2,286 matches
-
bine un timp. Când am vrut să ies, n-am mai putut. Te rog, ajută-mă să scap! - Ești cam nechibzuit, amice. Nimerești mereu în încurcături. Cânți de zor întreaga vară, nu-ți faci provizii pentru iarnă, ceri împrumut la vecina ta, furnică. Ba, acum, te pitești și-ntre scânduri. Ar fi trebuit să înveți să-ți porți de grijă până acum. Hai. vino! Ai noroc de data aceasta. Cosmin trage cu grijă scândura. Descoperă crăpătura și-l scoate din captivitate
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard, izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
izolând pe unguroaică, și face o ferestruică înspre curte spre a spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă analiză a "aurei" epileptice. TEODOR SCORȚESCU O singură grațioasă nuvelă cu subiect de comedie, Popi, face din Teodor Scorțescu un autor vrednic de reținut. Aci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rămâne tot atâția câți ai Spune: câți morcovi am eu în coș.” <7> Scrie 3 proverbe folosind stiluri și mărimi diferite. Fiecare proverb să fie încadrat într-un TextBox. Foloseste-ma, la nevoie ! Îți amintești ce fac eu ? a) La vecină să furnică O furnică mică, mica, Alergând, cu lacrimi pică Dar înfipta va să zică, Și se roaga să-l ajute Degeaba plângi acum, copile, Cu hrana să-l împrumuți. b) Poezia „O furnică” este scrisă de poeta Elenă Farago Poezia „Gândăcelul
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Vll î.e.n. pe care el le-a citit, dar unele mult mai vechi cu privire și la populațiile arimine răspîndite atît la nordul cît și la sudul Istrului. El spune că la războiul Troiei au participat atît misii din Misia, vecina Troadei cît și cei din sudul Istrului sub regele Telefos. Mai spune el folosind informațiile din Ta ciclica, așa cum le cunoștea în acele vremuri, că regele Telefos a chemat în oastea sa și misii din nordul Istrului pe care istoria
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
niciodată că munce ște prea mult, că face munci prea grele, că ar fi obosită sau că nu mai poate. A fost bună cu vecinii și cu toți care au cerut vreun ajutor de la ea. Pe timp de secetă veneau vecinele să le împrumute mălai pentru o mămăligă. Totdeauna le dădea o sită mare cu mălai îndesat și cu vârf deasupra sitei. Era foarte credincioasă. Era obișnuită să meargă, în duminici și sărbători, la biserică, să asiste la Sfânta Liturghie. Cea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
merg pe jos până la gară. Ne-am despărțit și mi-am zis „cât sunt de fricos”. I-am spus soției că trebuie să merg la București pentru a fi martor într-un proces, iar ea, biata, a împrumutat bani de la vecina Zâna, ca să-i cumpăr de la București o pereche de pantofi. La timpul potrivit, de dimineață, am plecat. Trecând prin fața primăriei, am observat, în zăpada proaspătă, urma unui autoturism venită dinspre Târgul Frumos și intrat la Gospodăria de Stat. Am și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
van der Waals, având o energie de 8-36 kj/mol. S-a observat că hidrurile elementelor din perioada a 2-a (HF, H2O, NH3) au puncte de fierbere cu mult mai mari decât hidrurile elementelor din perioada a 3-a, vecine lor în sistemul periodic. S-au observat anomalii și pentru alte proprietăți fizice (punct de topire, densitate, căldură de vaporizare, etc.) ale acestor substanțe anorganice, precum și în cazul unor substanțe organice care conțin în molecule grupe - OH, COOH și - NH2
Chimie anorganică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire. In: CHIMIE ANORGANICĂ SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/726_a_1055]
-
Arghezi), Caragiale (A. Steuerman-Rodion), G. Ibrăileanu („Martira”), Jocul d-rei Marioara Voiculescu (Gala Galaction), Iașul și Caragiale (C. Alexandrescu), Arabescuri pe fruntea lui „Ali-Baba” (N. Davidescu), Două debuturi: Liciu și Penel (N. A. Bogdan). Sunt prezenți cu versuri G. Topîrceanu (Sonet teatral, Vecina, În drum, Singuri), Demostene Botez (Sonet, Sonet pluvios, Pe lac), B. Nemțeanu, Enric Furtună, Mihail Sevastos ș.a., iar printre autorii de proză se află și G. Topîrceanu (Vagabondul ș.a.). Mihail Sadoveanu e inclus în sumar cu un scurt text dramatic
TEATRUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290111_a_291440]
