5,858 matches
-
o grilă semantică ce asigură concordanța dintre conținutul informației (al comunicării, deci), dependent de domeniul de referire al discursului, și semnele lingvistice antrenate în transmiterea acestei informații. Acest determinism discursiv explică, pe de o parte, existența solidarităților lexicale între componentele vocabularului limbii 90 (în speță, între cuvinte) și, pe de altă parte, valorificarea posibilităților oferite de aceste solidarități în alcătuirea discursului (și a textului). Depășirea acestor posibilități produce metaforicul, prezent în general în folosirea limbii și valorificat în mod special în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ale cercetării lingvistice, se alcătuiesc în primul rînd pentru a oferi definiții prin sinonime sau analitice. În aceste condiții, se constată că funcția metalingvistică a limbii, existentă în mod absolut numai în cazul unor cuvinte, poate antrena orice element al vocabularului. Direcții în cercetarea filozofică actuală a limbii Perspectiva filozofică asupra limbii a fost în mod esențial diferită de la o epocă la alta, încît, din punct de vedere istoric, singurul aspect ce se poate constata ca avînd continuitate este atenția acordată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cu alte perspective de interpretare în investigarea acestor niveluri. Limbă maternă și limbă străină Se consideră, de obicei, că învățarea unei limbi străine urmează același drum ca învățarea limbii materne în copilărie și că acest proces înseamnă achiziționarea unui nou vocabular și a unui nou sistem de reguli gramaticale 157. Situațiile concrete arată însă că lucrurile nu se prezintă astfel, fiindcă dacă nu se învață a gîndi în noua limbă, eforturile de însușire a limbii sînt fără rezultatul dorit, iar această
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
caracterizare pentru un stil sau pentru o subdiviziune a unui stil, cuvîntul se integrează unei terminologii și se instituie în termen. Mulți termeni sînt creații speciale, menite să redea noțiuni dintr-un domeniu sau altul, dar există unii preluați din vocabularul limbii obișnuite, prin terminologizarea unor cuvinte cărora li se atribuie semnificații determinate. În procesul terminologi-zării, pot fi valorificate și unele abateri (conotative) semantice ale cuvintelor, o serie de elemente motivate afectiv ale semnificației inițiale sau anumite valențe ce decurg din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și neohegelieni (împreună cu Coșeriu), potrivit cărora adevăra-ta inovație nu poate fi decît un fenomen al uzului individual. Schimbarea se produce în mod diferit în fiecare caz în care are loc și în fiecare compartiment al limbii (fonetică, morfologie, sintaxă, vocabular), dar are și trăsături generale. Prin modul în care se raportează la stările limbii, se pot avea în vedere două aspecte de bază, schimbarea ca înlocuire și schimbarea ca adăugare, care au ponderi diferite în fiecare dintre compartimentele limbii. De
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și trăsături generale. Prin modul în care se raportează la stările limbii, se pot avea în vedere două aspecte de bază, schimbarea ca înlocuire și schimbarea ca adăugare, care au ponderi diferite în fiecare dintre compartimentele limbii. De obicei, în vocabular, o noțiune nouă este redată printr-un cuvînt nou sau printr-o semnificație nouă adăugată unui cuvînt existent, iar, dacă o noțiune dispare, este urmată de ieșirea din uz a cuvîntului sau a semnificației corespunzătoare. De obicei, o noțiune nouă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în limbile romanice și germanice, deși în cele mai multe dintre aceste limbi ele au dispărut la sub-stantiv, fiind realizate în mod exclusiv cu ajutorul prepoziții-lor (analitic). Schimbarea în sintaxă165are unele trăsături care o fac similară cu cea care se manifestă în cazul vocabularului, între care faptul că sporul cantitativ este un indicator incontestabil al progresului, astfel încît o limbă care poate reda mai multe raporturi de subordonare trebuie considerată mai evoluată decît una care are raporturi mai puțin numeroase. Pe de altă parte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
anumite compartimente sau anumite (grupuri de) limbi, se pot constata și aspecte cu caracter de regularitate care privesc limbile în general. Cu un astfel de caracter regulat, de lege deci, se manifestă, de exemplu, ierarhizarea compartimentelor limbilor din perspectiva mobilității, vocabularul avînd cel mai intens ritm al schimbărilor, iar morfologia fiind foarte puțin predispusă acestora. Norma limbii literare Deși nu admite că limba literară are alt statut decît cea populară, Eugen C o ș e r i u observă, cum era
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
