2,538 matches
-
o primă lucrare a sa, „Institutele de surdo-muți”, în care prezintă un sistem de „semne metodice”. Această carte a fost extrem de controversată deoarece ceilalți specialiști ai vremii susțineau doar metoda orală. Pereire, abatele Deschamps și Heinicke considerau că numai cuvântul vorbit putea exprima gândirea umană. Primele mărturii scrise în țara noastră despre persoanele cu deficiențe apar în documente vechi<footnote Unele documente datează din vremea lui Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu. footnote> ce conțin referiri la "miluirea mișeilor, calicilor și
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
cuvinte, litere și stări de spirit. footnote>, sistemul dactil<footnote Sistemul dactil-sistem de semne manuale, realizate cu ajutorul unei singure mâini, corespunzătoare celor treizeci de litere din limbajul verbal. footnote>sau alfabetul dactilologic și labiolectura<footnote Labiolectura-proces de descifrare a limbajului vorbit, folosit de către deficienții de auz, bazat pe analiza mișcării buzelor interlocutorului. footnote>). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare - învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
istorie, mai mult sau mai puțin zbuciumată. Pentru asta, îți Trebuie mai mult timp, câteva luni, nu doar câteva zile. În Macau, nu numai peisajul și clădirile fascinează, ci și activitatea oamenilor. Deși Peninsula este tipic portugheză prin arhitectura, limba vorbită a rezidenților se stratifică astfel: peste 85% vorbesc cantoneza, 3,2% mandarina, 1,5% engleza, 9% alte limbi și alte dialecte chinezești și numai 0,6% din populație mai vorbește portugheza. Cu alte cuvinte, portughezii sunt foarte puțini! Veniturile locuitorilor
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
cu tot, din toate insulele locuite, să aducă ofrande lui Dumnezeu pentru a avea o recoltă mai bună. 90% dintre locuitorii acestor insule sunt creștini aparținând bisericilor prezbiteriană, anglicană, romano catolică, adventistă de ziua a șaptea sau bisericii melaneziene. Limbile vorbite sunt bislama, alte limbi indigene, plus engleza și franceza, cu o frecvență 224 mai mică. Dacă pentru turiști Festivalul Naghol este o atracție pentru a se distra, în schimb, pentru băștinașii Naghol, este o sărbătoare a recoltei de care depinde
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
cu ideea că El este în afară de „orice“. Găsești atunci subterfugiul revelației: anume că nu omul vorbește „în locul“ lui Dumnezeu, ci că Dumnezeu însuși vorbește omului. Dar cum să-i vorbească acestui om decât luând „locul“ acestuia, adică devenind „ceva“, ceva vorbit, spus, arătat, descoperit? Și divinul nu se poate lăsa descoperit decât sub forma a „ceva“; iar atunci nu se mai poate spune că el nu este nimic din ceea ce este, nimic din tot există ca „ceva“, ci este chiar „locul
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
încă lumea noastră. Din cele 6,5 miliarde de locuitori ai planetei, relativ puțini sunt conștienți de existența altor culturi. Mai puțin de 10% dintre americani au pașaport sau au călătorit până acum în afara granițelor Statelor Unite. Barierele impuse de limbile vorbite persistă, diferențele conducând deseori la conflicte, iar competiția pentru resurse este obișnuită, de la teritoriu la ideologie sau capital și energie. În același timp, se înregistrează mai multă pace și siguranță. Mult mai mulți oameni au acces la serviciile esențiale, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
cele mai mari, pentru că aicea artistul se arată inițiat în secretul cel mai adânc a toată artea, acela de a ști crea totdeuna spiritului corpul diafan ce i se cuvine și de a aduce pretutindene materia la semnificare. Toate cele vorbite și auzite cad însă în timp și se prezintă ca o mișcare timporală. Însă auzind numai această mișcare, fără ca să ni se prezinte în ea o lege mai înaltă, noi am fi re-mpinși de pe terenul artei pe acela al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a esprimat ființa ei cea mai adâncă, nu pot fi ascultate decât iar într-un element analog și amăsurat acestui concept. Aceasta-i pronunția națională, iar nu cea locală. Cu cât e mai ideal și mai general înțelesul, fondul celor vorbite, cu-atîta mai pregnant el pretinde pronunția generală, cultă, a națiunei de mediu al comunicărei; cu-atît mai mult îi contrazice o pronunție care-a fost învinsă și (abandonată) părăsită de cătră generala cultură națională - dialectul. Ce-i dialectul? Dialectul în pronunție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
