161,013 matches
-
pe care Nane n-o rostise, "n-o să semănați deloc cu el sau cu altțineva..." Din spițeria de alături se auzeau niște văicăreli, iar de prin odăile hanului pătrundeau voci de lăutari. Negustorul tăcea acum, așteptând ca și el să vorbească și brusc realiză că nici măcar nu deschisese gura. Poate că nu se întâmpla nimic, dacă ieșea imediat de-acolo. Fulgerat de acest gând salvator se răsuci spre ușă. Făcu doi pași, trecu în viteză prin antreu, iar când deschise ușa
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
cu pruncul Vasile sau copilul Vasile cu Înalt Prea Sfinția Sa 27 ianuarie Aseară pe terasă exista o stare de indecizie un fel de stupoare a viitorului Anselmus de care îmi era lehamite vorba domnului Di Grandi de care ți-am mai vorbit și care a murit ieri ce naiba o mai fi și cu garofițele astea sălbatice le-am cultivat 70 de ani și tocmai acum le-a apucat anorexia 28 ianuarie Câteodată mi-au plăcut amneziile seara erau acolo dulci ascunzișuri naivități
JURNALUL UNUI AMNEZIC by Ștefan Ioanid () [Corola-journal/Imaginative/7080_a_8405]
-
acum destins, frumos, doar când se trezea se preschimba brusc, de parcă l-ar fi înlocuit altcineva, sau altceva. Chipul durerii. În acea clipa sună mobilul. Luiza. Îl comută numaidecât pe mut, lăsându-l să sune. N-avea stare să-i vorbească, deși îi lipsea, și apoi ce să-i fi spun?? Că până și gândurile i se impregnaseră de atâta boală, de sânge și dezinfectant? Nu, mai bine nu. Matei se afla de aproape trei săptămâni în micul oraș de provincie
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
bine nu. Matei se afla de aproape trei săptămâni în micul oraș de provincie. Lucra ca traducător și interpret la firma tatălui său din capitală. Era mulțumit profesional, apreciat și foarte căutat pentru cele cinci limbi străine pe care le vorbea fluent. Noi facem munca cea mai ingrată cu putință, se amuza să le spună prietenilor la bere. În vreme ca alții au profesii concrete, sunt avocați, economiști, sociologi, istorici, ingineri, profesori, noi suntem neguțători de cuvinte, cei care schimbăm mereu
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
pentru operație. Totul, îi spuseseră, n-avea să dureze mai mult de o săptămână cu totul. Chiar atunci sună mobilul, de data asta al soțului bolnavei și, din tonul care încerca să pară destins și liniștitor, Matei înțelese că Andi vorbea cu copiii. Sarcina lui nu era propriu-zis să traducă, ci mai mult să fie la îndemână. Să le traducă ce spunea sora medicală, scurtele indicații ale doctorului, întrebările familiei, la hotel să le citească meniul, să comande micul-dejun, ori cina
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
de oră. Matei fumase atunci câteva țigări, cu toate că se lăsase de mai bine de cinci ani. Apoi câteva zile la reanimare, și din nou în salon. Seara reveniți la hotel, mâncau în sala de mese, când soțul întrerupse liniștea. Am vorbit cu părinții mei, și-au vândut apartamentul ca să ne ajute, spuse Andi pe o voce care se voia egală. Cheltuiele sunt mult mai mari decât ne așteptam. Of, numai sănătate să fie, spuse soacra, o femeie scundă, care plângea din
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
continuă soțul și starea ei poate stagna săptămâni întregi, de fapt luni la rând! Mă tem să nu-mi pierd slujba, iar copiii au rămas cu o mătușă. Trebuie să plecăm! O să ne îngrijim de Evis acasă. A doua zi vorbiră din nou cu chirurgul. - V-am mai spus, sunt de părere că e periculos să transportați pacienta în starea în care se află. În plus, nici nu poate fi transportată fără supraveghere medicală, ceea ce practic înseamnă că familia trebuie să
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
dați-mi și mie o pâine, vă dă cineva, așa pe gratis? Spuneți-mi dumneavoastră? Vă dă cineva? - Mă gândeam că unele lucruri nu sunt traductibile. Traduttore, traditore, spuse Matei încet, aproape șoptit. - Ascultați-mă pe mine, că știu ce vorbesc. Lucrez la Salvare de douăzeci de ani, o viață de om. Sigur, noi încercăm să salvăm oamenii, dar fiecare are un har și un amar. Restul nu e treaba noastră, e o trufie să credem că este. Dumnezeu le face
Traducerea by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Imaginative/6871_a_8196]
-
