4,017 matches
-
indirect cauzat de transporturi în interiorul și exteriorul incintei CNE este nesemnificativ, având în vedere rezultatele înregistrate în anii de operare anteriori. Structurile căilor de acces la CNE și drumurile exterioare sunt în stare satisfăcătoare. Incidentele cu păsări sau mamifere (vulpi, șacali, etc.) sunt foarte puțin posibile. În regim curent de exploatare, construcțiile și instalațiile proiectate asigură calitatea mediului înconjurător. Contaminarea florei și faunei în zona de influență nu a fost sesizată în exploatarea curentă a U1 și U2 de la
ACORD DE MEDIU din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299875]
-
de pionier, poveștile mamei înainte de culcare (Maria credea în cea cu sâmburele pe care, dacă îl înghiți, îți crește un lămâi în stomac). Prin cartier și memorie defilau apoi potăile vecinilor (doamna Fețeanu hrănea un câine care semăna cu-o vulpe grasă) și casa cu pisici de lângă linia ferată (acolo jurai că proprietarii sunt o familie de pisici, cu-o babă chiriașă). Și asta nu era tot. Maria n-ar fi putut uita degetul mare de la picior (viitorul „Bismarck“, la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fi priceput moțata de vorba bună? Nu-i nimic, trecem la faza a doua: amenințările. Auzi, surato, chiar ți s-a urât cu binele? Chiar vrei să știi cum e sa stai pe farfurie în poziția pană? Dar de-o vulpe care să-ți țină noaptea de urât, ce-ai zice? Sau de o partidă de vânătoare cu alice de mistreț... crezi că ți-ar rezista penajul? Cotcodac, te mai gândești? În fine, șantajul. Bine, surato, tu ai ales. Dar să
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
didactice postcomuniste în materie de istorie, a "discursului polifonic" (post-1998), au fost analizate următoarele titluri: Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a (Burlec, 2003); Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a (Ochescu și Oane, 1998); Istoria românilor VIII (Vulpe et al., 1999); Istoria românilor. Manual pentru clasa a XII-a (Mitu et al., 1999, ed. a I-a; 2000, ed. a II-a); Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi. Manual pentru clasa a XII-a (Scurtu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
manualele alternative. Publicat în prima generație de manuale alternative, textul semnat de L. Burlec (1997) păstrează același format de clasificare a timpului istoric: epoca veche; epoca medievală; epoca modernă și contemporană. O altă variație, mai elaborată, este încercată de A. Vulpe et al. (1999, p. 8), care clasifică "duratele timpului istoric în spațiul românesc" pe întinderea săgeții timpului, de la "Preistorie" (600.000 î.H.cca. 500 î.H), trecând prin "Antichitate" (cca 500 î.H.-271 d.H.), "Epoca migrațiilor" (271 d.H.-sec
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
narațiunea istoriei românilor odată cu sfârșirea celui de-al Doilea Război Mondial), a început să prindă contur atât o martirologie a disidenței anti- comuniste, cât și, corelativ, un panteon anticomunist în care au fost incluse figuri aparținând disidenței anti-regim: Paul Goma (Vulpe et al., 1999, p. 135; Mitu et al., 1999, p. 115), Elisabeta Rizea din Nucșoara (Dumitrescu et al., 1999, p. 188), Mircea Dinescu (Dumitrescu et al., 1999, p. 197), Corneliu Coposu (Mitu et al., 1999, p. 134), Ileana Samoilă, Ioan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
poziții relativiste care face tandem cu noua atitudine a reflexivității istoriografice. Chiar și manuale adresate clasei a VIII-a subliniază "rolul istoriografiei în conștiința națională", debutând chiar cu o discuție introductivă în care se tematizează "Cum se construiește imaginea trecutului?" (Vulpe et al., 1999, p. 12). În locul unei soluționări pro domo nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostra a problemei continuității, spre exemplu, disputa în cauză este folosită ca prilej de tematizare a relației dintre "știință și politică", concluzionându-se că "în fiecare scriere despre originea unui popor există, pe lângă argumente științifice, și multă exagerare și fantezie" (Vulpe et al., 1999, p. 34). Reflexivitatea istoriografică, prezentă încă din manualele gimnaziale, este cu atât mai pregnantă în literatura didactică dedicată clasei de XII-a. De exemplu, N. Dumitrescu et al. (1999) plasează întreaga istorie a românilor sub deviza pronunțată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasa a XI-a. București: Editura Didactică și Pedagogică. 1997. Burlec, Liviu. Istoria romanilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: All Educațional. 1998. Ochescu, Maria și Oane, Sorin. Istoria românilor. Manual pentru clasa a IV-a. București: Teora. 1998. Vulpe, Alexandru, Păun, Radu G., Băjenaru, Radu și Grosu, Ioan. Istoria Românilor VIII [pe pagina de gardă figurează titlul mai convențional Istoria Românilor. Manual pentru clasa a VIII-a]. București: Sigma. 1999. Dumitrescu, Nicoleta, Manea, Mihai și Niță, Cristian. Istoria românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
