6,807 matches
-
ROMÂNESC PENTRU DUMNEZEU Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 341 din 07 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Colind românesc pentru Dumnezeu Anghel Pop Mai vino, Doamne, pe la noi, prin biata Românie, să ne aduci de pe la voi colind de veșnicie! Tu poate că ne-ai cam uitat, tot zăbovind la alții... dar noi atât te-am așteptat, cu ochii-nlăcrimații! A fost un an sărac și greu, dar tot ne-am scos la capăt... și-acum, vecine Dumnezeu, să ne cinstești
ANGHEL POP , COLIND ROMÂNESC PENTRU DUMNEZEU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351489_a_352818]
-
aș urlă spre cer trăirea Celor care dau din mâini S' aș alimenta speranța, Înmulțind coșul cu pâini ! Aș lega, mâna de mână, Hora munților Carpați, Că speranța renăscuta, Să unească frați cu frați, Aș trimite'n Purgatoriu, Sigilând ,pe veșnicie, Tot ce e aleatoriu Și mințit cu viclenie ! Și apoi, mi-aș strânge,pumn, Degetele-mi să apuce, Sabia neamulului meu : Cu mânerul ei , de cruce, Și,pe crucea mea de om : Jur că n-ar rămâne 'n viața, Nici un
RAZVRATIRE de MARIUS ADRIAN POROJNICU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351502_a_352831]
-
de la dacii nemuritori, convingere care coincide cu dogmă creștină, Brâncuși s-a regăsit și în ideile lui Socrate transcrise de Platon, și credea că înainte de a se uni cu trupul, sufletul contemplă lumea ideilor. El caută transcenderea teluricului, aspirația către veșnicie! De altfel era nelipsit de la liturghie și se spune că din contemplarea flacării unei lumânări a realizat ultima varianta Pasărea măiastra!Pasăre galbenă, moment în care introduce un motiv nou în creația să - cel al zborului vertical. Păsările brâncușiene evocă
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
aș urlă spre cer trăirea Celor care dau din mâini S' aș alimenta speranța, Înmulțind coșul cu pâini ! Aș lega, mâna de mână, Hora munților Carpați, Că speranța renăscuta, Să unească frați cu frați, Aș trimite'n Purgatoriu, Sigilând ,pe veșnicie, Tot ce e aleatoriu Și mințit cu viclenie ! Și apoi, mi-aș strânge,pumn, Degetele-mi să apuce, Sabia neamulului meu : Cu mânerul ei , de cruce, Și,pe crucea mea de om : Jur că n-ar rămâne 'n viața, Nici un
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
moarte ! Mi-aș urlă spre cer traireaCelor care dau din mainiS' aș alimenta speranța,Înmulțind coșul cu pâini ! Aș lega, mâna de mână,Hora munților Carpați,Că speranța renăscuta,Să unească frați cu frați,Aș trimite'n Purgatoriu,Sigilând ,pe veșnicie,Tot ce e aleatoriuSi mințit cu viclenie ! Și apoi, mi-aș strânge,pumn,Degetele-mi să apuce,Sabia neamulului meu : Cu mânerul ei , de cruce,Si,pe crucea mea de om :Jur că n-ar rămâne 'n viața,Nici un pui
MARIUS ADRIAN POROJNICU [Corola-blog/BlogPost/351507_a_352836]
-
istoriei a urcat tăcut, Drumul spre Unire ni-l luminează din Carte. A mai urcat o stea și cele de-aici clipesc a durere, A rămas în urmă o lacrimă și-un dor de casă, Poetul s-a întors în veșnicia cuvântului ce nu piere Și-acolo de Limba Română-mamă îi pasă. Prezentul îi nostalgie vremelnică și vinovată, Prea puțin făcuta-am pentru el și regret, Cînd mierea Limbii Noastre învățată E alungată acolo din alfabet. Înlăcrimată-i Țara,Ceahlăul și
ÎNĂLŢAREA LA CERUL LUMINII LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351533_a_352862]
-
ne-a învățat ce să facem ca el să se pronunțe din culpă comună. Am achiat taxele în părți egale și totul a luat sfârșit, însă nu așa cum ne doream când ne-am unit destinele ce le vroiam unite pentru veșnicie. De fiecare dată, când treceam prin stația de unde știam că lua autobuzul de întoarcere, eram numai ochi să o pot vedea. Noaptea, visam mereu cum făceam dragoste, cum era lângă pieptul meu ca un fulg și cum mă strângea în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350717_a_352046]
-
poruncit Domnul binecuvântarea și viață până în veac” (Ps. 132). Întreaga viață a omului credincios se întemeiază pe frumos și bine [14] , iar cei ce vor împlini poruncile Domnului vor împărăți împreună cu El și se vor bucura de frumusețile Sale în veșnicie: „Cunoscute mi-ai făcut căile vieții; umplea-mă-vei de veselie cu fața Ta, și la dreapta Ta de frumuseți veșnice mă vei sătura” (Ps. 15, 119. Autorii cărților Vechiului Testament, deși aveau o concepție teologică superioară, n-au exprimat
