9,893 matches
-
în anul 1923. Comuna într-o anumită perioadă politică de tristă amintire a mai purtat și denumirea de I.G. Duca (1933-1940) deoarece politicianul avea o moșie în vatra satului Vânători aparținător ca administrație comunei Pecineaga. În urma unor descoperiri arheologice în vatra localității s-au descoperito pardoseală de cărămidă a unui edificiu roman datând de prin secolul IV e.n. precum și monede de epocă romană, iar pe teritoriul satului Vânători, s-au scos la lumină urme din epoca elenistica, deci se poate considera
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
Editură SLA Tibiscus, Uzdin-Iugoslavia, 2002. (colaborare cenaclu). „(Ț)uica Nielu din Buchin” - Caransebeș, 2002 „Antologie de poezii în grâi bănățean” - Editură Solaris, Michigan, 2011. Apare în peste 50 de publicații din țară și de peste hotare dintre care amintim: Luceafărul Românesc, Vatra Veche, Rostirea românească, Reflex, Epigrama, Lumea Epigramei, Meridianul Timișoara, Orient Latin, Egophobia, Foaia Diecezana, Ecoul, Interferente, Renașterea Bănățeana, Jurnal, Confluente, Semenicul, Redeșteptarea, Timpul, România Mare, Apostrof, Haz de Necaz, Agero (Germania), Observatorul, Atheneum și Alternativă (Canada), Tibiscus (Șerbia), Medeea (Italia
SORIN OLARIU de SORIN OLARIU în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359425_a_360754]
-
Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului - Pentru copiii și nepoții voștri - E liniște acum în sat... Doar câinii ce mai latră, Căci e târziu, s-a-ntunecat; Lumină-i doar la vatră. Copacii s-au albit de tot Și drumu-i sub zăpadă. La streșini țurțuri cât un ciot Sunt grei și stau să cadă. În sobe pline cu butuci Doar focul mai cuvântă, Iar sus, pe case, vălătuci De fum spre cer
IARNA LA SAT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359558_a_360887]
-
care nu prea știau să reacționeze sau mai săraci cu duhul pentru a le lua drept ce erau, adică glume. Aducea pâine de la brutăria din comună pentru tot satul, pe timpul colectivului, pe bază de tichete, acea pâine rotundă, coaptă pe vatră, cu gust de grâu dulce. Când eram mică, mergeam cu tichete și luam două sau trei pâini. Pe drumul de întoarcere, făceam o gaură mică, scoteam tot miezul de la una și acasă spuneam că la moș Ghețu în căruță o
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
gură, aproape monosilabic. Câteva vreascuri din care fiul ațâță focul întoarcerii, focul cel sacru, cel fără de cenușă. Prilej de mirare. Amintiri care fac „cât toate bogățiile pământului”. Figura lui Tudor Călărașu - pater familiae - patriarhul gospodăriei, răsare din negurile vremii, pe „vatra veche” din poiana Siliștei-Gumești, imprimându-se pe retină. Cumpănit la vorbă, sau, cum spune autorul, „cu vorba între două ape” - Morometele sprijină cu privirea lui cerul, privind gânditor în nesfârșirea câmpiei. Un interviu al lui Sorin Preda cu tatăl său
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
greu ne-ai învățat să mergem în picioare! Ne-ai dat pământ și roade și totuși... foarte mulți În loc să-Ți mulțumească, azi fug peste hotare. Tu, Doamne, să ai grijă, să nu stea în zadar Și le îndrumă pașii spre vatră, să mai vie. Că-i așteptăm cu pâine și zaibăr în pahar Cu suflete cinstite prin rugă... poezie... Craiova ianuarie 2008 Referință Bibliografică: Suntem români! / Georgeta Nedelcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 389, Anul II, 24 ianuarie 2012. Drepturi
SUNTEM ROMÂNI! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360352_a_361681]
-
le va fi greu să treacă peste ele !" Această Troiță este un OMAGIU - la trecerea a doi ani de la marea sa plecare în stele - aceleia care a înviat cu minunăția sufletului ei prezența simbolică a HESTIEI, Zeița Focului și a Vetrei străbunilor noștri, în ritualul de reaprindere a Focurilor Dacice, focuri de de purificare a istoriei de neam: ARITIA D. POENARU. Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în paleții morii
CĂLCAŢI DE ROŢI ŞI FRĂMÂNTAŢI DE LUMINI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360393_a_361722]
-
voie de mai marii ... duc jucării gutui și turtă dulce în trăistuțe cu dungi colorate la case de departe tu dărâmă-ți zidurile din jur construiește cuptoare în ogrăzi chiar și în cele pustii la lumina lămpilor să coci pe vatră pâine și colaci în fiecare seară cînd zorii se trezesc împarte acolo unde foamea este regină apoi fii măcar pentru o zi „ei” când omenia te va acoperi aprinde felinare în noapte vei afla cum arată fericirea și cum o
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