-
oală pe toți. Pe soțul meu nu l-au arestat până a doua zi. Și-au făcut inventarul și au aranjat ca fetițele să fie duse la nașa noastră care ne cununase. Până atunci, o adus cu sila pe o vecină, săraca, să stea cu fetițele peste noapte și ziua cealaltă... Pe mine m-au dus la Satu Mare și Încă Weiss m-a dus cu mașina lui. Pe ceilalți, săracii, i-o dus cu camioanele și cu cătușe la mâini. Mie
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Ea curioasă... să-i dau cartea să o vadă. Și o citește și Începe să plângă. „Da’ de ce plângi?” „Păi dacă Îmi vine”... Și merg pe la vecinii care se duc În Carei, s-o pună ei la poștă. Zice o vecină: „Mă’, Ioane, mă duc eu și ți-o pun eu la poștă”. Da’ am lipit-o, de numa’ dacă rupe plicul o poate desface. Și o primit părinții cartea exact În ziua când o ajuns el acasă. Și câți or
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a fost de la descălecat trup din trupul Mol dovei, Basarabia a fost totdeauna sub sceptrul domnitorilor moldoveni. Basarabia ne-a fost răpită printr-un act de putere abuzivă de țarii ruși“23) sau - din ce în ce mai îngrijorat de ceea ce se întâmpla în vecina Rusie bolșevică - la „aberația dictatorilor comuniști de la Moscova care au decretat proscrierea intelectualilor și așezarea lor la un nivel inferior celui pe care îl au lucrătorii manuali“24. După război, Constantin Bacalbașa, vechi participant la multe încercări de organizare profesională
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
susținând - și în această privință avea dreptate - că, de regulă, o mare putere nu-și respectă tratatele încheiate cu un stat mai mic („Cât de tractatul de alianță ce am fi încheiat sau ar fi să încheiem cu puternica noastră vecină se poate zice că el este o mare onoare pentru noi; să nu uităm însă că tractatele, de au o valoare reală între două staturi de o putere egală, când sunt încheiate între o putere foarte mare și o putere
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
numărat mai întîi ștergarele, apoi celelalte lucruri trebuitoare. Spre seară, împreună cu Lucica, am cumpărat mamei o broboadă frumoasă „cum nu cred că a mai purtat în viața ei”, lumînări, pantofi, prosoape pentru preoți. Casa ni-i mereu plină de lume, vecinele, îndeosebi Gința, dîndu-ne sfaturi, repetîndu-ne de ce mai e nevoie pentru slujbă și pentru praznic, principala lor grijă. Ieri, mama a măturat ograda, a adus apă de la fîntînă, a făcut oleacă de mîncare. După amiază, dintr-odată i-a venit rău
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
în redacție în momentul în care avea loc această discuție, Ernest Gavrilovici jubila fără pic de reținere. Culmea, și el e bolnav! Chipul lui strălucea însă de ceea ce se cheamă „satisfacție răutăcioasă”! *O „istorie” de mahala, aflată de la madam Vîță, vecina „Bunicilor”. Băisănița, fosta gazda a lui Ioanid Romanescu, „a fugit” (nu e prima oară cînd o face) „cu unul”, la Constanța. A încărcat într-un „TIR” mobila și covoarele, a luat și cecurile (70.000), și dusă a fost! După
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
bărbat ce asista la relatarea ei, „pentru vorbele nu prea elegante”. Povestea nu s-a oprit aici. Dovadă că bărbatul Băisăniței e totuși potent, în absența ei, l-a vizitat în mai multe seri o lucrătoare de la aceeași fabrică. O vecină de pe Bucegi, care are post de observație în salcia pletoasă de la poartă, a văzut totul și a informat-o, la întoarcere, pe soția migratoare. Geloasă foc, aceasta a făcut scandal, apoi s-a dus să se plîngă celuilalt încornorat că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mult decît L. și asta, încet-încet, îl va exceda. * Spre deosebire de maturi, care, adeseori, tîrîie după ei lanțul greu al amintirilor, copiii caută mai ales spre viitor. Ieri, după întoarcerea de la săniuș, am aflat că Ducu a plănuit, împreună cu Victoraș, băiatul vecinei de palier, călătorii... În Franța („Unde vine Franța?”, m-a întrebat), de unde să aducă „blugi originali” și casetofoane. „Dar cu Ghiocel (alt «prieten» de-al său), ce discuți, tu, ore întregi, pe un frig ca ăsta?”, m-am interesat. „Despre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
