4,194 matches
-
voie bună. Din folclor se inspiră, ca spirit, feeria Zâna pădurilor - intrată în repertoriul teatrului radiofonic -, o senină, plină de farmec descindere în fabulos. Ca într-un vis al unei nopți de vară, în codrul fermecat se ițesc zâne bune, zâne rele, pitici războinici, pitici-copii, arici puși pe harță, un străvechi duh al pădurilor, în timp ce la curtea lui Nalbă crai își fac veacul un astrolog, un măscărici, boieri, jupânese, oșteni. Acorduri romantice însoțesc aparițiile lui Năvalnic, visătorul tânăr, și ale zânei
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
zâne rele, pitici războinici, pitici-copii, arici puși pe harță, un străvechi duh al pădurilor, în timp ce la curtea lui Nalbă crai își fac veacul un astrolog, un măscărici, boieri, jupânese, oșteni. Acorduri romantice însoțesc aparițiile lui Năvalnic, visătorul tânăr, și ale zânei pădurilor, Goruna. Sălășluind fiecare pe un alt tărâm, iubirea lor nu are sorți de împlinire. Un accent de tristețe, într-o jubilantă lume de candori. SCRIERI: Primele amintiri în literatura română: Teodor Vârnav, „Istoria vieții mele”, Iași, 1973; Teatru, pref.
FAIFER-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286939_a_288268]
-
în colaborare cu G. Văraru); Rafaelo Giovagnoli, Spartacus, București, 1953 (în colaborare cu Magda Roșu); N. Nosov, Aventurile lui Habarnam și ale prietenilor săi, București, 1956 (în colaborare cu Rodica Câmpeanu); Charles Perrault, Scufița roșie, București, 1956, Povești, București, 1957, Zânele, București, 1960; Frații Grimm, Povești alese, București, 1958; Jules Verne, O călătorie spre centrul Pământului, București, 1958; Selma Lagerlöf, Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia, București, 1961 (în colaborare cu N. Filipovici), Vulturul Gorgo, București,1964 (în colaborare
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
1885), „Unirea”, „Universul literar”, „Lumea ilustrată”, „Comoara satelor”, „Revista muzicală și teatrală” ș.a. A semnat și în publicațiile pariziene „La Renaissance littéraire et artistique”, „Revue d’art dramatique et musicale”. A publicat volumele Flori de primăvară. Dora și Florin (1879), Zâna florilor. Crivățul (1879), Zâmbiri și lacrimi (1880), Femeia română după cântecele populare. Calul la români (1927). Prin 1887 era șef de divizie la Prefectura Poliției din București. Poet mediocru, R. a fost cunoscut datorită a două lucrări dramatice: Fata de la
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
limbajul simbolic al florilor, ca în Florile vorbesc (1927), nu poate reține atenția. R. a dat prima traducere în volum (1891) a Sonatei Kreutzer de Lev Tolstoi, după o versiune franceză. SCRIERI: Flori de primăvară. Dora și Florin, București, 1879; Zâna florilor. Crivățul, București, 1879; Zâmbiri și lacrimi, București, 1880; Ce timpuri. Ce moravuri!, București, 1880; Sacrificiu pentru sacrificiu, Oravița, 1881; Fata de la Cozia, București, 1886; Lăpușneanu, domnul Moldovei, București, 1886; Scriitori și artiști, București, 1890; Obraze cu mască și oameni
ROSCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289370_a_290699]
-
