7,597 matches
-
costisitoare. Necesarul de furaje pentru animale este completat din cultura plantelor de nutreț sau a plantelor agricole, ce pot fi utilizate parțial ca furaje în hrana animalelor. Modul de utilizare al suprafețelor agricole după 1990 arată unele schimbări (ex.: suprafețele viticole și legumicole), datorită faptului că a avut loc schimbarea de proprietate. Suprafața agricolă transformată a fost cea viticolă, ceea ce a determinat scăderea producției de vin de la Centrul pentru Vinificație. Unii proprietari privați au realizat plantații noi de viță- de- vie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
pot fi utilizate parțial ca furaje în hrana animalelor. Modul de utilizare al suprafețelor agricole după 1990 arată unele schimbări (ex.: suprafețele viticole și legumicole), datorită faptului că a avut loc schimbarea de proprietate. Suprafața agricolă transformată a fost cea viticolă, ceea ce a determinat scăderea producției de vin de la Centrul pentru Vinificație. Unii proprietari privați au realizat plantații noi de viță- de- vie sau pomicole . Ca urmare a condițiilor naturale defavorabile din ultimul an ( seceta din vara anului 2003), unele culturi
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ha,apropiată de cea a jud. Iași (13,4 t/ha) și mai mare decât media pe țară (10,6 t /ha). Prezența unui relief colinar, cu soluri adaptate culturii viței -de - vie și condițiile meteorologice favorabile determină în sectorul viticol producții medii și totale ce pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei în anii buni. În tabelul nr. 17 și fig. nr. 17 se observă că suprafețele cele mai mari (cca. 290 ha) și producțiile cele mai ridicate (între
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Aceste oscilații se explică atât prin evenimentele climatice locale nefavorabile din unii ani (grindina, înghețurile, ploile ce aduc mana), cât și prin pierderea mecanizării ce se efectua la vița -de - vie înainte de 1989. Aceasta a determinat și desființarea unor plantații viticole după 1998 de către cei cărora le-a fost reconstituit dreptul de proprietate prin noua lege funciară. Acest fapt a afectat negativ producția de struguri din zonă, dar și o parte din teritoriile pe care au fost amplasate culturile de viță
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
au fost amplasate culturile de viță -de - vie, antrenând alunecările de teren (pe pantele dealurilor Solovăț, Valea Odăii și Ponoare),deoarece plantațiile viti- pomicole au fost executate în cadrul unor măsuri antierozionale, prin amenajarea de terase și potcoave. Desființarea unor plantații viticole după 1989 a determinat ca, începând cu anul 1990, să apară suprafețe cultivate cu viță-de -vie în cadrul gospodăriilor producătorilor particulari (Foto nr. 6), aceste suprafețe crescând de la an la an, de la 80 ha în1991 și o producție medie de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
aceste suprafețe crescând de la an la an, de la 80 ha în1991 și o producție medie de cca. 3600 kg/ha la cca.200 ha în 1995 și o producție medie de cca. 7000 kg/ha Foto nr. 8. Plantație viticolă în gospodărie particulară În cadrul suprafețelor cultivate cu viță-de -vie, în anul 1985 predomina vița -devie altoită și indigenă în proporție de cca.77, 5% (respectiv 224 ha din 289 ha reprezentând suprafața totală cultivată cu viță-de-vie), iar procentul de 22
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de - vie nobilă (55,3%). Producția medie în 2001 a fost de cca. 6000 kg/ha, apropiată de a județului Iași (6600 kg/ha ) și mai mare decât cea pe țară (cca. 4400 kg/ha). Ca și în cazul sectorului viticol, producțiile influențate de factorii climatici, pedologici și hidrici, în sectorul pomicol, în anii buni pot fi la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Soiurile adaptate condițiilor de aici sunt reprezentate de meri, pruni, cireși, vișini, peri
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
a avut de suferit în urma punerii în proprietate, menținându-se între 35-39 ha, evoluția acestei producții a fost foarte sinuoasă, înregistrându-se creșteri, urmate de scăderi foarte mari ale producției. Una din explicații ar fi, ca și în cazul sectorului viticol, unele condiții meteorologice locale nefavorabile,cum ar fi înghețurile târzii de primăvară, dar și prezența unor dăunători prin slăbirea tratamentelor ce se efectuau pentru pomii fructiferi înainte de 1989, prin intermediul Inspectoratului pentru protecția plantelor. IV. 1.5. Creșterea animalelor Creșterea animalelor
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
