46,761 matches
-
mic magazin alimentar, intră și își cumpără câte ceva, pentru o gustare ușoară puțină terină de gâscă, două trei feluri de salam, pâine de secară cu nucă... Îi fu greu să se hotărască la raionul cu brânzeturi și la cel cu vinuri aveai de unde alege și n-a putut rezista ispitei. Când trecu pe lângă portar, acesta îi spuse: Cu aceeași cheie puteți intra direct în dormitor. Dacă aveți nevoie, menajera vă va aduce dimineața micul dejun. Nu trebuie să vă deranjați, are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
tineresc. Începu un tango languros, iar Petre, parcă împins de cineva de la spate, se ridică și o invită pe Beatrice la dans. Beatrice era nespus de frumoasă. Părul ei blond cădea în bucle pe umeri, avea un costum "lie de vin", nu purta nici o podoabă. Petre se simțea ca principele Salina din filmul lui Visconti, văzut cu mulți ani în urmă. Era și el "Ghepardul", rănit uneori de viață, privind cu tristețe peisajul care de acum îi era străin. Dar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
un castron cu castraveți, roșii și pepene murați... Minunat, gândi Petre la vederea murăturilor, o să am cu ce mă drege după țuica babei Floarea! Mai apărură pe masă câteva castroane de lut, frumos smălțuite și înflorate și două ulcele pentru vin. Domnule Petre, binevoiți a împărți cu noi masa asta. Nu ne așteptam la musafiri, îs bucatele pentru noi, un borș de cocoș, o tocăniță de purcel... Nu știu dacă v-o place, că orășenii nu mai știu mânca. Eu muncesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să mă hrănească bine. Petre ceru și el strachina de lut și începu a mânca. Parcă în bucatele acelea i se adunase toată copilăria, cu mâncărurile pregătite într-o vreme de bunica, apoi de mama lui. Gustară din ulcele și vinul, o busuioacă sănătoasă, curată. Din via mea, domnu' Petre. N-o să vă doară capul! La sfârșit, lelea Maria își făcu apariția cu o farfurie cu plăcinte "poale-n brâu", din care "domnu' Petre" se servi de trei ori și ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
puternică de bărbați, femei și copii, ce suna ca un strigăt înălțat către cer. Camelia și copiii au rămas încântați când, la încheierea slujbei de Înviere, în biserică, sătenii au așezat coșuri cu cozonaci, păști, ouă roșii și sticle cu vin pentru a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina" către case. La înapoiere, pe masă, Petre schimbase "peisajul" apăruseră cozonaci, păști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
lucru fără să spună, pentru ca pe corpul copilului să nu apară semnul lucrului furat. La noi, mai exista credința în ursitoare, care aveau rolul hotărâtor asupra vieții nou-născutului. Încă de la naștere, pe o masă se puneau șapte obiecte: pâine, rachiu, vin, o funie, bani și un mănunchi de busuioc, pentru a îmbuna cele 7 ursitoare despre care se credea că vin în noaptea aceea pentru a hotărî soarta copilului. Dupa ce se năștea pruncul, cu ajutorul moașei, era ridicat și i se
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
varză; - Alivenci (mălai cu sirop de zahăr). Dacă se mânca de dulce: - Borș de pasăre (găină, cocoș, rață, gâscă, curcan); - Găluște cu orez și zarzavat; - Cozonac sau plăcintă. Ca băuturi, se consumau: țuică de prune, țuică de sfeclă (samahoancă) și vinul natural. Acest ospăț de la cumătrie reprezintă ritual post-ceremonial prin care integrarea copilului este întărită în întreaga comunitate, capătă girul moral al acesteia și, în același timp, înseamnă și un sprijin material (bani și cadouri oferite) pentru creșterea nounăscutului. Exista, de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ban și ceară, zicând Tatăl nostru. Acesta este păstrat în casă, considerându-se că aduce noroc celui mic. Apoi urmează cadourile. Tot acum se așează pe masă o farfurie cu tot felul de obiecte: caiet, creion, carte, basma, bani, pahar cu vin, cruciuliță. Toate acestea se arată deodată copilului și pe care pune el mâna mai întâi se crede că acela îi va plăcea mai mult în viață. Colăcimea Când copilul avea 2-5 ani, părinții dădeau nașilor colacii de botez. De obicei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Până la adânci bătrânețe. Dar și voi, adunare, Ziceți a voastră urare Să trăiască-n fericire Ziceți: «AMIN să le fie!» Și-acum voi primi De la cinstita mireasă O basma frumoasă, Un ștergar frumos. Iar de la cinstitul mire Un pahar de vin. Iar de la nuni și socri mari Voi primi și gologani. Iar de la Dumnezeu: AMIN!” Mirii sărută mâna socrilor mari și mici, mâna nașilor. Se aduce o farfurie cu patru bucăți de cozonac sau pâine. Vornicul spune: „Și acum să vedem