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Domnul, pe care îl poftesc: să sălășluiesc în casa Domnului, în toate zilele vieții mele, să-mi satur ochii cu frumusețea Domnului” (Ps. 27, 4). Creația Sa, ca Duh al Frumuseții, este o poezie de contemplare a Frumuseții divine, cuprinzând veșnicia” [42] Frumusețea Fiului lui Dumnezeu vom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Este o umbră, o degradare a substratului ei care este substanța. Materia n-are formă mai întâi, sau are, de lavă cosmică veșnic curgândă... și ,iată, eu îi dau o formă. (mică pauză) Această formă este ea mai măreață în veșnicia timpului decât prima formă, ori nu este ? Că ea îmi place mie, și că spune ceva oamenilor, spune, dar și în prima formă, materia ne spune mult mai mult decât în forma cioplită de mine, numai că noi, oamenii, nu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ridică în picioare, e vioi. Fața i se luminează iar, revărsând acea lumină pe care ne-o arată azi fotografiile) Nu se poate, o dată și o dată clepsidra nu se mai răsturna! Chiar dacă mii de ființe ca mine până acum în veșnicia trecută au gândit ideea aceasta între două răsturnări ale clepsidrei. (respiră agitat) Sau tocmai pentru aceasta, că până acum mii, o infinitate de ființe au gândit ideea aceasta, tocmai din cauza asta, o dată și o dată se va putea! (râde ca bătrânii
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
femeia sunt unul, adică sunt întreg, sunt sferă. (ca și cum ș-ar reaminti) Atunci potența lui, a întregului, e cea mai mare, și el e capabil de procreare, de creație a lumii. Dar starea lui de întreg nu poate dura o veșnicie, ci doar o clipă, și în această clipă se produce procreația. (a obosit) Apoi cele două jumătăți ale Totului se despart, și fiecare, singură, își duce viața cu gândul la cealaltă. Și eu am văzut asta, și le-am arătat
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
neghină. Și noi suntem semănători dar și primitori de sămânță, bună sau rea. Nici un cuvânt nu se pierde în zadar căci orice cuvânt lasă urmă undeva. Prin cuvânt noi putem să ne sfințim viața sau putem să ne osândim pentru veșnicie. De aceea este scris „că pentru orice cuvânt vom da seama”. Precum un cuvânt bun „dres cu sare” (Coloseni 4, 6) poate folosi unei persoane tot așa cuvântul folosit rău poate avea urmări din cele mai tragice. Așadar „Fericiți cei
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
prietene Nicolae! Să fii sănătos și să te bucuri de fiecare fărâma de viață sub mângâierea Luminii! Inspirația să nu te părăsească și să ne așezi cu-ngăduință sufletele mereu în liniștea poemelor tale minunate! Să ne trăiești frumos o veșnicie! Cu prietenie și frățietate intru neam de moți și poezie!" Zuba Ecaterina : "Acest dar primit de la Dumnezeu,a scrie pentru cei ce știu să înțeleagă mesajele venite dintr-un suflet plin de iubire. La Mulți Ani!" Marin Mihai : "Nicolae Nicoară
LA MULTI ANI POETULUI NICOLAE NICOARA-HORIA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350786_a_352115]
-
puțin adânci? nimeni nu face corvoadă de plăcere și în față nu se ajunge niciodată pe ușa din dos. o sită nevăzută cerne întotdeauna valorile separând circumstanțele de cei care forțează mâna sorții și fură startul. numai că ea are veșnicia la picioarele ei și nu se grăbește. omul care nu înțelege că se află între între libertate și necesitate, își provoacă sieși mai multă suferință decât toți potențialii săi dușmani săi la un loc. nimeni nu face toată viața numai
ORIGINALITATE CU ORICE PREŢ? de ION UNTARU în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350823_a_352152]
-
-mi stingă-n ploaie-a buzelor arsură Ori arșița din trup, când vântul bate. De n-oi primi nimic, din toate cele, Tu leagă-mă pe rug și-aprinde focul! În fumul albăstrui să urc spre stele, Să-i caut veșniciei noastre - locul. George SAFIR Bacău 28 aprilie 2011 Referință Bibliografică: DOR DE ȚARĂ / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 118, Anul I, 28 aprilie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
în limpezimea lui, Din Alpha la omega vreau să-mpodobesc Noosfera ce vibrează-n miezul timpului. Din sămânța eternității îmi doresc S-ating mereu lumina nopților perene, Necontenit iubirea să-Ți împărtășesc, Când simt privirea Ta printre-ale mele gene. De veșnicia nimbului mă sprijin azi -Doar vreau să gust acum felia nemuriri- Să cuceresc cu ale Tale clipe, calzi, Înaripații pași, din taina dăruirii. Olimpia Bebu Referință Bibliografică: Taina dăruirii, poezie de Olimpia Bebu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
TAINA DĂRUIRII, POEZIE DE OLIMPIA BEBU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350843_a_352172]
-