1900 capete), s-a realizat un Centru de Colectare și Prelucrare a Laptelui, cu o capacitate de cca. 3000- 4000 l /zi, unde muncitorii lucrează în 3 schimburi. Existența Centrului de Vinificație asigură prelucrarea producției de struguri obținută în sectorul viticol, ce cuprinde cca.272 ha. Condițiile naturale favorabile ce permit obținerea unor producții bune la culturile de floarea -soarelui, de peste 1200 kg /ha au impus necesitatea instalării a 3 prese de prelucrare a semințelor de floarea-soarelui, în urma cărora este obținut
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Provița de Jos este cel răsfirat. Vatra este bine conturată, dar forma e neregulată, gospodăriile fiind răsfirate printre fânețe și livezi. 0 100 200 300 400 500 600 1966 1970 1975 1980 1985 1989 Arabil Pășuni Fânețe Teren pomicol Teren viticol Comuna nu a fost cooperativizată. Teritoriul comunei, care însuma în perioada 1966- 1989, 2533 ha și-a schimbat continuu structura categoriilor de folosință punându-se accentul pe îmbunătățirea suprafeței agricole. Astăzi folosirea terenului este în general agricolă (49,6℅). 54
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
menționat că toată averea familiei Inculeț de la Bârnova, formată din clădiri și peste 30 ha pământ au fost donate, de către urmași, Mitropoliei Moldovei și Bucovinei din Iași. JUNCU, VASILE (1903-1991) AGRONOM Se poate spune că nu există vreo activitate viticolă din ultimele decenii ale sec. XX la care conf. Vasile Juncu să nu fi fost, într-un fel sau altul, implicat. El a străbătut în lunga sa carieră aproape toate provinciile românești, contribuind prin continua peregrinare la omogenizarea școlii și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
decenii ale sec. XX la care conf. Vasile Juncu să nu fi fost, într-un fel sau altul, implicat. El a străbătut în lunga sa carieră aproape toate provinciile românești, contribuind prin continua peregrinare la omogenizarea școlii și a cercetării viticole naționale, componenta orizontală a activității sale. A trecut fără preget de la o formă de activitate la alta, de la fermă la școală, de la laborator și câmpul experimental la conducerea unei stațiuni de cercetare și de la conducerea unei catedre universitare la decanat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
numit, prin cumul, primul director al Stațiunii de Cercetări Hortiviticole Copou, Iași. Aici, conf. Vasile Juncu a contribuit la definitivarea și aplicarea planului de microraionare a viticulturii, de identificare a terenurilor pentru producerea de material săditor și înființarea de plantații viticole, inclusiv de portaltoi. În această perioadă, paralel cu organizarea stațiunii și a liceului agricol, i-au apărut peste 50 de lucrări tehnico-științifice în periodicele Horticultura; Anuarul I.C.H.V.; Lucrări științifice ale Institutului Agronomic Iași etc. Merită amintit Cursul de Viticultură și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
9-10 met ri rămâne în spate și mă trezesc în fața unui măslin dintrăo livadă cu sute și sute de astfel de purtători de roade ex otice, atât de familiale nouă astăzi, când livezile autohtone, ca și legumele, cerealele și produsele viticole sunt tot mai mult înlocuite cu produse din țările vecine, terenur ile de la noi rămânând an de an pârloagă, de 20 de ani încoa ce. Autoturismul meu după accident Motorul mașinii se oprise. Cu toate că mă lovis em la genunchiul piciorului
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
și ideologia. Basarabenii nu au rămas imuni în fața acestora. Dar ei singuri nu pot face mare lucru; economia lor este slabă, și nici resurse în subsol nu au. Ca și pe timpul Uniunii Sovietice, ei se bazează, în principal, pe produsele viticole și pomicole. Au nevoie ca de aer de piață pentru aceste produse. Au privit în jur. România nu le cumpără pentru că are și ea; Ucraina, de asemenea; în UE le este greu să pătrundă. Le-a rămas doar Rusia, care
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
apartenența la un anumit spațiu determină editarea unei lucrări complexe împreună cu un colectiv de geografi: „Județul Vaslui” (1973). Sub altă formă și detaliat, va edita și “Dicționarul geografic al județului Vaslui” (1988), printre puținele dicționare geografice ale județelor României. Originile viticole și respectul pentru vin și vie îl determină să se aplece cu delicatețe geografică și modestie asupra celei mai renumite podgorii moldovene: „Contribution a la connaissance geographique du vignoble de Cotnari” (1978). Gândurile de peregrinare nu-i dau pace și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
