3,476 matches
-
gratuite, încropite în lipsă de altceva mai bun, în momente de panică. Mulți nu vor să înțeleagă că, înainte de 14 iunie 1990, a fost o zi de 13, cu ghinion pentru cei prea grăbiți să pună mâna pe putere. Cei veniți, chemați și nechemați, în Bucureștiul zilelor fierbinți, n-au venit să-i mângâie pe bucureșteni pe cap, cum i-am zis chiar eu uneia care a scăpat de furia clasei muncitoare, după o rețetă rămasă de la Ion Creangă: „Auzise ea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
P.C.R.M. și, dacă morții n-au mai putut veni la vot, măcar să nu vină nici viii. Cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, la vot au venit peste 58% dintre cei înscriși pe liste și, cei veniți, n-au dat năvală numai la listele lui Voronin. Apoi, noroc și de Europa, și de toată lumea, care i-a ajutat pe comuniștii moldoveni să fie corecți, să nu-și mai vâre toată laba în urnele de vot. Alegerile din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ultimele „perle” în materie de economii ați căzut în derizoriu și penibil. V-ați specializat în a căuta cauzele răului oriunde în altă parte decât acolo unde se află. Va mai trece ceva vreme până când tot mai mulți români, unii veniți înapoi de prin Europa cu colaci în coadă, își vor da seama că România lor este într-o criză de sistem, generalizată, cauzată, înainte de toate, de nemuncă, de subproducție, nu de supraproducție. Când toată atenția ți-o dirijezi de douăzeci
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
plebiscitar și cu asigurarea că nu se vor repeta regretabilele greșeli de după 1918. 30 martie 2010 Joia seacă, bolșevică Motto:”Vinovații fără vină Vor să se facă lumină.” Luna mai, cu capricii și delicii, ne-a făcut să uităm de „Veniți:privighetoarea cântă, și liliacul e înflorit;”, de „Râde iarăși primăvara”, dar și de 1 Mai, ziua muncii, transformată la noi în ziua șomerilor și a lui gură cască, de 2 mai, ziua tineretului ghiftuit de bere și de promiscuitate în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
zilele sângeroase ale lui decembrie, că li s-a confiscat “revoluția” lor. O revoluție a câtorva persoane este imposibilă, iar marea masă era mulțumită că a scăpat de Ceaușescu, ideea cu “jos comunismul” este apărută relativ târziu, sub influența agenților veniți, nu din răsărit, ci din apus. Sunt aceiași sau aproape aceiași care, acum îl invocă pe Ceaușescu, sunt învinșii, cei cu cenușă-n cap; în apus nu-i mai vrea și nu-i așteaptă nimeni, iar aici nu-și mai
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în termen de 10 zile de la sosirea în țară să se prezinte la organele de poliție pentru a solicita auto rizarea deținerii. Până la obținerea autorizației armele și munițiile se rețin la punctul de control pentru trecerea frontierei de stat. Străinii veniți temporar în România, care doresc să participe la vânătoare în condiții legale, precum și cetățenii români, membri ai asociațiilor de vânători sportivi, Ministerul Apelor, Pădurii și Protecției mediului, Regia Autonomă Romsilva și asociațiile de vânători legal constituite, pot închiria arme de
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
le permită să ocupe locuri de responsabilitate, unde în frecvente cazuri se dovedeau apți și poate mai puțin corupți. Așa s-a întâmplat că am devenit un funcționar bun la toate: am dat, spre exemplu, la cererea expresă a noilor veniți, informațiile firești referitoare la legăturile telefonice securizate cu ambasadele României din toate capitalele fostelor țări socialiste, cu cancelariile-ministerele afacerilor externe, cu guvernele diferitelor țări, cu ambasadele României din diverse state etc.; am răspuns la diferite solicitări, firești în condițiile unui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
Turismului din România. Acțiunea se numea "Serile tradiționale românești la Nicosia" și era organizată de Ministerul Turismului, companiile "TAROM" și "New Marathon Aviation", hotelurile "Hilton" din Nicosia și " Intercontinental" din București. Acțiunea, în ansamblu, implica o mulțime de energii românești, venite special din spațiul carpato-dunărean. Să lăsăm presa vremii de la București să ne amintească de acest eveniment. "Nine O'Clock" nr. 392 din 29 aprilie 1993 publica un articol însoțit de ilustrații, Romanian Evenings in Nicosia, în care se scria: "În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