copiat cuvânt cu cuvânt pe francezul Duruy? ---------- Numit la universitate prin decret al Locotenenței domnești de la 11 februarie, fiind ministru al instrucției d. C. A. Rosetti. Nu are titluri academice și n-a făcut concurs. [31 mai 1881] ["A INTRAT VULPEA 'N SAC... "] A intrat vulpea 'n sac. "Romînul" se zbate ca-n gura șarpelui spre a scăpa din încurcătura în care l-a pus evenimentele parlamentare a celor din urmă zile. Regalitatea putea fi proclamată de țară, e foarte adevărat
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
francezul Duruy? ---------- Numit la universitate prin decret al Locotenenței domnești de la 11 februarie, fiind ministru al instrucției d. C. A. Rosetti. Nu are titluri academice și n-a făcut concurs. [31 mai 1881] ["A INTRAT VULPEA 'N SAC... "] A intrat vulpea 'n sac. "Romînul" se zbate ca-n gura șarpelui spre a scăpa din încurcătura în care l-a pus evenimentele parlamentare a celor din urmă zile. Regalitatea putea fi proclamată de țară, e foarte adevărat, căci liberă e orice țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
biserica surpată de suflarea veninoasă a ireligiozității lupanarelor Apusului, la țara care e 'n mare parte proprietatea străinilor, la negoțul care e 'n mâinile lor, la ce? Să fim mulțumiți dacă acești arhistrăini cu suflet de câine și creieri de vulpe ne îngăduie să trăim alături cu ei, pe noi, neamul ticălos românesc; mulțămiți să fim că această pătură de hoți și de parveniți nu ne alungă limba din biserică și din școală să fim mulțumiți că aceste lături sociale aristocratizate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
respect pentru poporul românesc pretutindenea unde se află, și nu ne este amic acela care se preface a măguli susceptibilitatea locală a statului român, dar dincolo lovește în susceptibilitatea mare și energică a întregului popor romanic din Răsărit. {EminescuOpXII 503} ["VULPEA LUI DONICI... "] 2264 Vulpea lui Donici a venit odată în adunarea generală convocată de regele leu, îmbojorată la cap și legată la gât. - Ce ai, o întrebă prietenul lup, pare ca nu ți-i tocmai bine? - Ce să am, vere
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pretutindenea unde se află, și nu ne este amic acela care se preface a măguli susceptibilitatea locală a statului român, dar dincolo lovește în susceptibilitatea mare și energică a întregului popor romanic din Răsărit. {EminescuOpXII 503} ["VULPEA LUI DONICI... "] 2264 Vulpea lui Donici a venit odată în adunarea generală convocată de regele leu, îmbojorată la cap și legată la gât. - Ce ai, o întrebă prietenul lup, pare ca nu ți-i tocmai bine? - Ce să am, vere lup? Am avut un
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Lupu și primită cu interes de vrednicul de pomenire Prea Sfințitul Ioachim, Într-o perioadă când Începuse să se manifeste o largă deschidere pentru construcția de noi biserci. În anul 1997 spitalul Încadrează un preot capelan În persoana părintelui Petru Vulpe care, prin harul și devoțiunea sa, avea să deschidă drumul spiritualității creștine de care avea atâta nevoie spitalul. Cu concursul conducerii Spitalului Județean director dr. Mircea Zavate, În baza unui proiect Întocmit de «Societatea Provas» la data de 5 mai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Societatea Provas» la data de 5 mai 2000, Prea Sfințitul Ioachim Mareș, episcopul Hușilor, avea să toarne piatra de temelie a capelei cu hramul «Izvorul Tămăduirii». Timp de nouă ani, prin osârdia și neobosita strădanie a prea cucernicului părinte Petru Vulpe, cu ajutorul conducerii spitalului, a contribuției financiare a Întregului colectiv de salariați ai spitalului, sponsori și colectă publică, capela avea să prindă contur, așa Încât, pe data de 20 septembrie 2009, a fost sfințită de Prea Sfințitul Corneliu Bârlădeanu, noul episcop ales
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
