarea noastră. Astfel, pe lângă variabilele care indică un nou mod de raportare la subordonați (considerație, CON; grijă față de subordonați, CR1), cu valențe de motivare superioară, am operat și cu variabile de tip instrumental-pragmatic (motivarea subordonaților, I2; clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii, I4). Prezența lor în structura factorilor identificați validează, opinăm noi, opțiunea metodologică. 3) Factorul III (15,74% din varianță) conține variabilele

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
interacțiunii, flexibilitatea comportamentală. Categoriile comportamentale reprezintă, după părerea noastră, acea nouă modalitate de raportare la subordonați, amintită mai sus și de care sunt conștienți, cel puțin, membrii eșantionului cercetat (CRA). 5) Factorul V (4,88% din varianță) conține variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale 0,73 VEI5 motivația totală a flexibilității comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
de care sunt conștienți, cel puțin, membrii eșantionului cercetat (CRA). 5) Factorul V (4,88% din varianță) conține variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale 0,73 VEI5 motivația totală a flexibilității comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța (EX5) și motivația complexă (VEI5) și un factor de valență a comportamentelor de conducere, fiind, apreciem noi, un „factor de

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale 0,73 VEI5 motivația totală a flexibilității comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța (EX5) și motivația complexă (VEI5) și un factor de valență a comportamentelor de conducere, fiind, apreciem noi, un „factor de motivare individualizată”. Este relevantă prezența acestui factor în structura competenței sociale a liderului militar, contrastant - așa cum am mai

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța (EX5) și motivația complexă (VEI5) și un factor de valență a comportamentelor de conducere, fiind, apreciem noi, un „factor de motivare individualizată”. Este relevantă prezența acestui factor în structura competenței sociale a liderului militar, contrastant - așa cum am mai arătat - cu percepția comună privind inflexibilitatea conducătorului militar. Dar, așa cum am arătat

Revista de psihologie organizațională (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457

poate reprezenta un proces de evaluare a unei inițiative din aria dezvoltării comunitare? Parametrii concreți la care s-au derulat numeroase programe și proiecte de dezvoltare locală au demonstrat că, cel puțin în acest domeniu, procesul de evaluare capătă adesea valențe ce pot părea surprinzătoare la prima vedere. Evaluarea ca proces de cunoaștere „Efectiv, despre Fond am aflat mai multe când a venit evaluatorul de la București, de a văzut amplasamentul, drumul. Atunci, în prima fază... El a venit pentru a analiza

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
inițiativelor din sfera dezvoltării comunitare. În primul rând, pentru că, cel mai adesea, în practică, ele pot fi desprinse cu dificultate una de cealaltă. Ori, demersul nostru fiind adresat cu precădere practicienilor, analiza de față dorește să aibă în primul rând valențe practice, oferind acestora repere concrete privind intervenția la nivel comunitar. Totuși, în prezentarea alternativelor de abordarea criteriilor și mecanismelor de control utilizate în evaluare, vom încerca să ținem cont de particularitățile acestor dimensiuni specifice. Opțiuni în evaluare. De la evaluarea „convențională

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
pe acțiunile de suport în supervizare și un stil colaborativ în relația cu comunitatea este o primă regulă practică pe care o putem desprinde din analiza ideilor generale referitoare la supervizare. În același timp, acțiunile propriu-zise de supraveghere pot avea valențe civic formative, așa cum se observă din relatările expuse în caseta următoare. Jurnal de observație comunitară (fragmente, noiembrie 2004) „Ne aflăm la un sfârșit de noiembrie, în județul Neamț, la Poiana Teiului, o comună cu multe sate pitorești, pe frumoasa Vale

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
pe o altă grupare a atribuțiilor, în scop creativ, dar și de validare calitativă a demersurilor noastre. Designul investigației este fundamentat pe nevoia practică de a cunoaște mai bine percepțiile celor supervizați asupra supervizării și este o abordare calitativă fără valențe generalizatoare, ci doar indicative, eventual, cu caracter de recomandare. Etapele investigației și metodele sunt figurate în caseta următoare. Etapele și metodele investigației calitative a supervizării (studiu FRDS) analiza documentelor de supervizare a unor proiecte de dezvoltare comunitară, existente la autoritățile