să bată. Se cunoscuseră la piață, în cartier. Cecilia era o femeie solidă, înaltă, machiată cam agresiv și îmbrăcată întotdeauna în culori țipătoare. Avea un râs în cascadă care atrăgea și o gură cât o șură, când se punea pe vorbit nu se mai oprea, așa cum nu se putea stăpâni să mănânce cât pentru trei. O poftă de mâncare și de viață cum rar îi fusese să vadă! Se împrieteniseră dintr-o dată și se ajutau una pe alta. Cecilia o mai
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
fiecare îngeraș este al meu înainte ca mamă-sa să și-l ia acasă, astea sunt zdrobite după naștere, văitându-se de fund și de țâțele ferfeniță, iar micuții nu mă au decât pe mine să le cânt, să le vorbesc, să le dau nițel lapte, să-i spăl și să-i iau în brațe...doctorii nici nu pun mâna pe ei, iar mie mi se frânge inima când le fac bagajul! O aude și acum, după ani de zile, pe
Mafalda by Ioana Drăgan () [Corola-journal/Imaginative/6870_a_8195]
-
Mihai Cantuniari 25 mai Să vorbim puțin despre chemare, greutăți, efort, dăruire și seriozitate. Voi da un singur exemplu, dar cât de grăitor! Tinerii literați grăbiți de acum, mai cu seamă cei aflați în preajma debutului în volum, se vor cruci probabil și vor scuipa în sân
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
bate tot dinspre nord-vest, cel alintat Ponentino de romani, recunoscători că le răcorește vara orașul, cât despre aprigul Tramontana, despre cumplitul, arcticul Bora, cel care răscolește sălbatic golful Triestului, dar se simte și mai spre miazăzi, mai bine să nu vorbim, mă simt cu musca pe căciulă, pentru că vin oarecum dinspre acele părți. Chiar Grecul suflu, Grecale, ce sosește din ostrovul poetului, vînt ce cutreieră dinspre Zante spre Veneția, și el, ce pare blând, înfrigurează dulcele ținut al Italiei. E drept
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
lucru firesc să nu fie nimeni, de vreme ce el însuși hotărîse cîndva că nimeni nu-i putea sta alături. Acum se gîndea că, poate, greșise. Avusese prea multă trufie! Oftă. Îi era nespus de urît: tare ar fi vrut acum să vorbească cu cineva, cu oricine. Privi cu atenție în dreapta, în stînga, înainte, înapoi - nici un suflet. Privi în jos - departe - era prea departe ca să vadă ceva distinct, și chiar de ar fi văzut, la ce bun! Măcar un animal, o pisică, un
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
de mînie, iar acum... Chiar și cu un păianjen s-ar fi mulțumit acum! "Îmi pierd mințile, își zise, ce să fac cu un păianjen?" "Să mă uit cum își țese pînza, să-i dau musculițe în plasă, să-i vorbesc... Poate ne împrietenim..." Se ridică cît era de mare și începu să pășească înainte și înapoi, ca într-o celulă. Se gîndi o clipă să-și privească chipul în oglindă. Rîse sec: ce oglindă l-ar putea încăpea? Și ce
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
bucată de brînză, venea în zbor cu ea drept în dreptul vizuinii Vulpii și acolo o împărțeau frățește. Pe scurt - o mare prietenie! Dar să-ți spun ce s-a mai întîmplat: într-o zi, se întîlniră cu cineva care le vorbi cam în acest fel: - Prietenia voastră, Jupîn Corb și Coană Vulpe, o fi ea frumoasă, dar nu vă aduce nici un spor. Nu vedeți în ce hal trăiți? Săraci sînteți, săraci veți rămîne! Vai de capul puilor voștri nefericiți; tare mă
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
fie niște păcătoși - de pildă copiii? Dumnezeu mormăi ceva și admise după o ezitare. - În sfîrșit, spuse Abraham savurîndu-și victoria anticipat, hai s-o lăsăm la un singur drept! Ce diferență este între trei drepți și unul singur, atunci cînd vorbim despre o cetate cu zeci de mii de locuitori? - Dar, se înfurie Dumnezeu, aproape înecîndu-se cu ultimul dumicat, aș putea să-l scot pe dreptul ăla unic din cetate cu familia lui cu tot și peste tot restul orașului să
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
Consultă Propp, frații Grimm, Ispirescu. Pauză. Nimic. Musai să facă ceva! Dacă nu găsea pînă la venirea nopții o nouă poveste, Riar-șah era în stare să cheme gîdele a doua zi de dimineață, în loc de cafea. Disperată, se destăinui cameristei, apoi vorbi cu eunucul-șef, o întrebă pe bucătăreasă, se interesă la valeți, nu-i neglijă nici măcar pe soldații din gardă, pe scurt întrebă pe toată lumea dacă nu știa cineva o poveste mai de Doamne-ajută pe care să o poată spune. Îi
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