însă e numai posibil daca sunetul e conceput în însămnătatea sa și e adus astfel la auz. Prin asta el nu sună numai la ureche, ci pătrunde totodată prin mijlocul tonului în suflet, în care el, nedependent de coprinsul celor vorbite, trezește deja intuițiuni oarecari. Abia cu împlinirea acestei teme, celei mai nalte pe acest teren, ne aflăm pe pământul artei. E impulsul spiritului care sforțează organele vorbirei de-a da sunetul articulat; așadar elementele limbei dintru începutul lor sânt îndreptate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Diftongii ceia cărora prin pronunție li s-a răpit dreptul lor, cu cât slăbirea sunetului e mai marcată cu-atîta trezesc mai mult în noi închipuirea ordinarului, a trivialului, a ignobilului. Cu cât e mai nobil și mai ideal coprinsul celor vorbite cu-atît mai marcat ni se prezintă acest contrast, care se-n-temeiază pe intuițiunea ignobilului și a ordinarului, despre aparința căruia dîndu-ne socoteală am vedea prea bine că zace în însuși impresiunea ce-o face această greșală. Greșala a doua, opusă acesteia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și abia dat e claritatea și preciziunea încă auzibilă a cuvântului. Aceasta firește că iar se-ntemeiază pe o articulațiune perfectă, numai prin ea va succede de-a reda sensul celor vorbite în deplină claritate până și prin tonuri slabe, vorbite lin. E așadar una din însușirile cele mai necesarie ale artistului dramatic de-a-și fi cultivat tonul până la o preciziune atât de plastică încît până și sunetele cele mai gingașe să fie pricepute de auditoriu. Șopotul dulce al amorului, langoarea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
organizat în privința aceasta orcum îi e mai ușor, pentru că nu are a se teme atât de lesne de-a fi părăsit de puterea sa și pentru că-și poate ajuta mai lesne. Întotdeuna vorbitorul trebuie să subordineze procesul respirărei sensului celor vorbite. Firește cumcă pauzele condiționate prin sens și-așa se-ntrebuințează de sine pentru a respira; însă vorbitorul trebuie totuși să calculeze bine măsura respirațiunei sale, mai ales însă în vorbiri lungi și cu construcțiuni împletite, pentru de-a {EminescuOpXIV 305
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
corect, prin o deșteaptă, corectă și clară înțelegere a sensului vorbirei. ACCENTUL SIMBOLIC În privința artistică accentul logic nu e decât o treaptă precursorie la accentul acela care are de-a sensibiliza și prin ton intuițiunea aceea pe care sensul celor vorbite o stârnește în auditor. Pe acest din urmă noi, în împărțirea ce i-am făcut-o părții spețiale, l-am numit accent simbolic. Aicea tonul cu care sânt grăite singuratecele părți ale vorbirei [î]i predau și-i reflectă auditorului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astea artistul are de-a le reproduce și de-a le face pricepute urechei prin fluxul și refluxul ondolărilor tonului, puse în consonanță cu membrele periodei. Accentul logic, care n-are altă dătorie decât de-a reda complect sensul celor vorbite, e subordonat declamațiunei ritmice a periodei. Declamațiunea ritmică își zidește pe această primă temelie, indispensabilă, un alt edificiu, care nu e accesibil decât numai simțului artistic. Dispărțirea marilor membre generale ale periodei, împărțirea pauzelor construcțiunei după valoarea și însămnătatea acestora
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
declamațiunea sa acela ni enumără și elementele ritmice și nu ne pune decât într-o simetrică mișcare în timp. Prin uniformitatea tactului ritmic care sună la urechea noastră noi nu ne-am putea deda cu totul coprinsului spiritual a celor vorbite, căci acesta ar fi subordonat unei ondolațiuni mișcată cu o uniformă regularitate. Recitatorul ne reduce astfel pe un stadiu inferior și produce prin asta în noi un simțământ supărător, contradicțiunea că vedem simpla formă a ritmului prefăcută în esențialul declamațiunii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
catastrofa și de-a speria urmările ei. Am putea zice că la caracterul poetic măsurăm tonul scalei până la care o întîmplare poate să urce sau să coboare despozițiunea vieții sale. Tonul acesta a scalei sufletului e cu mult asupra cuvântului vorbit al poetului și, în frumuseța și determinațiunea lui, nu-l poate reproduce decât o fantazie creatrice care trăiește ea însăși în opul artistic; însă tonul acesta adevăratul artist dramatic trebuie să-l reproducă cu atâta energie încît să pătrundă asupră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