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
cercetător) a fost una cu miză. Fondurile de dezvoltare acordate de Banca Mondială sunt miza despre care comunitatea aflase înainte de intrarea noastră pe teren. Existența mizei a structurat interacțiunea după principiul maximizării șanselor de obținere a acesteia, ceea ce a conferit valențe specifice relației cercetător - comunitate (Berevoescu, Stănculescu, 1999, p. 80). [...] La început, am stabilit agenda de interacțiuni în comunitate printr-o selecție cât se putea de riguroasă a reprezentanților din diferite grupuri sociale definite de: vârstă, etnie, bunăstare, educație, sex, putere

Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466

de respingere. Pe baza acestui raport de forțe, el a ajuns la o clasificare, devenită clasică, a conflictelor: a) „atracție-atractie”, b) „respingere-respingere”, c) „atracție-respingere”. În conflictul de „atracție-atracție” asupra individului se exercită, în același timp, influența egală a două scopuri, valențe pozitive (atractive): ex. subiectul ar vrea, să vizitez o expoziție, dar la fel de mult ar dori să asiste la o partidă de folbal internațional. În conflictul de „respingere-respingere”, individal este presat de rezolvarea a două scopuri, a două situații negative (de

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
internațional. În conflictul de „respingere-respingere”, individal este presat de rezolvarea a două scopuri, a două situații negative (de respingere): să mă operez sau să urmez un tratament medical complex și îndelungat? În conflictul de „atracție-respingere”, cel mai frecvent întâlnit, o valență, pozitivă, este contrariată de o egală valență negativă, individul fiind, în același timp, atras și respins de un obiect, de un scop, care prezintă atât aspecte pozitive, cât și aspecte negative (aspecte dorite cât și nedorite): ex. subiectul oscilează între

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
presat de rezolvarea a două scopuri, a două situații negative (de respingere): să mă operez sau să urmez un tratament medical complex și îndelungat? În conflictul de „atracție-respingere”, cel mai frecvent întâlnit, o valență, pozitivă, este contrariată de o egală valență negativă, individul fiind, în același timp, atras și respins de un obiect, de un scop, care prezintă atât aspecte pozitive, cât și aspecte negative (aspecte dorite cât și nedorite): ex. subiectul oscilează între a lua, sau nu un medicament foarte

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
întâlnesc aceste situații tipice de conflict și mult mai des combinații complexe ale lor. O astfel de combinație ar fi, după R.S. Lazarus, dublul conflict de „apropiere-evitare”, consemnat și de H.H. Kendler, în care două scopuri prezintă fiecare atât o valență pozitivă, cât și una negativă. Importanța psihologică a conflictului de „apropiere-evitare” derivă din faptul că el este greu de rezolvat, subiectul rămânând, în cele mai multe cazuri, un prizonier al conflictului respectiv. Multe din problemele umane ilustrează conflictul de „apropiere-evitare”. Astfel, în

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
3-4). Este adevărat însă că activitatea lui C.G. Jung și cea al lui A. Adler a încurajat dezvoltarea unei „mișcări psihanalitice” în cadrul căreia, discipoli, revizioniști și reformiști au promovat, treptat, opinii noi, de pe urma cărora „psihanaliza” a ieșit „revitalizată”, cu noi valențe. Chiar dacă n-au putut sesiza cele mai grave din „exagerările” concepției lui S. Freud și ale discipolilor săi cei mai apropiați, - dintre care menționăm: concepția „pansexualistă”, caracterizată prin „schematism” biologic și „reducționism” genetico-biologic; teza rolului determinant al copilăriei, cu cunoscutele

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
conservarea persoanei, dar nu și dezvoltarea ei). Un oarecare eclectism prezintă concepția lui H. Murray: „trebuințele” sistemului său, atât cele „viscerăgene” cât și cele „psihogene”, corespund „tensiunii”lui K. Lewin, „instinctelor” lui McDougall, iar „pulsiunile” din concepția sa sunt corespondentele „valențelor” (K. Lewin), „deprinderilor” și „sentimentelor” (McDougall) și „cerințelor” Supra-Eului (S. Freud). Așezând la baza concepției sale asupra personalității conceptele de „trebuință” și „pulsiune” - a căror organizare și ierarhizare constituie „aparatul dinamogen și motivațional” al persoanei, fiind menite să asigure progresul

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
integrări vocaționale corespunzătoare se pot obține acorduri eficiente în procesul de adaptare continuă a persoanei la mediu, aceasta deoarece procesul echilibrării, ca proces dinamic, presupune realizarea, pe de o parte, a „acomodării” (adică acea ajustare a însușirilor psiho-fiziologice individuale la valențele unei anumite structuri de activitate), iar pe de altă parte, a „asimilării”, adică a transformării realităților exterioare, în raport cu aspirațiile, tendințele și aptitudinile speciale ale subiectului. Persoana integrată vocațional obține nu numai sentimentul satisfacției în muncă, derivat din împlinirea deplină a