toate teoriile lingvistice elaborate pînă acum, indiferent de formația și de orientarea celor care le-au conceput, capătă adevăratul profil abia în lucrările unor gînditori ai secolului al XX-lea. S-a constatat mai întîi că există, îndeosebi la nivelul vocabularului, elemente care au destinația specială de a marca raportarea formei și conținutului discursului la vorbitor. În acest sens, filozoful englez Bertrand R u s s e l l236 distinge o clasă de cuvinte care sînt evaluate prin raportarea la vor-bitor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Cu timpul, termenul competență și-a extins întrebuințarea vizînd principalele compartimente ale limbii, încît în prezent se vorbește despre o competență gramaticală, însemnînd cunoașterea gramaticii de către vorbitor, despre o competență lexicală, însemnînd capacitatea de a folosi și de a înțelege vocabularul unei limbi, și despre o competență pragmatică (comunicativă), însemnînd capacitatea de a realiza acte de vorbire, texte etc.257 Competența se opune performaței, definită prin ansamblul restricțiilor care se exercită asupra competenței pentru a-i limita întrebuințarea și, ca atare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de întreprinderi, menite să ducă la simplificarea ortografiei, sînt convinși cei mai mulți specialiști. Tradiția se manifestă diferențiat în cazul fiecăruia dintre stilurile funcționale și dintre limbajele de specialitate, atît la nivelul limbii populare, cît, mai ales, la nivelul limbii literare. Îndeosebi vocabularul stilurilor și limbajelor manifestă diferențe semnificative de la un caz la altul sub aspectul originii, al surselor de îmbogățire, al statutului, al perioadei de formare, al raporturilor cu limba comună etc. Uneori, și frazeologia, structurile sintactice de bază sau raportarea lor
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar aceste modificări lexicale pot duce la situații foarte variate de la o epocă la alta, în conformitate cu cerințele de expresie diferite ale epocilor respective. Așa se explică de ce în momentele hotărîtoare din evoluția culturii unui popor limba suferă multiple prefaceri în vocabular, printr-un proces de creație pe baza elementelor mai vechi, prin împrumuturi din alte limbi sau prin îmbogățiri și schimbări de conținut la cuvintele existente. Împrumuturile lexicale noi pot genera și anumite prefaceri, de durată mai lungă sau mai scurtă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
modificări în sintaxă. Limba latină, de exemplu, a preluat din greacă nu numai elemente lexicale, ci și tipuri morfologice, în primul rînd clase sub-stantivale, iar engleza și germana păstrează încă desinențe divergente sistemului lor tradițional, preluate din latină. Studiind elementele vocabularului din perspectiva ansamblului lexical al limbii, lingvistul francez Georges M a t o r é279 constată că fiecare etapă culturală și socială se caracterizează prin cuvinte-cheie sau cuvinte-martor, esențiale în distingerea particularităților epocii respective. În mod independent, gînditorul Raymond W
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aceasta este situația în cazul oricărei cercetări), ci și ca mijloc de investigare a fenomenelor studiate, iar cercetarea limbii nu se poate realiza fără a apela la modelele logice, la principii, structuri și relații caracteristice nivelului logic. Dintre compartimentele limbii, vocabularul și sintaxa sînt în mod nemijlocit în relație cu gîndirea. Elementele vocabularului exprimă noțiunile, iar relațiile sintactice exprimă raporturile dintre noțiuni, încît în primul caz se manifestă gîndirea constatatoare, iar în cel de-al doilea gîndirea operativă. Cuvintele presupun activitatea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
investigare a fenomenelor studiate, iar cercetarea limbii nu se poate realiza fără a apela la modelele logice, la principii, structuri și relații caracteristice nivelului logic. Dintre compartimentele limbii, vocabularul și sintaxa sînt în mod nemijlocit în relație cu gîndirea. Elementele vocabularului exprimă noțiunile, iar relațiile sintactice exprimă raporturile dintre noțiuni, încît în primul caz se manifestă gîndirea constatatoare, iar în cel de-al doilea gîndirea operativă. Cuvintele presupun activitatea gîndirii prin cunoaștere și denominație, stabilind relația dintre nume și obiecte sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
exemplifica specificitatea diferitelor spații și, mai ales, de a caracteriza spațiul mioritic românesc, Lucian Blaga ia în discuție uneori și fapte de limbă concrete, îndeosebi cuvinte. În această întreprindere, se disting două aspecte de bază: 1) existența unor elemente de vocabular care circumscriu în mod absolut spațiul românesc în raport cu alte spații culturale și 2) existența unor elemente de vocabular ce reflectă în mod nemijlocit viața istorică (culturală, economică, socială, națională) trăită de poporul cuprins în acest spațiu. În abordările sale, la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