Ceredarec (Note despre „Cântecul lui Ștefan Vodă”), Mihai Pop (Nouvelles variantes roumaines du chant du Maître Manole. Le sacrifice de l’emmurement), Magdalena László-Kuțiuk ( Încă o dată despre colinda românească și cea ucraineană), Neda Pavlova (Sravnitelna harakteristika na bălgarskite samodivi, rumănskite zâne i srăbskite vili), Paula Tănăsescu (Motivat za svatbata na slănceto i lunata v bălgarskata i rumănskata mitologhia), Antoaneta Olteanu (Personnages démoniaques dans leș contes populaires roumains et russes), Gheorghe Călin (Concordante, interferente și elemente de structură compoziționala în cântecele slovace
ROMANOSLAVICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289351_a_290680]
-
ajuns să fie cunoscut sub numele de spirit american. Viziunea asupra lumii a părinților mei era simplă și, În mare măsură, era produsul mentalității de frontieră. Mama mă băga În pat seara și, În loc să-mi citească povești pentru copii despre zâne și zmei, Îmi povestea Întâmplările zilei, despre ce fusese făcut și ce rămăsese de făcut, lăsându-mă Întotdeauna cu un sens de anticipație al lucrurilor interesante care ne așteptau În ziua următoare. De-abia așteptam. Mama credea că fiecare persoană
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sociale și mai multe volume de basme și povestiri pentru copii, destul de apreciate - Povești (1923), Alte povești (1929), Comoara lui Prâslea (1936), Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele (1936), Făpturi și năstimiri. Mituri și legende (1936), Zmei și zâne (1937), Bucoavne și izvoade (1939), Basme (1961), Legende și basme (1965), Basme noi (1967) ș.a. - se adaugă la tabloul unor narațiuni fără mare relief. SCRIERI: În sărbători, București, 1910; Icoane din popor, București, 1911; La cruci, București, 1911; Din umbra
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
Săracu’ Gealapu, București, 1928; Alte povești, București, 1929; Povești pentru tineri și bătrâni, București, 1934; Comoara lui Prâslea, București, 1936; Din țara lui Alb-Împărat. Basme pentru toate vârstele, București, 1936; Făpturi și năstimiri. Mituri și legende, București, [1936]; Zmei și zâne, București, 1937; Atotputernicul pe lume, București, 1938; Bucoavne și izvoade, București, 1939; Răncurele, București, 1939; Licăriri în beznă, București, 1940; Pădurarul Stoichiță, București, 1957; Basme, București, 1961; Vremuri apuse, pref. Teodor Vârgolici, București, 1962; Legende și basme, București, 1965; Basme
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
Dacă Fata de apă e mai curând o legendă din vremea arhaico-mitică, în care un leneș „Dănilaș cel poznaș” (un antierou aproape) alungă spre Bosfor leul care ucidea turmele bătrânei Vineri, apoi, vrând să se însoare cu „fata de apă”, zâna Dunării, dispare înghițit de valuri, iar Pentr-o puică de hangiu relatează, într-un limbaj plin de regionalisme, povestea unei trădări și a unei răzbunări haiducești, Sân Gheorghe Nou debordează de o imaginație hâtră, demitizantă, enormă. Plictisit să își joace
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
nu separa profundul de obscur, de ilizibil. O inflexiune auctorială se află și în strigătul exasperat al dascălului: "imaginația nu înseamnă minciună" și "fără soluții facile, vă rog, nu-i vorba nici despre vis, nici despre marțieni, nici despre o zînă poznașă". Daniel Pennac ne provoacă prin această carte minunată, să redescoperim farmecul "soluțiilor facile". Daniel Pennac, Domnilor copii, traducere de Sanda Oprescu, Ed. Univers, 2000, 192 p., f. preț.
