15,959 matches
-
luciditate, îmbinarea conștiinței nefericite cu situația de decădere și haos a societății omenești,cu condiția nefericită a omului impusă de ea.Criza înfiltrată în gândirea epocii era cuprinsă de derută și deznădejde, absorbind sensurile conștiinței nefericiote,ajungând să atribuie neantului verbul a exista . Deși printre filosofii analizați de Fondane nu figura Jean-Paul Sartre,această analiză i se potrivește anticipat și lui Sartre,care ,mai târziu,v-a afirma că”omul este existența prin care neantul vine pe lume”,înscriindu-se în
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
Acolo levitează cerul neștiut de cuvânt, Prilej să gust culoarea iluzoriei suduri Mai târziu disipată de albastru vânt. Iertătoare marea se așează la picioarele mele și-mi sărută mâna timidă cu un val, iar eu scriu poeme dispărutelor stele gând verbul le cutreeră galopând pe cal. Din larg mă pândesc recife de coral și stei Ce curg drum pe val de întârziată lună Când lumea se trezește dedesuptul ei Ea se lasă ancorată la cheiul zilei ce se-adună. E clipa
DIMINEAŢA DEVREME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356573_a_357902]
-
în: Ediția nr. 294 din 21 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Aceeași undă Desigur ai comite o eroare Dacă susții că spui ce toți ar spune Ți s-ar părea că este o minune Cum rece te măsoară fiecare. În verbul tău o lume să adune Imagini prin cuvinte-nnoitoare, Dar tu să nu le crezi scăpărătoare Când unii le vor socoti ca bune. De nu vei vrea mistere a desface Și nici obscurități care s-ascundă Un gol imens ce
ACEEAŞI UNDĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356579_a_357908]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > GREUTATEA VERBULUI A FI Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului cât mi-aș dori să aud rodul lumii spărgându-se țăndări de acolo de unde vin ard lumânări ispita spinilor în inima deșert a
GREUTATEA VERBULUI A FI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356610_a_357939]
-
tăcere astăzi nu m-ar fi orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adun am ales trăitul fără chip fărâma umbrei scrijelită-n suprafața apei rătăcesc tot mai adânc greutatea verbului a fi Referință Bibliografică: greutatea verbului a fi / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
GREUTATEA VERBULUI A FI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356610_a_357939]
-
orbit portocaliul aleilor de seară cariată hrana sufletului meu ar fi avut gust de frământare oglinzi sparte adun am ales trăitul fără chip fărâma umbrei scrijelită-n suprafața apei rătăcesc tot mai adânc greutatea verbului a fi Referință Bibliografică: greutatea verbului a fi / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 284, Anul I, 11 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Daniel Dăian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GREUTATEA VERBULUI A FI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356610_a_357939]
-
pentru că prea a învățat ea repede și binișor limba română . Surpriza fusese mare, dar Nicole învățase românește din dorința de a cunoaște această limbă vorbită de omul de care-și legase viața. A învățat dintr-un manual, a început cu verbe, cu propoziții scurte și a continuat cu fraze ceva mai complicate. După aceea i-a fost mai simplu, pentru că a luat contact cu românii și îi întreba pe toți ceea ce nu înțelegea. Un cunoscut de-al lui Mitică, doctorul Georgescu
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356622_a_357951]
-
ieșit în cale se strecoară din inimă în gură mai multe în fluviu se-adună ce curge la vale înspumat, ziua și noaptea pe lună râul de cuvinte născut din păcat. Se-adună toate în Marea Limbii Române, Furtună de verbe în adâncuri și valuri, Seninul cuvântului rămâne în patria întinsă la plaje pe maluri... Icoana, singură printre picturi O mână de Dumnezeu a desenat chip în suflet, Așa a pogorât Icoana preasingură-n lumină Cu Fiul milei și Mama obosită-n
FLUVIU CUVINTELOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356692_a_358021]
-
indecență 2007-06-28 Să luăm un evantai de cuvinte deșucheate: Steaua de la miezul nopții... vîlceaua cu anemone... Flori pestrițe ce îmi provoacă nostalgii euforice! Adică, nu voiam să mă gîndesc la nimic... altceva! Și, de aici, esența comunicării decade în trivialitatea verbului, în isteria de primăvară. Referință Bibliografică: DESPRE INDECENTA / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Lilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DESPRE INDECENTA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356701_a_358030]
