3,296 matches
-
îți stăpânești un "Doamne! de nu s-ar mai sfîrși", undele unei verticale nebunii te-avîntă spre dumnezeire. - Acolo să mă exilez, cu toată muzica... Omul e așa de singur, că deznădejdea-i pare un cuib și groaza un adăpost. În zadar își caută o cărare prin desișul firii, el rămâne mâhnit, cu fața spre înfundăturile propriului său duh. Căci, în el, lumina nu s-a despărțit de întuneric. Prin ceea ce încoronează Creația, prin spirit, el aparține începuturilor ei. Nimic nu-i
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
După flăcările lor rămâne o dâră de foc în lume, căci o cultură mare seamănă unei ofensive cosmice. Dar ce rămâne după defensiva unei culturi mici? Praf - dar nu de pușcă, pulbere purtată de un vânt de toamnă. Caut în zadar primăvara culturilor mici... Există totuși un moment în care ele se pot salva de la neant prin cultul forței. Când, făcîndu-și procesul și într-o luciditate unică, iau act de propriile carențe, recunosc trecutul ca linia lor moartă și își fac
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
face este să dezvoltăm la maximum tendințe imanente nouă, dar nerealizate din toate motivele căderii noastre. Nu ne mai rămâne decât să începem a ne descoperi pe noi înșine. Toată forma românească de existență este stăpânită de geniul momentului. În zadar am încerca să ne educăm spiritul înspre activitatea constructivă, cu tot ceea ce ea presupune ca preparare conștientă și efort susținut. Inspirația de moment este legea noastră. Românul iubește întorsătura, adică inconsecvența în procesul lucrurilor. Cel mai mare chin pe capul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nasc. Mulți dușmani am vrut să mai avem! Trebuia să fi construit ziduri în jurul nostru, să fi fost și noi o lume, să ne fi clădit destinul în piatră. Așa, n-a mai rămas nimic greu din trecutul nostru. În zadar caut după demnitatea ruinelor. Cetățile Moldovei nu mă consolează; românii tot în munți fugeau. Lipsa unui simț ascensional al devenirii, al unui elan constructiv în procesul firii, a făcut cultura românească o cultură a imediatului. Toate lucrurile se întîmplă aici
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fi fost ineficientă. Ceea ce e regretabil - și aici e viciul de bază al României - este că provinciile noastre, atâta vreme, n-au căutat o acțiune convergentă și au amânat neîngăduit România. Totul, în trecutul românesc, s-a făcut anonim. În zadar încerci să descoperi o realitate vie după acel nimeni care ne ascunde pe toți. Am fost anonimi în anonimat. Așa sânt toate stările preculturale, așa este orice subistorie. Cultura este un triumf al individuației. Ființa individuală ia un caracter specific
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
întru cât axa lumii îți străpunge inima, poți deveni o lume. Aș vrea să dispară, din sângele acestui neam, ultimele rezerve de umilință. Dacă nu vom avea atâta tărie și atât orgoliu pentru a ne reface din sâmbure existența, în zadar mai facem teoria României. Aici nu vreau să descriu mizeria istorică a unei țări, dintr-o curiozitate obiectivă. Nu pot să fac știință pe propriul meu destin. Dacă defectele României, constatate aici cu pasiunea și regretele unei iubiri disperate, ar
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
admirabilă. Se spune: forme și numai forme. Dar puteau să împrumute numai umbre! Nu aceasta e problema. Căci nu interesează în ascensiunea și aurora unei culturi conținutul ei cât ritmul. Frenezia imitației a dat țării un ritm pe care în zadar îl vom căuta în "fondul" ei de o mie de ani. În setea ei de a imita, țara și-a simțit instinctiv golurile. Dacă selecționa valorile occidentale după un criticism sever, nu realiza caricaturi mai puțin minore și își rata
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
n-a cunoscut acea dispoziție de care vorbea Verlaine, comparîndu-se imperiul de la sfârșitul decadenței, văzând cum trec marii barbari blonzi, nu va ava niciodată dezabuzarea suficientă ca să înțeleagă anumite epoci. Și cine nu cunoaște vibrația în spirală a inimii, în zadar se apropie de aurorele culturilor. Toată istoria n-are valoare decât prin ceea ce selecționăm din ea, prin conținuturile ei alese de preferințele noastre. Nu este mort în istorie ceea ce este din ea viu în noi. Dacă n-am avea atâta
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