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și mergeau toți împreună. Cu cincisprezece lei plecai la nuntă: zece lei îi închinai pe masă, un leu îl dădeai bacșiș la lăutari, un leu bacșiș în sân la mireasă și îți mai rămânea săți iei și o sticlă de vin”. Meniul era tradițional: borș cu carne, sarmale (găluște), mălai sau pâine și, mai târziu, cozonac. Astăzi meniul este ca la oraș, iar ornamentațiile sălilor la fel. Nunta dura până luni după-amiază, când nunii erau conduși acasă cu mult alai. Unul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Că nu este pricepută. Să o iei și s-o înveți Dacă vrei să n-o pățești.” Momentele principale ale nunții erau: furatul miresei, închinatul (darul și bani), mâncatul din aceeași felie de cozonac și băutul din același pahar de vin (mirii se servesc reciproc) , deshobotatul miresei, defloritul mirelui (trecerea în rândul bărbaților), trecerea pragului de către mire, cu mireasa în brațe. Marți seara, o parte din nuntași se adunau pentru a bea „rachiul roșu”, semn că mireasa a fost virgină. Moartea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
la Moșii de vară, la 7 ani, când se face și dezgropăciunea. Familia are datoria de a merge de 40 de ori la biserică la slujbe cu parastas (o farfurie cu plăcinte sau cozonac, colivă, fructe) și o sticlă cu vin - pausul pentru pomenire. Se crede că dacă cei rămași nu poartă rânduieli mortului, acesta „își ia singur”, adică familia pățește necazuri. Acest ceremonial este respectat cu strictețe în zona noastră. OBICEIURI DE-A LUNGUL ANULUI Dintre obiceiurile de-a lungul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
clasice (capra, ciobanul, doctorul, țiganul), există și măști mai puțin plăcute (hilizita, prostul), care prin strigăte, chiote și mișcări caraghioase stârnesc umorul și veselia. Flăcăii joacă stăpâna casei sau fetele, după muzica ce însoțește capra. La sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este mai frumos împodobit și jocul este mai alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității acestui obicei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cozonac, miel; - Participarea la a doua Înviere. - Sărbatoarea celor 40 de Sfinți (9 martie), când fiecare gospodină împarte colăcei în forma de 8, unși cu sirop de zahăr sau miere și presărați cu nucă. Se beau 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare sfânt. În această zi se fac focuri pentru a goni iarna și a veni căldura. Se face curățenie în curți și grădini și se dă foc gunoaielor. Copiii sar peste focuri pentru a fi feriți de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-se, obosită, de sobă. Înghite ceva aici. Dacă stai cu bețivii ăia, n-o să capeți nimic de mâncare toată noaptea. Te rog, așază-te lângă Chie. — Hei, Kinu! Am rămas fără băutură! se rățoi un bărbat din camera de alături. — Vin! strigă slujnica pe nume Kinu, țâșnind din bucătărie cu o tavă pe care se aflau zece sticle de saké. Avea cam treizeci de ani și era îmbrăcată într-un chimono șic, cu dungi. Stai! o opri stăpâna, râzând. Lasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
estimată la 35 milioane de euro. Cel puțin asta spune primul studiu european al brandurilor, Eurobrand 2007, prezentat săptămâna trecută de Institutul European pentru Studierea Brandurilor din Viena"236; "50 de medalii primite anul acesta ca urmare a recunoașterii calității vinului de Recaș"237; "Teva International este în top 20 companii farmaceutice din lume și este liderul mondial al companiilor farmaceutice de generice. Este o companie care în vânzările produselor generice mai are și produse inovative, substanțe active și device-uri"238
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