-
lui Kant: „A fi nu este, evident, un predicat real, adică un concept despre ceva, care s-ar putea adăuga conceptului unui lucru. Ci este numai poziția (Setzung) unui lucru sau a unor determinări în sine. În folosire logică, acest verb este numai copula unei judecați. Judecată Dumnezeu este atotputernic conține două concepte, care își au obiectele lor: Dumnezeu și atotputernicia; micul cuvânt este nu e vreun predicat în plus, ci numai ceea ce pune predicatul în relație cu subiectul. Dacă însă
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
ființa Femeii. Aceasta ne explică faptul excepțional, de ce Matriarhatul pelasg (și matriarhatul în genere) a fost epoca prelungită a elementului cosmic ce a dominat principiului personal prin: Sibilele-profetese, Vestalele- proorocițe, ori Marile Preotese. Puterea bărbatului se exprimă prin acțiune, prin verbul: a acționa, în timp ce autoritatea Femeii constă în verbul a fi, expresia religioasă absolută. În antinomia destinului uman, prima care devine tu sau el este Femeia. Femeia, fiind așadar tot timpul contemplată este în mod evident binecuvântată permanent. Numai prin transcendență
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
Matriarhatul pelasg (și matriarhatul în genere) a fost epoca prelungită a elementului cosmic ce a dominat principiului personal prin: Sibilele-profetese, Vestalele- proorocițe, ori Marile Preotese. Puterea bărbatului se exprimă prin acțiune, prin verbul: a acționa, în timp ce autoritatea Femeii constă în verbul a fi, expresia religioasă absolută. În antinomia destinului uman, prima care devine tu sau el este Femeia. Femeia, fiind așadar tot timpul contemplată este în mod evident binecuvântată permanent. Numai prin transcendență femininul și masculinul se întregesc, devenind una sau
MAICA LUI DUMNEZEU – BUCURIA TUTUROR FĂPTURILOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355057_a_356386]
-
urmăresc evoluția literară a Cezarinei Adamescu. M-a surprins totdeauna hărnicia și frecvența cu care alimentează vitrină cu noutăți livrești. Nu pot ține pasul cu prestațiile sale, dar le citesc cu plăcere, ori de câte ori mi se oferă prilejul. Sunt convins că verbul sau, totdeauna în haine de lucru, aduce un spor de lumină și de gand înfiorat peste zariștea Moldovei de jos și-mpregnează cu rosturi spirituale existența noastră terna și fragilă. O recomand cu căldură tuturor celor încercați de lehamite că pe
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
-n prima zi de școală, ce-au dispărut ca într-o vrajă... s-au aciuat în suflet, strajă. Ce-mi place azi să le privesc și uneori chiar mă hrănesc din seva lor... și le-aș ruga, să-mi lase verbe-a conjuga. Cu ele vreau să mă alint, cu ele vreau să mă prezint la judecata de apoi; să nu fiu singură, ci-n doi. Oare-am făcut o faptă bună, scriind poemul împreună? Îl las pe Domnul să aleagă
ÎN BUZUNARUL STÂNG de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355131_a_356460]
-
nu numai pentru subiectele alese, dar și pentru comentariile subtile, pentru limbajului curgător, cu fraze bine șlefuite, pline de substanță, colorate, în care înflorește și graiul popular oltenesc: căpistere, melic, dichisul, damf, se laie, picere, parfia, ori perfectul simplu al verbelor. Pentru exemplificarea frumuseții exprimării reproduc mai jos câteva citate luate la întâmplare din noianul imaginilor care domnesc în carte. Imaginea unui bazar cu marea lui aglomerare ii pare "decupată dintr-un film al unui regizor căruia nu-i mai ajunsese
MARIN TRAŞCĂ – „EL DESCONOCIDO” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355110_a_356439]
-
somn de lume Dacă Iancu acum n-ar fi spirit și duh Și la Casa lui n-ar venii românii să se-adune. Aici pe unde a călcat până și pietrele-s sfinte, Vântul îi e prieten, stolul meu de verb, Tot urcă și-n memorie îmi încolțesc cuvinte- Stele aprinse între coarnele de cerb. În vârful degetelor intră gândul în casă, Eu rămas sub strașină la el meditez, Și parcă-l văd venind cu statura lui frumoasă Să-și apere
SUB STREAŞINA CASEI LUI IANCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355607_a_356936]
-
luciditate, îmbinarea conștiinței nefericite cu situația de decădere și haos a societății omenești,cu condiția nefericită a omului impusă de ea.Criza înfiltrată în gândirea epocii era cuprinsă de derută și deznădejde, absorbind sensurile conștiinței nefericiote,ajungând să atribuie neantului verbul a exista . Deși printre filosofii analizați de Fondane nu figura Jean-Paul Sartre,această analiză i se potrivește anticipat și lui Sartre,care ,mai târziu,v-a afirma că”omul este existența prin care neantul vine pe lume”,înscriindu-se în