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
etc. ambianței sociale) și conștiința „optativă” (conștiința de sine, „Propriumul”), care permite compararea și corelarea valorilor și exigențelor externe cu sistemul propriu de valori și exigențe morale. A dynamic theory of personality, 1935, McGraw-Hill, New York. Vectorul reprezintă forța cu care valența acționează asupra persoanei. Aceasta din urmă (valența) poate avea un caracter pozitiv sau negativ, deci o anumită direcționare, în funcție de semnificația/valoarea pe care „mediul psihologic” o acordă diverselor trebuințe ale persoanei, și de importanța pe care o acordă satisfacerii necesității

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
de sine, „Propriumul”), care permite compararea și corelarea valorilor și exigențelor externe cu sistemul propriu de valori și exigențe morale. A dynamic theory of personality, 1935, McGraw-Hill, New York. Vectorul reprezintă forța cu care valența acționează asupra persoanei. Aceasta din urmă (valența) poate avea un caracter pozitiv sau negativ, deci o anumită direcționare, în funcție de semnificația/valoarea pe care „mediul psihologic” o acordă diverselor trebuințe ale persoanei, și de importanța pe care o acordă satisfacerii necesității rezultate din trebuință. Exploration in personality, 1938

Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452

structurii potențialului uman se bazează preponderent pe utilizarea indicatorilor absoluți, a indicilor de creștere și a mărimilor relative de structură, datele necesare calculelor fiind cele din evidența personalului. 2.3. Mobilitatea personalului Economia de piață a dezvoltat, pe lângă multe alte valențe specifice, și pe aceea a acțiunii legii cererii și ofertei În asigurarea forței de muncă, context În care mișcarea acesteia a devenit liberă, iar determinarea mobilității ei, o condiție esențială pentru luarea unor decizii eficiente. Mobilitatea personalului sub forma intrărilor

Potențialul uman al firmei. Asigurare și utilizare by Petru Radu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

cât și dinspre o societate ale cărei valori etice sunt cultivarea fricii, delațiunea, conformismul, minciuna, falsul, duplicitatea. În profunzime, confruntarea este de ordin politic, etic, cultural, religios, marcată În istoria României de momente sau evenimente Încă puțin cunoscute. Toate aceste valențe ale confruntării Își găsesc corespondent În motivațiile sau cauzele rezistenței anticomuniste din România, aspect ce conturează și asamblează reactivitatea complexă a societății românești la instalarea sistemului comunist. Intrarea armatei sovietice În 1944 În România, instalarea guvernului procomunist și prosovietic condus

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
comuniști 9, prin lucrări de literatură cultă ale unor scriitori mai mult sau mai puțin disidenți, În piese de teatru cu o semantică eufemist anticomunistă. În cazul de față este vorba despre o implicare sociabilă În contextul acțiunilor anticomuniste. Această valență sociabilă se construiește, așa cum am arătat mai sus, la nivelul comunicării și vorbirii publice, ceea ce presupune o diseminare a acestei forme de rezistență Într-un spațiu social al proximității ce mizează pe similitudinea de valori asumate, pe o conștiință comună

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
urmare, și un plasament etic diferit. În proximitatea acestor mărturii nespuse sau respuse se plasează, În virtutea tăcerilor În istorie (silence de l’histoire), o contraistorie 56 raportată la istoria oficială, instituționalizată. Tăcerea „semnificativă” a istoriei sau În istorie poate avea valențele unui „dezacord tăcut” (silent disagreement)57. Aceste istorii nespuse, ca formă de opoziție față de istoriile oficiale, sunt și un gen de istorie ascunsă (histoire cachée) derulată subteran, subzistentă Într-un circuit clandestin, de „samizdat”. Ele sunt supuse Însă unei presiuni

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
marcat de arhivă-memorie-oralitate și se poate susține un discurs public eufonic și de mare credibilitate și acuratețe asupra rezistenței armate anticomuniste. Parcursul marcat de transferurile succesive ale amintirii În memorie și ale memoriei În istorie 66 va profila și valida valențele unei „noi istorii” În perioada postcomunistă În România. Impostarea istorică (istoriografică) a rezistenței armate anticomuniste În discursul public este motivată Însă prevalent etic. Bibliografietc " Bibliografie" Banu, F., „Epilog optzecist la mișcarea de rezistență armată din anii ’50”, În Mișcarea de

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]