Imaginația nu înseamnă minciună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17141_a_18466]
-
purta un soare, Care i-a legănat cuvântul: ,,Mamă!". Câmpiile i-au înverzit sub pleoape, Iar nopțile îi aminteau de casă, Un fir de mac i-a spus să vină-aproape Și l-a vrăjit cu floarea lui frumoasă. Era o zână, ... Citește mai mult Născut de-o stea, la marginea Luminii,Privea cu-n fel de frică pe Pământ,Dar fiindcă avea culoarea pâiniiA prins în palme-o ramură de vânt.Și-a coborât ca o petală ninsăPeste obrazul Timpului rebel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
mâini purta un soare,Care i-a legănat cuvântul: ,,Mamă!".Câmpiile i-au înverzit sub pleoape, Iar nopțile îi aminteau de casă,Un fir de mac i-a spus să vină-aproapeși l-a vrăjit cu floarea lui frumoasă.Era o zână, ... III. ÎNTREBĂRI UITATE, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 2270 din 19 martie 2017. Unde ai lăsat cămașa în care înveleam uitarea, dar glasul acela de pasăre albă care trezea stelele din marea gândului meu? Poate mai ai surâsul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
cu vântul, Pe-un colț de infinit te-am alungat, Zăpezile uitării au albit pământul, Iar trenul viselor se lasă așteptat. Ca două umbre rătăcite-n noapte Ne căutăm cu felinare de-mprumut, Tu ești aici, însă te simt departe... Zâna deșertului de alb, necunoscut. Culorile s-au adunat pe munții ninși, Chemările prin farduri se destramă, De vrei să pleci, de ce ai ochii plânși? Tu știi că iarna însăși este-o dramă. Cocori înzăpeziți prin ceruri zboară, Ei nu vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
tăcerile cu vântul,Pe-un colț de infinit te-am alungat,Zăpezile uitării au albit pământul,Iar trenul viselor se lasă așteptat.Ca două umbre rătăcite-n noapteNe căutăm cu felinare de-mprumut,Tu ești aici, însă te simt departe...Zâna deșertului de alb, necunoscut.Culorile s-au adunat pe munții ninși,Chemările prin farduri se destramă,De vrei să pleci, de ce ai ochii plânși? Tu știi că iarna însăși este-o dramă.Cocori înzăpeziți prin ceruri zboară,Ei nu vor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
sugestive, precum și câteva contexte În care se folosesc expresiile dispreț, ac de cojocul tău. * Se introduc cuvintele și expresiile noi În enunțuri proprii, apoi se scriu pe tablă și În caiete. Elevii integrați formulează propoziții folosind cuvintele: scorbură, răchită, prietenie, zână. Se poartă discuții pe baza textului, răspunzând la Întrebările din manual. Elevii integrați răspund la Întrebările: Cum se numește fetița din text? Cine este prietenul eil? Unde merg Lizuca și Patrocle? De ce au plecat de acasă? Unde s-au adăpostit
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
operele sale - vodeviluri, farse, comedii: Pariurile sau Femeia coace, iar dracul face și Creditorii, prelucrări după V. Alecsandri, Parvenitul, Mademoiselle Méphistophélès, Singurătatea unui holtei, Logodnicul superstițios sau Rotirea meselor, drame: Scotofil sau Victima pasiunii, Jocul sorții, Copiii condamnatului, Silven, legende: Zâna din Nipru, nuvele: Doamna brună, Omul enigmatic, Scene din viața provincială ș.a. - nu au avut răsunet, deși, după apariția piesei Moartea lui Lermontoff (1885), a fost numit membru al unei societăți literare din Moscova. În limba germană i s-au
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]
-
un colaborator misterios?) se recomandă drept „Iacob Șearpele”, Notele prezente la finele revistei (nu și în numărul ultim) semnalează apariții, recente sau proxime, de cărți, exclusiv din „literatura nouă românească”: Visări păgâne de Ion Pillat, Flori sacre de Al. Macedonski, Zâna din fundul lacului de N. Davidescu, Figurile de ceară de Adrian Maniu, De vorbă cu mine însumi de Ion Minulescu, dar și „o carte despre cubism a lui Metzinger și Gleizes”, o traducere a lui Al. T. Stamatiad din Maeterlinck
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