Nu trebuia să mai aprinzi un incendiu inutil, când De jur-împrejur erau numai incendii devastatoare, Și noi, oricum, ardeam mocnit și ar fi trebuit să Izbucnim în foc, să ne mistuim și, legați unul de Altul, să ajungem scrum, în vatra unei noi rodnicii. Dar eu te iubesc atât de prăpăstios, de curat, încât Îți iert și acest sacru act criminal, din care m-am Salvat fără ajutorul tău, împotriva dorinței tale, Pentru c-am avut norocul unei vitalități revanșarde Și
ANA -MARIA PAUNESCU : FESTIVALUL INTERNAŢIONAL ADRIAN PĂUNESCU – EDIŢIA I-CRAIOVA 2013 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360427_a_361756]
-
malul Oltului, unde avea un teren pe care-l cultiva cu porumb și legume. Acolo, la Cânșor, era reședința lui de vară, o colibă din lemne acoperită cu carton gudronat. Își făcea mâncare în cutii de conserve goale pe o vatră improvizată, folosind apă chiar din Olt, pe care o și bea, ceea ce era pentru consăteni de mare mirare cum de nu se îmbolnăvea. Uneori da la pește cu plașca, intrând în apă până la brâu, nu se-ncurca el cu undița
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
pe zeii noștri atlanți, care s-au reîncarnat pe o „scară creaturală” de 50.000 de ani, de la misterioșii pelasgi, la zeii cei mari de la Dunăre, de la Neptunos - Atlas - Poseidon până la Orpheos, Zamolzis și cele zece Preotese ale Soarelui din Vatră Atlanților, dintre care una deține în mod sigur Discul-solar. Chiar dacă toate bibliotecile din toată lumea, care dețin aceste documente despre Atlanții din Carpați, ar fi distruse într-un cataclism, acești mari zei atlanți și aceste zece Preotese ale Soarelui vor continua
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
le va fi greu să treacă peste ele !" Aceasta Troița este un OMAGIU - la trecerea a doi ani de la marea să plecare în stele - aceleia care a înviat cu minunăția sufletului ei prezenta simbolică a HESTIEI, Zeița Focului și a Vetrei străbunilor noștri, în ritualul de reaprindere a Focurilor Dacice, focuri de de purificare a istoriei de neam: ARITIA D. POENARU. Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în păleții morii
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
le va fi greu să treacă peste ele !"Aceasta Troița este un OMAGIU - la trecerea a doi ani de la marea să plecare în stele - aceleia care a înviat cu minunăția sufletului ei prezenta simbolică a HESTIEI, Zeița Focului și a Vetrei străbunilor noștri, în ritualul de reaprindere a Focurilor Dacice, focuri de de purificare a istoriei de neam: ARITIA D. POENARU.Se spune că o mare națiune este precum o roată de moară. Poporul este apa care lovește în păleții morii
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
din eseul geopolitic Agonia UE (opt Scrisori de tranziție din Mileniul III către Prințesa X). Tot în anul 2014, am scris următoarele două volume, si am dorit să public la Editură Virtuală, într-o ediție ... XIII. SCRISOARE DE INTENȚIE. 2015. VATRA ATLANȚILOR DIN CARPAȚI SAU TERRA MIRABILIS. COMUNITATE AUTOSUSTENABILĂ. PRIETENII AURICE ȘI PROTEICE ÎN ARTA ȘI ȘTIINȚĂ, de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1511 din 19 februarie 2015. Foto: Două coloane infinte care sprijină cerul (foto: ing. Lucian Drăguț
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
Întindem inima din piept bătând Când între noi se scurge săptămâna Și tu și eu nu suntem chiar oricând. Întindem peste timpuri înserări Iubiri ce bat în poarta ta cu piatra Alunecăm cuprinși de neuitări Și ne-ncălzește printre umbre vatra. Sunt singur, pedepsit să fiu un pom Cu ramuri lungi crescute către lună Să îmi păstrez speranțele de om Să creștem crengi de doruri împreună. Să ne-mpletim cu crengile rotite Spre cerul care azi îl împărțim Cu vorbe și
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
mit, Din lut de Ottelo noi ne-am zămislit; Excludem tot roiul și suntem doar noi, Perechea din rai un intreg ce-l îndoi. Macul scuturat Sub bolti de catedrală Mă simt din nou vestala Ma-ntorc cu drag la vatră La temelii de piatră. E pasul mai adânc, Mergând un măr mănânc Și umbră mea ești iară, Ieșind din călimara. Copiii-mi ies în prag, Petale-mi strâng cu drag Din macul scuturat În lanul ondulat. Cununa-mi fac, de
DIN VOLUMUL ,, CE ENIGMATICĂ EŞTI, FEMEIE .... de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360695_a_362024]
-