să-l iubească și pe vrăjmaș. Nu ei vor fi cei care vor iubi cu simțăminte sfinte, ci Isus, Adevărul va iubi prin ei. Și atunci când întunericul acestei lumi se va risipi, în acea Dimineață glorioasă, vor fi strămutați în veșnicie, pentru eternitate... Octavian D. Curpaș Justitia@Justice.com Referință Bibliografică: Nu stiu cata nevoie are poezia de mine; stiu cata nevoie am eu de ea! / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 113, Anul I, 23 aprilie 2011. Drepturi de Autor
NU STIU CATA NEVOIE ARE POEZIA DE MINE; STIU CATA NEVOIE AM EU DE EA! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 113 din 23 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350804_a_352133]
-
la Sfânta Biserică. Au - avem - speranțe...! E atât de bun Dumnezeu cu noi! Și nu îl certăm pe Dumnezeu de ce ne-a pus greul în suflet și pe umeri. Știm că este o taină. Unul dintre ei a plecat în veșnicie. Se numea Silviu. Avea 25 de ani. A murit în chinuri groaznice. De Crăciun îi vom aprinde o lumânare pe mormânt și suntem siguri că peste flacăra ei va ninge cu aripi de îngeri. I-a rămas în urmă căruciorul
CÂND NINGE CU ARIPI DE ÎNGERI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350867_a_352196]
-
toată familia reunită în preajma bradului ascultând colinde și semnificația luminii de Crăciun proiectează în memoria noastră afectiva, dimensiunile acelei porți fermecate prin care fiecare om visează să pătrundă din lumea reală a faptelor și întâmplărilor măsurabile, într-o lume a veșniciei onirice sau, altfel spus, în tărâmul de basm al copilăriei fără sfârșit, a vietii fără de moarte. Este o stare mistica pe care o așteptăm din an în an, dar nu cu un sentiment evanescent al repetabilității, omenesc de altfel, ci
MIREASMA NOPTII DE CRACIUN de FLORINA PETRE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350938_a_352267]
-
zare Sfințitei glii române jertfite prin tratate Apolodori servili măsoară iarăși apa Satrapilor târzii să le întindă pd O funciară vrere reașezară matca În davele străbune cu iz de voievod Ninge la Alba de Întâi ale iernii Își sapă temelia veșniciei un neam Din Maramureș în Dobrogea buciumă oierii Cu vatra o Columnă ce pururea vegheam !... George Nicolae-Podișor Referință Bibliografică: Dor rotund, ROMÂNIA MARE! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de
DOR ROTUND, ROMÂNIA MARE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350933_a_352262]
-
de sânge, vom putea construi ceva durabil, ceva solid, pe care vom putea zidi măreața catedrală a păcii și bunăstării unui popor, atât de vitregit de soartă. Că vor cădea unii, pentru a se ridica alții. Că va dispărea pentru veșnicie: minciuna, fățărnicia, egoismul, lașitatea, luându-i locul omenia, bunătatea, adevărul, onoarea, vitejia, mândria de a fi român! Tuturor acestor eroi, pentru curajul și jertfa lor, le sărut ochii, probabil astăzi, la fel de înlăcrimați ca și atunci, iar părinților lor, le sărut
GHEORGHE A. STROIA – A FOST ODATĂ ... 22 DECEMBRIE, ZIUA SPERANŢEI FĂRĂ CHIP de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350944_a_352273]
-
Adunarea Eparhială și Permanența Adunării Eparhiale a Arhiepiscopiei Bucureștiului. A fost distins cu rangul de Iconom Stavrofor de către P.F. Părinte Patriarh Justinian și apoi și de către P.F. Părinte Patriarh Teoctist - amândoi, de veșnică amintire și pie memorie! ... După trecerea în veșnicie a Părintelui Profesor Constantin Galeriu (la 10 august anul 2003) Părintele Nicolae Bordașiu este numit Paroh al Bisericii Sfântul Silvestru. Cu alte cuvinte, în mintea și în inima mea personalitatea preacucerniciei sale se conturează și se identifică prin câteva trăsături
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351457_a_352786]
-
un păcat iertat. / 2 decembrie 2011”. Cuvântul - ca și criteriu de referință -temeiul vieții și element esențial de construcție a edificiului de sine, este acel ceva în care Poetul ar vrea să se întrupeze în altă viață, mai precis, în veșnicie. Acest lucru reiese din poemul care dă numele volumului, “Cincizeci și cinci”: “Eu vin dintr-o altă țară, / în care n-ai s-ajungi, / în care nu e nicio scară, / nu urci, / nu cobori, / în care doar viața / se poate
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
am fi înlănțuiți de griji și patimi lumești care ne trag înapoi, ascensiunea trebuie continuată până la vârful muntelui. Credința nu trebuie să ne părăsească nici o clipă. Și de fiecare dată trebuie s-o luăm de la capăt, în călătoria noastră spre veșnicie: „Din vârf de suflet / ne-am coborât sentimentele, / surprinși de timpul viscolit / luăm „drumul codrului” / socotind în gând biruri și robii. Ochii încărcați de griji și nevoi / cântă psalmi Domnului. // Întunericul adăpostește simțăminte, / prin luncă șuieră durere, / tristețea hibernează / inimi
EDITURA INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351553_a_352882]