femeie aprigă, București, 1955; Din fotoliul spectatorului. Însemnări teatrale dintr-o călătorie în URSS, București, 1956; Teatrul Național „I. L. Caragiale” la Paris, București, 1957; Necazurile lui Șurubel (fabulă veselă pentru păpuși, în cinci întâmplări), București, 1959; Mâniosul, București, 1961; Întoarcerea Zânei Minunilor pe Pământ, București, 1962; Jules Cazaban, București, 1964; Suferințele Haralambinei, București, 1964; Glastra cu sfecle, București, 1965; Personajul în teatru, București, 1966; Prezența teatrului, București, 1968; Teatrul de păpuși în România (în colaborare cu Letiția Gâtză și Iordan Chimet
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
de Veneția, București, 1971; Spectacole în cerneală, București, 1972; 1000 de ore în Spania, București, 1972; De ce râdeau gepizii..., București, 1973; Caligrafii pe cortină, București, 1974; Când plouă, taci și-ascultă..., București, 1974; Teatrul românesc contemporan (în colaborare), București, 1975; Zâna castraveților, București, 1976; Clio și Melpomena, București, 1977; Elemente de caragialeologie, București, 1979; Arta îmbrobodirii, București, 1982; Ora 19,30, București, 1983; Un deceniu teatral, București, 1984; Umorul popular românesc modern, București, 1987; Ce mai faci?, București, 1988; Umorul în
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
1985-1987. Repere bibliografice: Gh. Achiței, „O femeie aprigă”, O, 1955, 2; Dinu Kivu, „Glastra cu sfecle”, CNT, 1965, 34; Al. Andriescu, „Tufă de Veneția”, CRC, 1972, 7; Amza Săceanu, Fața văzută și nevăzută a teatrului, București, 1974, 260-269; Voicu Bugariu, „Zâna castraveților”, LCF, 1976, 29; Cristea, Domeniul, 320-324; Ungureanu, Proză, 223-225; Raicu, Practica scrisului, 268-276; D. I. Suchianu, Caragialeologie, RL, 1980, 15; Iorgulescu, Critică, 175-177; Titel, Cehov, 173-176; Călinescu, Biblioteci, 164-168; Alex. Ștefănescu, Cu umor despre umor, RL, 1989, 14; Alex. Ștefănescu
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
selecteze pe acelea care pot fi combinate cu un câștig estetic, dar să respecte întru totul viziunea asupra vieții așa cum e transpusă în folclor. El însuși va respecta aceste principii atunci când scrie basme și povești. Cel dintâi basm publicat este Zâna Zorilor (1872), căruia i-au urmat Florița din codru, Doi feți cu stea în frunte ș.a. Plecând de la modele populare, S. recurge la elemente moralizatoare și realiste din viața rurală. La fel procedează și în cazul ciclului despre Păcală, erou
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
și asupra preocupărilor de folclorist ale lui S. Pentru a evidenția latinitatea românilor și prin literatura populară, el preface materialul folcloric cules, introduce nume din mitologia romană sau cuvinte de origine latină, vrea să dea un loc în mitologia noastră „zânelor parnasiene”, iar Maicii Domnului îi schimbă numele în „Matrea Domnului”. În manuscris s-au păstrat Tratații poetice, cu o introducere intitulată Despre istoria literaturei și a poeziei ghintelor, numeroase fabule și versuri cu un caracter variat, precum și o disertație, Discurs
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
D. Nanu, Victor Eftimiu, Maria Cunțan, Corneliu Moldovanu, alături de G. Rotică, Al. T. Stamatiad, Ion Sân-Georgiu, Eugen Relgis, Alfred Moșoiu, Claudia Millian, N. Davidescu, Alexandrina Scurtu, Ion Al-George. Aici lui A. Toma i se publică în 1919 poemele Stelelor și Zâne fără nume, viitorul mentor al realismului socialist dovedindu-se acum un liric intimist și decorativ. Treptat începe să se afirme și grupul de poeți formați la școala S. E vorba de Camil Petrescu, care își începe colaborarea în numărul 8
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I-III, pref. Al. Piru, București, 1970 (în colaborare cu Al. Piru); Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1973 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Novac și zâna, pref. Marin Sorescu, București 1973; Toma Alimoș, pref. Mihai Beniuc, București 1973; Poveștile lui Făt-Frumos. Basme fantastice, pref. Valeriu Filimon, București, 1974 (în colaborare cu Florica Șerb); Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor, I-II, pref. Mihai Pop București
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]