000 de specii prezente în jungla amazoniană, pentru a obține băutura sacră? Efectele băuturii ayahuasca sunt departe de pur halucinogene. Există o componentă halucinogenă, parțial responsabilă de așa zisul „turism ayahuasca” sau „turism mistic” în jungla Amazonului turiști din Vest veniți special pentru a explora drogul misterios al Americii Latine (Turismul mistic este, în bună parte, responsabil pentru apariția multor șarlatani șamani, fascinați de perspectiva făcutului rapid de bani prin „aburirea” unui gringo preacinstit). Efectul halucinogenic reprezintă doar un vârf din
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
verzi presărate cu vaci grăsuțe și parcă zâmbărețe și, din loc în loc, coaste ale dealurilor care strălucesc feeric în lumina puternică a soarelui. Quartz, îmi explică taximetristul. Primele zile în Estancia trec rapid. Casa este tot timpul plină de argentinieni veniți să-și petreacă vacanța în liniștea munților, unii din Cordoba, mulți din Buenos Aires. În afară de Virginia, patroana, mai este fiul ei Julio, care este ghid turistic, Carlos, un gaucho Authentic , Cecilia, studentă veterinară, Natalia care ajuta prin casă și eu. Muncim
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
vreau să plec de-aici. Du-te să-i spui asta cât mai iute." "O să văd, o să văd, dar..." Șeful de sală se întoarce pe călcâie, arătându-și fundul gol. Iată-l demascat pe slugoiul ăsta! O mulțime de ziariști, veniți să relateze evenimentul, așteaptă pe scară ca doctorul Sinus să le permită să-i intervieveze pe spectatorii sosiți special din Israel. Descoperă printre acești embedded un tânăr pe care îl cunoscuse ca artist, cu prilejul unei expoziții. Lucrarea lui înfățișa
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
merg. Dacă nu era sanatoriul, am fi dat faliment." "Dar localnicii nu mănâncă pește?" "Ce localnici?" Petea se apucă să numere pe degete: "Învățătorul, vameșul, șeful gării, comandantul portului, poștașul, și mai sunt câțiva... Afară de noi, pescarii, ăștia sunt localnicii. Veniți toți din Regat. Unii cu familiile, alții, neînsurați, mănâncă la restaurantul gării, singurul care rămâne tot anul deschis. Când nu mai sunt turiști, se oprește tot. Iarna, poșta nu se deschide decât de două ori pe săptămână și e doar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bretele. O simțea nerăbdătoare și, totodată, voluptuos obosită, când, din vârful dunei, cineva începu să strige cu mâinile făcute pâlnie: "Domnule locotenent, sunteți acolo?" Da, sunt aici, răspunse cu o voce de adormit trezit în plină noapte. Ce e, Ioane?" "Veniți repede, domnule locotenent, vă cheamă căpitanul. Hitler a atacat Polonia!" Locotenentul se lovi peste frunte: "Iar ticălosul ăsta!" I se scot firele și se simte puțin mai liberă în mișcări. Plaga s-a cicatrizat, cu excepția unui loc de unde curge un
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
depărtați o țeseau în jurul lui ca pe o aură de nenorocire. Și ar fi fost și mai mulțumit dacă ar fi putut să invoce adevăratul motiv, întâlnirea cu Nastia sub pătură!.. Abia ațipise că auzi o bătaie în ușă. Iar! "Veniți repede, domnule locotenent, rușii au intrat în Polonia și ne e frică să nu treacă și peste granița noastră!" Se sculă în mare grabă. În penumbra culoarului, se ciocni de madam Segal. Era albă ca varul. "Fiica dumneavoastră nu e
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
va spune locotenentului pe nume, Filip, iar el o s-o ajute cu sfaturi să-și perfecționeze noua metodă și s-o pună în aplicare. "Hai, Filip, bate palma!" Schimbară o viguroasă strângere de mână care o lăsă interzisă pe Lillișu, venită să-i anunțe că se așezau la masă. Să știi că am încheiat un pact secret! spuse Nel, schițând cu umărul un gest provocator. "Ah, săraca de Lillișu, se văicări tânăra fată, nu mă mai iubește nimeni, nimeni nu-mi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
am dat un os ca să pot pleca, pentru că la sanatoriu nu sunt primiți câinii. Îl bătu cu blândețe pe gât: "Hai, hai, ai stat destul îmbufnat." Câinele îi aruncă o privire plină de reproș, înainte de a-i saluta pe noii veniți, dând vesel din coadă. Mulțumesc pentru ciocolată, Filip. Am mâncat oleacă prea mult și mama a ascuns restul. Vrei să vezi tabloul pe care l-am făcut pe cadrul de lemn? Locotenentul, care, de dimineață, îl trimisese pe Ion la