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
pe un poem luminos, conceput „la aniversare” și odorat cu respirația teiului de la Ipotești. Figura de stil predilectă este metafora, pe care o uzitează până la tocire. Tocire de altă metaforă, evident. „stau între taine / gânduri din pietre mă adună / în verbe / învelită cu metafore / fac din semnele mirării felinare” (fără punct). Sau: „am sufletul legat de o metaforă”. Raportarea la cultura clasică devine tonul livresc pe care Ana Maria Gîbu îl scoate la iveală, ori de câte ori este nevoie spre a-și semnala
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
tânguirea. El este singur între semenii săi solitari, poetul sugerând ideea că divinul nu îl părăsise, pentru că îl lasă să vadă umbrele de oameni în noaptea care poate deveni veșnicie. Cerul de plumb „domnea”, se spune în poezie, iar imperfectul verbului este folosit pentru a sugera că într-o zi cu întunericul se poate sfârși, făcând loc luminii, nu se știe însă de când noaptea a coborât peste pământ și oameni. Nu păcatul adamic constituie grava noastră pierdere, ci fausticul conștient al
ARTĂ A SENSULUI CODIFICAT ÎN POEZIA BACOVIANĂ ASTFEL de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346169_a_347498]
-
Fericirea trecută poate consola și întări. Pentru mine așa stau lucrurile. Bolile, trădările, dezamăgirile, slăbiciunea nu izbutesc să-mi alunge dragostea de viață și accesele copilărești de fericire”, spune părintele Nicolae de la Rohia la întrebarea: „Cu ce sentimente priviți dv. Verbul a muri? - pusă de Nicolae Băciuț, după ce-l citează pe Daniel Turcea cu inspiratul vers: „Știu, vom muri, dar câtă splendoare”. În privința conceptului de moralist - Nicolae Steinhardt dă următoarea explicație: „-- Scriitorul nu are a fi moralist. Ferească-l Dumnezeu de
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
altă formare și cartea va surprinde abordările fiecăreia). „...aș prefera să trăiesc clipă” - Ce planuri de viitor ai? - Mai întâi, aș prefera să trăiesc clipă. Așa cum spun într-un articol, societatea occidentală a uitat să Trăiască, fiind caracterizată doar de verbul a face și a avea. Doresc să mă bucur de tot ce îmi oferă viață și să fac cu plăcere tot ce fac și acum. Profesional, doresc să încep și alte formari în domeniul psihoterapiei (considerând că diversitatea este mai
PSIHOTERAPIA – O SOLUŢIE PENTRU STRESUL OMULUI MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356116_a_357445]
-
spun convins că (E)-senin afară Și ea-mi răspunde că-i poet rus. Iar când ies tiptil din ascunzătoare Ea mă urmărește ca o umbră prin cuvinte, Însă eu o iau razna pe (că)-rare Îmi sunt evadările în verbul care minte. Când doresc și eu să gust dintr-un cuvânt, Căci foamea îmi macină dorința de scris, Pun pe el (s)-are, și puțin vânt, Dar mi-e teamă că sensul l-am ucis. Cu-vântul am călătorit întotdeauna
ASCUNS ÎN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356186_a_357515]
-
se rotunjește. Un gând stăpân domnește poemul încă, Aud penița încolțind ideea Iar strofa se rupe dintr-o stâncă Cum se deschide-n ceață iar femeia. Iubito așteaptă în cealaltă tăcere Doar până când acest poem îl scriu, Se aud din verbe curgând miere Când ca o meduză te cuprind târziu. Referință Bibliografică: Aparență / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 249, Anul I, 06 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
APARENŢĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356199_a_357528]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ADEVĂRUL DIN ACROSTIS Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Adevărul din acrostih Această pagină de timp o scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Durere întoarsă pe dos în mănușa
ADEVĂRUL DIN ACROSTIS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356205_a_357534]
-
întâmplător i-a editat și prefațațat opera lui Caragiale iar eroul lui din „Moromeții” are afinități caragialești. Citea mereu Biblia, avea o memorie fabuloasă a epicului, Eroii lui „pățeau ceva” A cunoaște, a trăi și a păți erau cele trei verbe care defineau demersul lui epic. Se inițiase și în filozofie, vorbea cunoscuților despre Cartea morților tibetani, de Gnoza din Princeton, recitea Nietzsche, și alte cărți filozofice, fapt certificat și de C. Noica . În opera lui, moartea are un loc aparte
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]