În numeroase activități caritabile pentru spitalul județean și În general pentru sănătate. În tot acest interval cât a durat construcția bisericii sfintele slujbe s-au ținut Într-o capelă din lemn, de același slujitor al altarului, prea cucernicul părinte Petru Vulpe, care veghea neobosit la bunul mers al lucrărilor. Arhitectura bisericii este În formă de cruce, prevăzută cu trei turnuri și două abside, după un proiect conceput de arhitect Daniel Târâlă și inginer George Enachi. Pictura de interior este În stil
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
unul cu o figurație de eden primitiv, sugerând o vârstă a unității cosmice originare, ca în aceste Bucurii îngăduite: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglica nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și animale ar putea fi luat drept text emblematic pentru o astfel de viziune, animată de sentimentul universalei comuniuni: Cum se bucură de eleganța trestiilor rațele sălbatece, păpurișul destramă un cântec pe panglicile nemișcării în ierburi alunecă tăciunii din privirea vulpilor bursucii se leagănă în adiere ca arbuștii pitpalacii împletesc un șal din lumina sunetului, caprele negre fac alpinism, oglindesc înălțimile, ploaia dăruie scoarțe oltenești pământului; și plugurile fac dragoste cu țărâna, o mușcă, iepurii se pitesc la marginea zilei ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
îl consideră pe Kant un revoluționar îndr]zneț care a ucis deismul și care apoi a recunoscut cu sov]ial] c] rațiunea practic] putea „dovedi” pan] la urm] existența lui Dumnezeu. Nietzsche îl aseam]n] cu mai puțin] amabilitate unei vulpi care evadeaz] - și se furișeaz] dup] aceea înapoi în cușcă teismului. În scrierile sale de mai tarziu, Kant a renunțat atât la ideea coordon]rii garantate dintre virtute și fericirea-recompens] (a crezut c], astfel, virtutea adev]rât] va fi subminat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Vasile Damaschin, De vorbă cu Ștefana Velisar Teodoreanu, „Acțiunea”, 1940, 30; Alice Botez, „Viața cea de toate zilele”, VRA, 1940, 578; Petru Comarnescu, „Viața cea de toate zilele”, RFR, 1941, 1; Al. A. Philippide, „Acasă”, „Semnalul”, 1947, 1 555; Marilena Vulpe, „Viața cea de toate zilele”, „Albina”, 1969, 48; Magda Ursache, „Ursitul”, CRC, 1970, 26; Nae Antonescu, „Ursitul”, TR, 1970, 37; Constantin Ciopraga, „Căminul”, CRC, 1971, 32; Eugenia Anton, „Căminul”, VR, 1971, 8; Alexandrescu, Confesiuni, 320-328; George Gibescu, Ștefana Velisar Teodoreanu
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
vocație de fabulist” (Petru Poantă). A doua carte, Voi veni cu fluxul (1998), schimbă într-o mică măsură tonul liric, precum în piesa titulară: „Căci voi cunoaște Taina Morții/ Aflată chiar în inima vieții”, poezia fiind simțită ca mirosind „a vulpe, a bârne, a stea și a telemea”: „Contemporani/ Habar n-aveți că-n lume se întâmplă lucruri/ Anacronice” (Minidiscurs în apărarea poetului). În anul 2000 cele două plachete vor fi reunite sub titlul Păcate... Cartea Vremea cireșelor amare (1998) dezvăluie
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
aristocratic/distant („girafa”): intervine rar în discuție, cultivând fraze/expresii de efect, căutând să impresioneze cu ideile și maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticați, nici nu-l contraziceți direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea”): vânează greșelile celorlalți, critică întruna, încearcă să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
aristocratic/distant („girafa”): intervine rar în discuție, cultivând fraze/expresii de efect, căutând să impresioneze cu ideile și maniera de comunicare. Abordare: nu-l criticați, nici nu-l contraziceți direct, folosiți tactica atenuatorilor, gen „Da, probabil, însă...”; 9. tipul interogativ-persistent („vulpea”): vânează greșelile celorlalți, critică întruna, încearcă să-l pună în încurcătură pe lider. Abordare: fiți precaut și principial în relațiile cu el și transferați, pe cât posibil, intervențiile lui tendențioase asupra grupului aparținător. Pentru formatorul de adulți devine astfel folositor să
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
accentuată, fiind lipsită de rugozități alungite. Carenele mediane ale pronotului sunt întrerupte la mijloc. Elitrele au sutura înălțată și prezintă 3 carene înălțate, bine conturate, precum și 6 strii longitudinale. În Europa Centrală răspândită în mușuroaie de cârtiță, în vizuini de vulpe și de bursuc. l=2,5-3,5 mm. (Pl. VI, fig.1) 2 Genul Plegaderus Erichson Scapul alungit, ușor curbat și îngroșat spre vârf. Măciuca antenală ovală, turtită lateral. Marginile laterale ale pronotului cu câte un șanț adâncit care delimitează
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]