uneori și fapte de limbă concrete, îndeosebi cuvinte. În această întreprindere, se disting două aspecte de bază: 1) existența unor elemente de vocabular care circumscriu în mod absolut spațiul românesc în raport cu alte spații culturale și 2) existența unor elemente de vocabular ce reflectă în mod nemijlocit viața istorică (culturală, economică, socială, națională) trăită de poporul cuprins în acest spațiu. În abordările sale, la fel ca mulți alți intelectuali români, Blaga crede că nu există un echivalent în alte limbi pentru cuvîntul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dar, la marele lingvist, spre deosebire de Noica, se poate constata o accentuată rezonare cu atitudinea obiectivă față de limbă. În aceeași sferă a stilului individual se poate înscrie și încercarea lui Noica de a revoluționa terminologia filozofică românească prin îndepărtarea ei de vocabularul internaționalizat, deși limba română literară și limbajul ei filozofic au astăzi o orientare de principiu bine determinată. De altfel, este greu de stabilit cu precizie ce înțelege Noica prin "terminologie filozofică", căci, în lucrările sale, el folosește curent termenii consacrați
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
A te îndeletnici cu "crăparea cuvintelor", cu "rânjirea miezurilor", cu "depănarea în fir de ață a scaiurilor de umbră dinlăuntrul lor", considera Arghezi din înaltul unui foișor -, iată probe că scrisul e "ceva cu totul grav, peste toate sensurile de vocabular". Înaintare în necunoscut, aventură centrată pe vis, nu simplă "jucărie". Elegiacul său De-a v-ați ascuns (din Cuvinte potrivite) e, în realitate, "un joc viclean" cu moartea: "Joc de slugi și joc de stăpâni/ Joc de păsări, de flori
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
victime fizice nu s-au semnalat. 63. Suferințele închipuite ale lui Julius Zimberlan De multe ori, celebrele bancuri cu vündüni sunt de-a dreptul jignitoare. Și, totuși, ele continuă să circule... De pildă, istorioara care a intrat până și în vocabularul curent: cea cu referințele închipuite ale lui Julius Zimberlan. (Se spune că această narațiune ar avea un sâmbure de adevăr, că ar fi încă de pe vremea Regatului Vandana de tristă amintire.) Într-o frumoasă zi de vară, în vreme ce soarele săruta
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
mai înalte. Cu o frecvență mai mică, dar nu lipsite de importanță în constelația calităților educatorului ideal, s-au mai regăsit în răspunsurile subiecților la prima întrebare: spiritul de dreptate în aprecierea elevilor, calmul, răbdarea, empatia, spiritul organizatoric, inițiativa, autoritatea, vocabularul adecvat etc. Evidențierea acestor calități ale educatorului de către elevii școlii normale reflectă faptul că ei înțeleg importanța lor în reușita procesului educațional și, implicit, năzuințele subiecților de a le dobândi prin educație și autoeducație. Elevii antrenați în cercetarea noastră consideră
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de porci, "holocaust" abandonarea animalelor pe timpul verii, califică drept "genocid" exterminarea focilor și-l supranumește "Himmler" pe președintele Federației Vânătorilor 10. Am putea da multe exemple. Orice violență reală sau presupusă, orice traumatism par de acum să solicite recurgerea la vocabularul genocidului evreiesc, la o terminologie a extremei și în care această extremă este în cele din urmă banalizată și dispare. Din cauza supraîncărcării ei emoționale, datoria de memorie deviază de la traiectorie, iar obiectivele depozitarilor acestei memorii sau ale celor care-i
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
din complexele de locuințe să se înscrie pe listele electorale, mod în care aceștia puteau ajunge să conteze pe un eșichier politic care în mare parte îi uitase. Acest demers, civic și util, desigur, nu are de data aceasta, în afară de vocabular, decât o foarte mică legătură cu datoria de memorie. Recurgerea, chiar și nepotrivită, la o asemenea retorică nu este mai puțin revelatoare. Ea trimite la un imaginar, în speță francez, impregnat de experiența genocidului evreiesc și de învinovățirea de a
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
victime fizice nu s-au semnalat. 63. Suferințele închipuite ale lui Julius Zimberlan De multe ori, celebrele bancuri cu vündüni sunt de-a dreptul jignitoare. Și, totuși, ele continuă să circule... De pildă, istorioara care a intrat până și în vocabularul curent: cea cu referințele închipuite ale lui Julius Zimberlan. (Se spune că această narațiune ar avea un sâmbure de adevăr, că ar fi încă de pe vremea Regatului Vandana de tristă amintire.) Într-o frumoasă zi de vară, în vreme ce soarele săruta
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cu privirea spre rânduiala stelelor pentru a ști dacă este prielnic semănatul. 4. LIMBA DE FOC a. Înrâurirea latină Lingvistic, complexul daco neolitic s-ar putea să fi contribuit nu doar la apariția unor fonetisme, ci și a unui întreg vocabular, atribuit în prezent nouă și slavilor. Pre existența unui fond indo european romanizării și pretinsei slavizări nu trebuie să ne pară un lucru cu neputință. Prezența unor sensuri sau modificări fonetice aparent anormale, raportate la evoluția cuvintelor de origine certă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]