prin acuratețea limbajului de specialitate îmbinat organic cu harul de povestitor care face lectura antrenantă, dar, înainte de toate, prin complexitatea viziunii care ține de ceea ce am numit modelul cultural cantemirian. Cercetătorul deține cunoștințe de istoric, de arheolog, de știință agricolă, viticolă, horticolă, de sociologie și demografie etc., toate contribuind la realizarea monografică propusă. Desigur, sunt supărătoare, astăzi, unele contextualizări conjuncturale datorate regimului comunist, dar să nu uităm că lucrarea a părut în anii cei mai negri ai proletcultismului. Cert e că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Ca examinator a fost Conferențiarul universitar doctor Ion Gugiuman. Am avut mare noroc, deoarece unul din subiecte a fost despre viticultura din România, subiect la îndemână subsemnatului, întrucât eram absolvent al Școlii Tehnice Viticole din Huși, promoția 1954. Printre altele, am fost solicitat să enumăr mai multe varietăți de viță-de-vie cu struguri de masă și pentru vinuri alese, specifice podgoriei Huși. În felul acesta am ajuns la Zghihara de Huși și Busuioaca de Bohotin
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cu struguri de masă și pentru vinuri alese, specifice podgoriei Huși. În felul acesta am ajuns la Zghihara de Huși și Busuioaca de Bohotin. Am arătat că ultima a fost descoperită, cu mult timp în urmă, de specialiști de la Școala Viticolă în plantația unui gospodar din Bohotin, actualmente în județul Iași, de unde și numele. Fiind admis la facultate, în anul I am audiat cursurile de Geografie fizică generală susținută de Conferențiarul universitar doctor Ion Gugiuman, cu care am dat examen pe
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Sinaia, în prezența regelui și a ministrului Instrucțiunii, C. Angelescu, s-au deschis cursurile clasei Voievodului Mihai (Școala Palatină) pentru anul școlar 1934-1935. Mihai începea clasa a III-a de liceu. În acea zi, „s-au ținut prelegeri în legătură cu bogăția viticolă și pomicolă a țării. În aceste lecții, s-au pus în evidență însemnătatea valorificării fructelor și strugurilor noștri, ca și a acțiunei întreprinsă în legătură cu săptămâna fructelor.” (14-21 sept.). După Ziua Crucii, tradiția populară impunea începerea culesului viilor n.n. Vineri, 21
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
poarta de aur, debarcăm la Sanssolito și pornim pe o șosea, la Început paralelă cu Pacificul; după puțin timp șoseaua se Îndepărtează de coastă și intrăm Într-o regiune deluroasă, ultimile ramificații ale munților paraleli cu Pacificul. Parcurgem o regiune viticolă. La câteva porți, mese Încărcate cu sticle, unele amintind de sticlele noastre de apă de Colonia - cu prețul pe ele - așteptând clienții. Mult vin de Tokay cu prețul de 3-5 dolari butelia. La Santa Rosa, un grup de cetățeni de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un mare voiaj În Europa. M-a purtat și pe timp bun și pe timp rău, pe drumurile și prin prafurile Bărăganului. I-am făcut o singură reparație, iar În 1945 am vândut-o lui Pavel Blidariu, președintele Uniunii Sindicatelor Viticole, cu un preț cu care mi-am cumpărat patru vagoane cu porumb, pentru crescătoria de porci. Am făcut un ultim tur În ziua vânzării, pe marginea lacului. Acasă erau Întristați, parcă am fi pierdut o ființă iubită. Încheiam cu aceasta
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
a descoperit pe la 35 de ani, stabilit deja în Franța, că mânca fără alegere, ca un animal. Noroc că a întâlnit niște bătrâni civilizați, de la care a învățat să se alimenteze cât de cât corect. En région bordelaise, le monde viticole marque de son empreinte le paysage et les hommes. Il produit du vin, mais aussi des images, des architectures, du rêve et des livres... - citez din programul distribuit de organizatori. Primăria orașului Bordeaux oferă azi, pentru scriitorii din Expresul Literar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
organizator și conducător deosebit, respectat, iubit în diferite unități agricole de stat în fosta regiune Iași. Astfel: - Ca inginer șef organizează exploatarea pomicolă la Deleni - Hârlău; apoi ca director la Trust pentru exploatări pomicole Iași, Războieni, Răducăneni (1945-1975). - Organizează exploatările viticole din Bucium, Iași, șorogari, Cotnari, Răducăneni, Vaslui, Bârlad (1945-1975). - Organizează producție vegetală în unitățile din Iași, Miroslava, Popricani (1962-1973). - A ocupat numeroase funcții de conducere precum: șef de serviciu, inginer șef, director general la Trustutul Gospodăriilor de Stat (GOSTAT) Iași
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Agricolă de Stat (IAS) Popricani (1962-1980). - După pensionare a fost consultant în probleme principale la Trustul GOSTAT Iași și în cadrul Ministerului Agriculturii - Departamentul Gospodăriilor de Stat. - A pregătit zeci de specialiști din absolvenții Institutului de Agronomie Iași pentru unitățile pomicole, viticole și de producție vegetală. Pentru actvitatea desfășurată a fost distins cu medalii și ordine. Eisenbraun Robert (Ps. CAHLUEANU Robert și Andrei Ciurunga) Id. S-a născut la 20 decembrie 1920 în orașul Cahul (azi, Republica Moldova). A decedat la București la
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]