natura spirituală a misiunei sale, cearcă a o pricepe într-un mod conștiu de sine (nu instinctiv), de sine stătător și personal. ROLUL LITERATUREI NAȚIONALE ÎN SPIRITUL PUBLIC Alăturăm observarea cum că limba, alegerea și cursivitatea expresiunei în (reprezentarea) expunerea vorbită sau scrisă e un element esențial, ba chiar un criteriu al culturei. Din vorbirea (sau, fiindcă aceasta atârnă adesea de procedee {EminescuOpXIV 930} întîmplătoare) din scrierea unui om se poate cunoaște gradul său de cultură; stilul e omul se-nțelege
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și demnitate, respectiv patriotism ? - Suntem într-o relație de respect față de limba noastră, nu numai atunci când scriem, pentru că, de obicei, în limba scrisă există mai multă acuratețe. Oamenii sunt, în general, mai riguroși atunci când scriu decât atunci când vorbesc. Și limba vorbită este la fel de importantă și relația noastră cu limba vorbită ține tot de un anumit respect de sine. Cred că avem, românii, un respect deosebit față de această instituție pe care o reprezintă limba noastră. Avem și o anumită grijă față de ea
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
respect față de limba noastră, nu numai atunci când scriem, pentru că, de obicei, în limba scrisă există mai multă acuratețe. Oamenii sunt, în general, mai riguroși atunci când scriu decât atunci când vorbesc. Și limba vorbită este la fel de importantă și relația noastră cu limba vorbită ține tot de un anumit respect de sine. Cred că avem, românii, un respect deosebit față de această instituție pe care o reprezintă limba noastră. Avem și o anumită grijă față de ea. O cultivăm. Românii țin la limba lor și relația
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
fi chiar mai mari atâta timp cât circulația noastră în spațiul francez și francofon s-a intensificat simțitor în ultimii 20 de ani. Problema se pune însă cu totul altfel față de începutul secolului XX sau față de perioada totalitarismului comunist. „Adopția” despre care vorbiți se realizează în alți termeni, îmbracă alte forme. Dau exemplu celui mai jucat dramaturg contemporan, românul Matei Vișniec, care trăiește la Paris, își scrie opera în mare parte în limba franceză, este recunoscut de literele franceze, dar și de cele
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
poate, într-adevăr o inimă bună și simpluță, desigur că nu sunteți totuși în stare să scăpați de legea generală, proclamă Ippolit. — Se poate, domnilor, se prea poate, se grăbi prințul să spună, deși nu înțeleg despre care lege generală vorbiți; dar să spun ce am de spus, numai nu vă supărați degeaba; jur, n-am nici cea mai mică dorință să vă jignesc. Și chiar așa este, domnilor: nu pot spune nici un cuvânt sincer fără să vă supărați imediat. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
apoi chiar și ateii, dacă vor, n-au decât să-i replice; pe general l-am pus președinte, asta-i! Păi altfel ce s-ar întâmpla? Așa am putea deruta pe oricine în timp ce enunță o idee superioară, o idee profundă... — Vorbiți, vorbiți: nu vă întrerupe nimeni! se auziră voci. — Vorbiți, dar nu bateți câmpii. — Ce-i cu „steaua Pelin“? ceru cineva lămuriri. — Habar n-am! îi răspunse generalul Ivolghin, ocupându-și, cu un aer plin de importanță, locul de președinte, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
chiar și ateii, dacă vor, n-au decât să-i replice; pe general l-am pus președinte, asta-i! Păi altfel ce s-ar întâmpla? Așa am putea deruta pe oricine în timp ce enunță o idee superioară, o idee profundă... — Vorbiți, vorbiți: nu vă întrerupe nimeni! se auziră voci. — Vorbiți, dar nu bateți câmpii. — Ce-i cu „steaua Pelin“? ceru cineva lămuriri. — Habar n-am! îi răspunse generalul Ivolghin, ocupându-și, cu un aer plin de importanță, locul de președinte, care i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să-i replice; pe general l-am pus președinte, asta-i! Păi altfel ce s-ar întâmpla? Așa am putea deruta pe oricine în timp ce enunță o idee superioară, o idee profundă... — Vorbiți, vorbiți: nu vă întrerupe nimeni! se auziră voci. — Vorbiți, dar nu bateți câmpii. — Ce-i cu „steaua Pelin“? ceru cineva lămuriri. — Habar n-am! îi răspunse generalul Ivolghin, ocupându-și, cu un aer plin de importanță, locul de președinte, care i se oferise de puțin timp. — Prințe, mă mir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
bani, de bani, de cele patru sute de ruble, pe care le-ai pierdut atunci, cu portofelul, despre care ai venit aici să-mi povestești în dimineața când ai plecat la Petersburg. Acum ai înțeles? — Ah, de cele patru sute de ruble vorbiți! exclamă Lebedev, lungind cuvintele, de parcă de-abia acum și-ar fi dat seama. Vă mulțumesc, prințe, pentru sincera dumneavoastră compătimire, care mă flatează peste măsură, dar... am găsit banii, chiar de mult. I-ai găsit! Slavă Domnului! — Exclamația este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]