e în fiecare șir. Aceasta e o taină pe care nici eu n-o pricep, și se zice că unui om încredințat despre ființa lui Dumnezeu nici nu-i poate veni în minte cugetul ascuns în această ciudată numărătoare. În zadar ți-i întreba și umbra... ea nu știe nimic despre această taină. Se zice că Diavolului înainte de cădere i-ar fi pleznit în minte această obscură idee și de atuncea a căzut. De ți-ar veni în minte să știi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
cetelor îngerești. - Nu vezi tu, Mario, că tot ce gândesc eu îngerii împlinesc în clipă? Ea îi astupă gura cu mâna. Apoi îi șopti la ureche: - Când plouă, toate grânele cresc; când Dumnezeu vrea, tu gândești ceea ce gândesc îngerii. În zadar. Mintea lui era preocupată și privirile ochilor lui mari erau ațintate asupra acelei porți vecinic închise. - Aș voi să văd fața lui Dumnezeu, zise el unui înger ce trecea. - Dacă nu-l ai în tine, nu există pentru tine și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
lui era preocupată și privirile ochilor lui mari erau ațintate asupra acelei porți vecinic închise. - Aș voi să văd fața lui Dumnezeu, zise el unui înger ce trecea. - Dacă nu-l ai în tine, nu există pentru tine și în zadar îl cauți, zise îngerul serios. Odată el își simți capul plin de cântece. Asemenea ca un stup de albine, ariile roiau limpezi, dulci, clare în mintea lui îmbătată, stelele păreau că se mișcă după tactul lor; îngerii ce treceau surâzând
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mele căutam fața ei, ce se ascunsese pe pieptul meu, dar în acel moment ea-și descleștă un braț al ei dempregiurul gâtului meu... îmi atinse cu {EminescuOpVII 195} dosul mînei gura mea însetată, apoi, întorcîndu - se, dispăru surâzând. În zadar întindeam plin de dorință brațele mele spre umbra ei fugitivă... Ea zbura. Se-ntoarse înapoi. Copilul meu, zise ea c-un aer serios, netezindu-mi fruntea. Acompaniază - mă pîn-acasă. Tatăl meu e în orchestră, el ține violoncelul... până la actul al
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
astfel, în nesimțire mai mult, nu știu... când m-am deșteptat însă era noapte profundă, și orologiul vuia o oră după miezul nopții. Aprinsei lumânarea și, sărind la portretul sfârticat al Sofiei, începui a combina pânza... dar totul era în zadar. Lângă cămin era lemne multe și risipite. Le trântii în sobă și aprinsei un foc cumplit, trăsei o mică sofă roșie față. cu focul, cu cugetarea decisivă de-a astupa soba nainte de-a se potoli focul, astfel încît să
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fetițe blonde, pe care o iubea cu credință de 16 ani și mai bine, să-i uite cu totul numele fetei. A deschis un dicționar de nume proprii, a alăturat terminații de nume femeiești la orice literă a alfabetului, în zadar, numele ei a rămas uitat. Prima lui idee a fost că poate ar fi fost lovit de-o afazie parțială, c-a uitat o literă din alfabet, a doua că în vasele craniului ar fi căpătat o umflătură care-i
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ar fi aflat în locul lui) a fost tocmai de a fi făcut cu putință nașterea acestei religii și propagarea ei. Unii au protestat acestei necesități în care a fost văzută o rămășiță a trecutului. Cauza ei a fost căutată în zadar. Poate că ipoteza menționată ne va da rațiunea lui ascunsă. Mijloacele ar fi putut fi altele, mai bine controlate de legea civilă. Trebuia totuși ca scopul să fie atins. Urmărind încă o dată o traiectorie cu care ne-am obișnuit, putem
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
obligarea acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar, anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales primul, implicați ca eminențe cenușii în „fenomenul Pitești”). Intenționalitatea reeducării existase însă, dintotdeauna, ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Armata a susținut total revoluția. Deși a fost, la un moment dat, șeful Comisiei de Cercetare a Adevărului despre Revoluția din Decembrie 1989, Sergiu Nicolaescu face multă paradă verbală în stil cinematografic, dar nu mai mult de atât (nu în zadar, cartea sa are ca titlu o pastișă după filmul său Un comisar acuză!). Mare parte din cartea lui Nicolaescu mizează pe ideea de complot extern ramificat; dar cum aceasta nu ar fi fost corectă politic față de poporul pe care îl
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în cazarma de la Târgoviște, aceste încercări au fost fabricate, nefiind reale. Așa încât varianta creditată de Cernăianu este aceea că „teroriștii” au fost „confecționați” din cadre militare, securiști și mai ales din membri DIA (Direcția de Informații a Armatei). Nu în zadar, autorul etapizează evenimentele din decembrie 1989 după cum urmează: 1) 15-22 decembrie (etapă în care nu au murit militari); și 2) 22-28 decembrie (etapă în care au murit militari, tocmai din cauza inducerii psihozei legate de teroriști; această etapă este numită, ironic