că, la 14 iunie 1574, Ioan-Vodă e nevoit să se predea în mâinile inamicilor săi, cu condiția ca el să fie dus viu la Constantinopole, iar oștenilor săi și aliaților cazaci să li se permită să se întoarcă liberi la vetrele lor. Înțelegerea însă n-a fost respectată și în aceeași zi este ucis mișelește, trupul îi e rupt în bucăți, iar oastea-i e măcelărită, la fel de mișelește, până la ultimul om, pe câmpul de lângă satul Roșcani. N-aș vrea să închei
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
vreme rea Unui sărman?... Măcar o dată, Fără plată... ?? Când ești manta de vreme rea Nu ceri onoruri și nici plată... Îți dai toată ființa ta Și ești cu-adevărat manta, Celui ce sfat la tine cată Și-un foc în vatră... Și vezi... mereu mi s-a-ntâmplat, Să fiu manta de vreme rea... Dar când pe mine m-a plouat Și-un adăpost am căutat, Mi-am risipit cătarea-aiurea Că..., nu era Pe lumea asta nici un loc C-un om
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
adăpost am căutat, Mi-am risipit cătarea-aiurea Că..., nu era Pe lumea asta nici un loc C-un om, din ce-i al lui, să-mi dea ! Și am aflat că n-am noroc De-un lemn să-mi mint al vetrei foc Că totu-i scump la vreme rea, De vrei... manta... Și-o vorbă bună de-am primit-o Și m-am încurajat cu ea, La preț de speculă-am plătit-o Și cu pelin am înghițit-o Dar s-
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
nimic nu ar exprima mai înălțător decât versurile maestrului Grigore Vieru, poetul ales al neamului românesc, cel pe care Creatorul nu l-a înzestrat cu talent, ci cu o urmă de dumnezeire, versuri care au conturat și „Imnul Neamului ” : „Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut pe lume Limba noastra cea română. Pe pământ străvechi și magic Numai ea o să rămână, Limba doinelor de aur, Limba noastra cea română.” Paul Ciprian Surugiu - Fuego Referință
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
Grigore Vieru, poetul ales al neamului românesc, cel pe care Creatorul nu l-a înzestrat cu talent, ci cu o urmă de dumnezeire, versuri care au conturat și „Imnul Neamului ” : „Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut pe lume Limba noastra cea română. Pe pământ străvechi și magic Numai ea o să rămână, Limba doinelor de aur, Limba noastra cea română.” Paul Ciprian Surugiu - Fuego Referință Bibliografică: FUEGO: Limba română este patria cântului meu! / Rodica
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA CÂNTULUI MEU! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359993_a_361322]
-
se împletiseră des mănunchiuri de papură uscate. Ca să nu intre frigul, de jur-împrejur, avea prinse șomoioage din bulendre vechi, adunate de pe la cei care muriseră, că... muriseră destui! Pe dreapta, cum intrai în bordei se lăsase loc, tot așa înalt, pentru vatră și cuptor. Trifu i-a spus Mariței că, până la Sfântul Gheorghe, el face și cuptorul. Vorbise cu o muiere din comună, una Tanea, așa o chema pe femeia la care a lucrat mai toată iarnă, și-i promisese „că-l
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
de mai bine ce sălășluia în sufletele lor. Când întunericul de afară puse stăpânire pe șatra lui Mihai din lunca Bugului de la Suha Balca, și țiganii se retrăseseră în casele lor, Trifu cu Marița lui, stăteau pe lângă focul ațâțat pe vatra din bordei, casa lor. Fumul ieșea liniștit pe coșul făcut din cărămidă și chirpici. Sub icoană, candela împrăștia o lumină difuză, caldă ca și sufletele lor. Era o atmosferă de liniște și prevestitoare de Mare Sărbătoare, când nici luptele nu
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
pentru soldații bolșevici, Paștele avea o mare semnificație. Ei, oamenii simpli, duși să moară fără voia lor, în ciuda restriștilor impuse, cu educația primită de la părinții lor, pe front, în fața morții erau resemnați și credința era mai puternică. * Pe tăpșanul de la vatră, Marița aranjă pentru prima-dată locul de mâncat. - În care parte vrei să stai? i se adresă Marița omului ei. - Alege tu! Că eu stau oriunde. Unde mi se spune, pentru mine îi bine! - Atunci stai spre ușă și eu spre
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
răzeși din Borcești, Neamț, numele său de mirean fiind Vasile Moțoc. De tânăr a iubit viața monahală cu care a luat cunoștință la Schitul Zosima de pe valea pârâului Secu, a învățat carte și limbile slavonă, latină și greacă. Pe aceeași vatră, vornicul Nestor Ureche și soția sa Mitrofana au ctitorit în 1602 Mănăstirea Secu în care a început să funcționeze și o școală. Tânărul Vasile Moțoc a intrat în obștea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind
SFÂNTUL VARLAAM MITROPOLITUL ŞI IOAN DE LA RÂŞCA ŞI SECU de ION UNTARU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360015_a_361344]