ochi. Degeaba. Oferi bani, bijuterii, aur. Se oferi chiar și pe sine. Nimic. Nimeni nu știa nici o poveste. Timpul se scurgea necruțător și ea nu găsea nimic. Se și vedea pe eșafod, cînd o slujnică mai isteață, parcă străluminată, îi vorbi: - Povești eu nu știu, Doamnă. Dar am auzit că tocmai a apărut și se vinde în piața orașului o carte cu povești. Lumea o cumpără pe rupte, se face coadă chiar. Criticii literari spun că e un best-seller. Ce-ar
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
jertifiți bunului plac al tiranilor, de fluviile de sînge pe care le-ai făcut să curgă fără rost, de nemernicii pe care i-ai miluit! Dacă mă ierți, deci, promit că am să te iert și eu pe tine!- mai vorbi omul. - Fie, așa să facem, se învoi Dumnezeu. Și atunci cei doi se iertară unul pe altul, se îmbrățișară, se sărutară și plînseră, unul pe pieptul celuilalt... fiindcă era zi de sărbătoare. A doua zi însă, era o zi obișnuită
Povești impertinente by Andrei Cornea () [Corola-journal/Imaginative/6975_a_8300]
-
și împăcare și unde fiecare se alia cu fiecare împotriva tuturor și toți se uneau spre a unelti împotriva fiecăruia - egipteni, irakieni, etiopieni, estonieni, lituanieni, turci, chinezi, kosovari, sîrbi, albanezi, slovaci, unguri, bulgari și cîți or mai fi fost. Nu vorbea nimeni engleza, nu exista o limbă comună și la o adică nici n-ar fi fost nevoie. Din ce reuși ea să observe în primele ceasuri, conviețuirea grupurilor de aceeași nație cu ceilalți se rezuma la apărarea teritoriului: o zonă
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
parcul domeniului, înzăpezit de-acum; era de lucru la curățatul aleilor de zăpadă, iar Mariana se oferi voluntară. Împreună cu cele trei plimbări era cea mai relaxantă parte a rutinei zilnice irespirabile din dormitor... Românii ăia, da, nu-i recunoscuse pentru că vorbeau rusește și se amestecau cu alți ruși - moldoveni din Basarabia, un bărbat cu nevastă-sa și cumnată-sa. Le povesti ce a pățit cu kosovarii și o luară sub aripa lor, nemaiprididind s-o căineze, deh, singura româncă din Treiskirchen
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
poate fi contactat deocamdată". Mobilul a fost inventat ca să ți se descarce când ești în concediu și ți-ai uitat încărcătorul acasă. Să auzi tot felul de melodii aiurea, să faci fotografii de care nu are nimeni nevoie... și să vorbești. Să vorbești, vorbești, vorbești... până simți că-ți zbârnâie creierii-n cap. Mobilul a fost inventat ca să ai all in one: cameră video, reportofon, ceas deșteptător, teletext, jocuri, agendă electronică, mp3 player, e-mail, internet... Să-ți rezolvi toate problemele. Să
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
contactat deocamdată". Mobilul a fost inventat ca să ți se descarce când ești în concediu și ți-ai uitat încărcătorul acasă. Să auzi tot felul de melodii aiurea, să faci fotografii de care nu are nimeni nevoie... și să vorbești. Să vorbești, vorbești, vorbești... până simți că-ți zbârnâie creierii-n cap. Mobilul a fost inventat ca să ai all in one: cameră video, reportofon, ceas deșteptător, teletext, jocuri, agendă electronică, mp3 player, e-mail, internet... Să-ți rezolvi toate problemele. Să nu mai
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
deocamdată". Mobilul a fost inventat ca să ți se descarce când ești în concediu și ți-ai uitat încărcătorul acasă. Să auzi tot felul de melodii aiurea, să faci fotografii de care nu are nimeni nevoie... și să vorbești. Să vorbești, vorbești, vorbești... până simți că-ți zbârnâie creierii-n cap. Mobilul a fost inventat ca să ai all in one: cameră video, reportofon, ceas deșteptător, teletext, jocuri, agendă electronică, mp3 player, e-mail, internet... Să-ți rezolvi toate problemele. Să nu mai depinzi
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
Mobilul a fost inventat ca să ți se descarce când ești în concediu și ți-ai uitat încărcătorul acasă. Să auzi tot felul de melodii aiurea, să faci fotografii de care nu are nimeni nevoie... și să vorbești. Să vorbești, vorbești, vorbești... până simți că-ți zbârnâie creierii-n cap. Mobilul a fost inventat ca să ai all in one: cameră video, reportofon, ceas deșteptător, teletext, jocuri, agendă electronică, mp3 player, e-mail, internet... Să-ți rezolvi toate problemele. Să nu mai depinzi de
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]