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
atenția consumatorilor<footnote Gabriel Dinu, Loredana Dinu, „The impact of advertising on consumer behavior in the Reșița city population”, Annals of DAAAM for 2012 & Proceedings of the the 23rd International DAAAM Symposium Intelligent Manufacturing & Automation: Focus on Sustainability, University of Zadar, Croatia, 24‐ 27rd October 2012. footnote>, creatorii de reclame folosesc uneori, în clipurile publicitare, scenarii frapante pentru a pune în evidență un anumit produs, șocurile acustice, contrastele cromatice ș.a. având tocmai rolul de a atrage atenția involuntară a consumatorului și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Editura Eftimie Murgu Dinu, G., Dinu, L., 2012, „The impact of advertising on consumer behavior in the Reșița city population”, Annals of DAAAM for 2012 & Proceedings of the 23rd International DAAAM Symposium Intelligent Manufacturing & Automation: Focus on Sustainability, University of Zadar, Croatia, 24‐ 27rd October, pp. 1047-1050 Dîmbean-Creța, O., 1991, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, nr. 3-4, București, Academia Română, ICCV Dobre, C., 2000, Comportamentul consumatorului, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Reșița
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
atenția consumatorilor<footnote Gabriel Dinu, Loredana Dinu, „The impact of advertising on consumer behavior in the Reșița city population”, Annals of DAAAM for 2012 & Proceedings of the the 23rd International DAAAM Symposium Intelligent Manufacturing & Automation: Focus on Sustainability, University of Zadar, Croatia, 24‐ 27rd October 2012. footnote>, creatorii de reclame folosesc uneori, în clipurile publicitare, scenarii frapante pentru a pune în evidență un anumit produs, șocurile acustice, contrastele cromatice ș.a. având tocmai rolul de a atrage atenția involuntară a consumatorului și
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Editura Eftimie Murgu Dinu, G., Dinu, L., 2012, „The impact of advertising on consumer behavior in the Reșița city population”, Annals of DAAAM for 2012 & Proceedings of the 23rd International DAAAM Symposium Intelligent Manufacturing & Automation: Focus on Sustainability, University of Zadar, Croatia, 24‐ 27rd October, pp. 1047-1050 Dîmbean-Creța, O., 1991, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, nr. 3-4, București, Academia Română, ICCV Dobre, C., 2000, Comportamentul consumatorului, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Reșița
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Șatalin, care urmărea să transforme Uniunea Sovietică într-o uniune economică de state independente. Am îndrumat delegația rusă condusă de Grigori Iavlinski pe parcursul întâlnirii anuale a Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional îFMI) din 1991, unde au încercat - în zadar - să câștige sprijin internațional. în Polonia am susținut Big Bang-ul - o tranziție bruscă la o economie de piață - introdus pe 1 ianuarie 1990. Apoi, am reușit să conving guvernul maghiar să convoace o întâlnire în care să analizeze cum
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
educație ale copiilor integrați au Întotdeauna mai multe soluții de rezolvare; - să creadă În rolul determinant jucat de părinți În procesul integrării școlare a copiilor lor; - să fie convinși că riscul asumat În promovarea educației integrate/incluzive nu este În zadar și că se pot afla și În situația unor nereușite parțiale sau totale În procesul de integrare, dar care nu trebuie să-i descurajeze sau să-i dezarmeze; - să-și asume rolul unor agenți activi ai schimbării școlii tradiționale și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
duce spre izvorul suferinței lui: „Ticălosul al mieu piept, Lasă taina, spune drept, Arată ce pătimești, Și d-al cui foc te trudești Că focul ce te-au pătruns Nu mai e să stea ascuns, Iar să taci e În zadar, Că tăcerea n-are dar. CÎnd un suspin te vădește. Taina ce-Îți folosește? Crapă dar ș-o dă dă față, Dă te-ai curați de viață.” Versurile sînt lămuritoare pentru firea gospodărească a lui Nicolae. Frica lui cea mare
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]