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de șampanie pentru a sărbători dublul eveniment, se arătă foarte interesat să vadă cum merge noua metodă. "Uită-te." Prin ușa deschisă, în camera lui Nel, se vedea, agățat deasupra patului, tabloul pe care fetița îl ținuse până atunci secret: "Veniți mai aproape să vedeți, veniți toți!" Cei trei bărbați trecură pragul cămăruței, precedați de Nel și Hector, care se împăcaseră. Șeful de gară se extazie: "Tu ești aici, cu Hector?" Bineînțeles! Uite-mi basca albă, pardesiul verde, rochița roz. Doar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ferea de vizite. Le servea cu ceai, prăjituri, bomboane pe toate cele care îi băteau la ușă, câteodată cu unicul scop de a se îndopa cu dulciuri, și le făcea conversație. În franțuzește. Era meseria și plăcerea ei. Dar fata venită să împrumute acul de cusut avea alte griji decât să exerseze franceza. Nu se așeză pe micul fotoliu decât cu vârful feselor, înghiți iute câteva delicatese, făcu să dispară altele în buzunar și nu întârzie să ceară, zâmbind cu o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
curent electric sau telefoane și nicio posibilitate de a ne ușura nouă munca si a grăbi evacuarea. Eram cu doi colegi de muncă, Vasile Fersigan și Negrea; asiguram legătura continuă zi și noapte, stabileam traseul și puterea viiturii ca cei veniți să sprijine, și-n special subunitățile militare, să evacueze locuitorii din satele aflate în preajma albiei râului, diminuând distrugerile și efectele datorate luării prin surprindere a sătenilor; așa cum am văzut în multe locuri că fugeau bieții oameni din case imbrăcați care
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
asupra elementului românesc.Fapt ce a determinat Consiliul Național Român de la Iași să grăbească înaintarea trupelor române,pentru a restabili situația și sprijini populația indigenă. Atât în Bucovina cât și în Ardeal domina o stare de anarhie și dezordine. Militarii veniți acasă, eliberați de armata austro-ungară sau ucraniană, incendiau sau jefuiau conacele grofilor și boierilor. Armata trebuia să intervină cu multe dificultăți, în special că legătura cu guvernul era întreruptă. După multe străduințe s-a primit un mesaj printr-un pilot
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
recensământ realizat în Moldova, în 1802, evreii numărau 12.000 de suflete, iar populația creștină 604.000 (un raport de 2%). În 1820, numărul evreilor se ridică la peste 19.000, în 1827 în jurul a 24.000, iar în 1831 (veniți mai ales după încheierea Tratatului de la Adrianopol din 1829), 37.000 de suflete. În 1838, conform unui nou recensământ, existau în Moldova 80.000 de evrei. La Iași, numărul evreilor a cunoscut o evoluție ascendentă de la 2.972 (în 1803
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
de diverse condiții sociale, promițând condiții avantajoase, constând din loc de casă și grădină, dreptul de a folosi lemnul din pădure pentru construcții și pentru foc, teren agricol și fâneață, scutiri de dări pe un timp considerat suficient pentru ca noii veniți să se gospodărească și, pe lângă acestea toate, și protecție în fața slujbașilor de tot felul ai domniei. în satele numite „Slobozii”, numai mănăstirești la început, în secolul al XVlea, urmate de un determinativ ca să nu se confunde, se așezau țărani fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
așezare din „gios” de confluența pârâului Tureatca (i se mai spunea Dunaviciorul Sec) cu Dunaviciorul (Sălașu Roșu), în prelungirea cătunului Filipeni și în intrândul spre apus, drenat de două pâraie mici, fără nume, întins spre zarea Poienilor. în timp, cei veniți s-au amestecat cu locuitorii din Filipeni, dar și din Lunca și chiar din Fruntești. în Slobozia - Filipeni un loc mai de frunte ocupa familia Boghiu (vechea familie Boghici?), ai cărei urmași pe linie masculină s-au căsătorit cu fete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numeroși, a fost nevoie să fie deosebiți după poreclă; o parte erau Ignătescu (Cercel), altă parte erau Ignătescu (Chifan), alții erau Ignătescu (Brad); Pintilescu, Vraciu și Boghian. Din Todirești este familia Tabarcea sau, cel puțin așa se susține, alte familii venite chiar și dup 1820, sunt chiar din alte sate decât cele îndeobște cunoscute. Bejenarii care au întemeiat satul Lunca erau deosebiți de locuitorii din jur, mare parte răzeși, atât ca statut social (erau clăcași, la fel ca cei din Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]