M-am întîlnit cu el la o nuntă și mi-a spus fără nici un înconjur: «Nu-mi place cum arată Costică: e palid și e tras la față»”. Apoi - îmi relatează ea mai departe - într-o altă zi, mătușa Gința, vecina părinților noștri, i-a povestit că i-a visat pe mama și pe tata stînd în ogradă și așteptînd căruța trimisă la Verești să mă aducă de la gară. „Cum, așa degrabă?”, și-ar fi zis, ascultînd o, convinsă că boala
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
una dintre fetele ei lucrurile pe care și le pregătise pentru înmormîntare, femeia s-a spînzurat. Povestea, auzită, pare se, cîndva, e vagă în mintea mea. Îmi amintesc acum că în timpul unei sfezi cu mama (eram copil pe-atunci), Gința, vecina noastră de la nord, femeie cu „gură rea”, a blestemat-o „să se spînzure ca Drambuleasa”. Așadar, Drambuleasa, nume adînc înscris în mintea mea, era o Zănoagă! *Asociez ideea de Dumnezeu cu această lumină blîndă a zilei de sfîrșit de iulie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai vrut să mai 16 Referire probabil la volumul Orașul muzelor, apărut la Editura „Bucovina istorică”, Suceava, 2002, cu prefață de acad. Constantin Ciopraga, Îngrijit de poetul și ziaristul Constantin Severin, din Cetatea de Scaun. 17 Liliana Panait, prietenă și vecină a Doamnei Sofia Ionescu, În Fălticeni. A ajuns profesoară de română. Căsătorită cu un cunoscut inginer constructor, Chirculescu, cu care a călătorit prin peste 20 de țări europene, soțul cerând mereu să nu-și abandoneze familia. 524 rămân la școala
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și vecine care s-au dezvoltat în perioada postbelică în condiții istorice similare. Bulgaria a pornit de la un nivel mai înapoiat nu dispunea de asemenea uzine metalurgice ca Reșița și Malaxa, nici nu avea bogățiile petrolifere și aurifere ale României. Vecina noastră de la sud se afla deci, în momentul venirii la putere a lui Ceaușescu, în urma României sub toate aspectele. Ca să fim obiectivi, să luăm ca bază anul 1970, considerând că în primii ani Ceaușescu a preluat o situație care în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în vizor și în botul buldozelor casele din jurul Capitalei, din numitul sector agricol Ilfov. Șeful care conduce noua campanie împotriva intelectualilor este același personaj, Ion Dincă, care înjură și pălmuiește, în numele stăpânilor săi, în fruntea cărora se află Elena Ceaușescu, vecina sa de la Găiești. O întreagă pleiadă de scriitori, pictori, artiști, medici, și nu dintre cei din urmă, ci de primă mărime, se află în aceeași situație delicată și, aparent, fără ieșire. Odată au scăpat de amenințare. Dar de data asta
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fără grabă, În amar și tandrețe, cu bisturiul pe piele. „Mă mișcam cu destulă greutate și aveam dureri. Ca să fac să mai Întârzie puțin cineva cu mine, vâram o bancnotă În buzunarul fiecărui halat de infirmieră-asistentă care intra pe ușă... Vecina de cameră mi-a dezvăluit cum Își negociase tariful operației, mi-a dat cifre și m-a sfătuit să fac la fel. Toaleta, firește, nu avea hârtie igienică: amănuntul m-a readus cu viteza fulgerului În lumea dispărută, când respectivul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
câteva luni? Câteva luni, ziceți? Ei, lăsați!”... „Păi, cum? Cât să stau? Trebuie să mă Întorc și eu acasă.” „Mă rog, mă rog, nu-i treaba mea. Am zis și eu o vorbă, nu vă supărați. Poșta o las la vecină, la doamna profesoară. N-aveți grijă. Nu asta să vă fie grija. Vedeți-vă de treburi. Vreau să zic, vedeți bine cum stă treaba pe-acolo, gândiți-vă bine. Poșta, cu poșta se aranjează, n-are importanță. Nu asta să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Toată viața lor, taciturnii din Zborul la cuib „au pus mămăliga pe cărpător de scândură de brad, așezând-o pe genunchi, au mâncat la zarea focului, să nu ardă petrolul și să facă cheltuială”. La catafalcul unui răposat, nepoate și vecine cântă și bocesc; una dintre ele „trimite vorbă”, prin mortul din casă, tatălui ei, stins cu doi ani înainte. Faptele, la Pavel Dan, sunt nu numai temelia epicului, dar și repere psihologice reflectorizante. Altfel spus, faptele sunt, în același timp
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]