vin în sprijinul atingerii obiectivelor organizației, reprezentând totodată și o modalitate de dezvoltare profesională a angajaților"243; "Grija pentru calitatea producției, investițiile făcute în resurse umane și respectul pentru consumator au poziționat Cramele Recaș SA printre primii cinci furnizori de vin în segmentul retail, dar și locații HORECA de ținută"244; " Aici, la Trapec, se pune accentul pe calitatea angajaților. Pentru a putea fi o companie de inginerie bună, una dintre condițiile de bază este să ai oameni bine pregătiți din
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Cristian Teodorescu Cînd a auzit că intră rușii în țară, Fănică a lăsat totul deoparte și s-a dus să cumpere vin și țuică, înainte să crească prețurile. Nu mai stătea la petreceri și lua vinul pe loc, fără să mai facă turneul degustărilor, ca înainte. Prietenul lui, Pisdosu, a lăsat prețul la jumătate, numai să-i ia Fănică tot vinul din
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
Cristian Teodorescu Cînd a auzit că intră rușii în țară, Fănică a lăsat totul deoparte și s-a dus să cumpere vin și țuică, înainte să crească prețurile. Nu mai stătea la petreceri și lua vinul pe loc, fără să mai facă turneul degustărilor, ca înainte. Prietenul lui, Pisdosu, a lăsat prețul la jumătate, numai să-i ia Fănică tot vinul din cramă, ca să nu i-l bea rușii gratis. Cîrciumarul s-a făcut că uită
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
cumpere vin și țuică, înainte să crească prețurile. Nu mai stătea la petreceri și lua vinul pe loc, fără să mai facă turneul degustărilor, ca înainte. Prietenul lui, Pisdosu, a lăsat prețul la jumătate, numai să-i ia Fănică tot vinul din cramă, ca să nu i-l bea rușii gratis. Cîrciumarul s-a făcut că uită cum îl jupuise Pisdosu de bani. A încărcat două vagoane cu butoaie de vin, deși nu știa unde avea să pună tot vinul ăsta. Cu
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
a lăsat prețul la jumătate, numai să-i ia Fănică tot vinul din cramă, ca să nu i-l bea rușii gratis. Cîrciumarul s-a făcut că uită cum îl jupuise Pisdosu de bani. A încărcat două vagoane cu butoaie de vin, deși nu știa unde avea să pună tot vinul ăsta. Cu butoiașele de țuică s-a descurcat mai ușor. Le-a adus în patru căruțe mari, ardelenești, acoperite cu prelate pe care scria VAR NESTINS. Virginia îi pregătise pe copii
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
Fănică tot vinul din cramă, ca să nu i-l bea rușii gratis. Cîrciumarul s-a făcut că uită cum îl jupuise Pisdosu de bani. A încărcat două vagoane cu butoaie de vin, deși nu știa unde avea să pună tot vinul ăsta. Cu butoiașele de țuică s-a descurcat mai ușor. Le-a adus în patru căruțe mari, ardelenești, acoperite cu prelate pe care scria VAR NESTINS. Virginia îi pregătise pe copii de întoarcerea la Brașov. Îî trimisese la Constanța cu
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
cu bucătăresele, sfîrcurile îi umezeau rochia atît de rău, că trebuia să îmbrace alta, înainte de a se duce înapoi la cîrciumă. Fănică se întorsese în oraș în fruntea convoiului de căruțe. Descărcase butoiașele de țuică la el acasă. Vagoanele cu vin încă nu ajunseseră în Medgidia. Cîrciumarul, cu gîndul la paguba lui, se scapă de față cu omul Siguranței și zice că sub Antonescu nu s-ar fi întîmplat așa ceva. Verzui-gălbior la față, turnător cînd nu-i putea înhăța pe atentatorii
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
la siguranța statului, omul nu mai știa ce stăpîn are. I-a suflat lui Fănică să aibă grijă ce-i iese din gură, fiindcă nu se știe cine-l mai aude. A doua zi au apărut vagoanele cu butoaiele de vin. Descarcă Fănică două vagoane, golește butoaiele în budanele din pivnița restaurantului și rămîne cu două pline. Le duce acasă în grajd lîngă ghețărie. Iar pentru ultimul vagon deschide licitație, pentru fiecare butoi în parte. Le-a vîndut pe toate după
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]
-
restaurantului și rămîne cu două pline. Le duce acasă în grajd lîngă ghețărie. Iar pentru ultimul vagon deschide licitație, pentru fiecare butoi în parte. Le-a vîndut pe toate după o jumătate de oră. Și-a scos banii pentru tot vinul pe care îl cumpărase, dar cu cît se băteau mai tare ceilalți cîrciumari din oraș pe vinul adus de el, cu atît se întreba mai mult dacă rușii nu vor veni și aici în oraș, chiar dacă nu prea aveau ce
Internatul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7192_a_8517]