3,844 matches
-
altă modă, un nou cod comportamental. Ceva, din toate acestea, pătrunsese deja, dar prezența efectivă a armatei ruse va schimba, de o manieră vizibilă, mai ales la nivelul elitei sociale, mentalitățile. II Femeia și zestrea sa Cum se alcătuiește o zestre O femeie nu se poate mărita fără a avea o zestre, iar familia face toate eforturile sociale și economice pentru a o procura. Termenul folosit pentru a desemna partea din averea paternă care îi revine fiicei odată cu căsătoria poartă numele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
deja, dar prezența efectivă a armatei ruse va schimba, de o manieră vizibilă, mai ales la nivelul elitei sociale, mentalitățile. II Femeia și zestrea sa Cum se alcătuiește o zestre O femeie nu se poate mărita fără a avea o zestre, iar familia face toate eforturile sociale și economice pentru a o procura. Termenul folosit pentru a desemna partea din averea paternă care îi revine fiicei odată cu căsătoria poartă numele de „zestre“. Spațiul românesc operează doar cu un singur termen fără
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
femeie nu se poate mărita fără a avea o zestre, iar familia face toate eforturile sociale și economice pentru a o procura. Termenul folosit pentru a desemna partea din averea paternă care îi revine fiicei odată cu căsătoria poartă numele de „zestre“. Spațiul românesc operează doar cu un singur termen fără a face diferență între dota propriu zisă și trusou. În fapt, termenul zestre înglobează ambele noțiuni, în foaia de zestre apărând atât obiectele care țin de trusou (veșminte, bijuterii, lenjerie), cât
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Termenul folosit pentru a desemna partea din averea paternă care îi revine fiicei odată cu căsătoria poartă numele de „zestre“. Spațiul românesc operează doar cu un singur termen fără a face diferență între dota propriu zisă și trusou. În fapt, termenul zestre înglobează ambele noțiuni, în foaia de zestre apărând atât obiectele care țin de trusou (veșminte, bijuterii, lenjerie), cât și cele care țin de dota propriu-zisă (case, moșii, prăvălii, bani etc.). Tatăl este cel mai important autor în alcătuirea unei dote
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
averea paternă care îi revine fiicei odată cu căsătoria poartă numele de „zestre“. Spațiul românesc operează doar cu un singur termen fără a face diferență între dota propriu zisă și trusou. În fapt, termenul zestre înglobează ambele noțiuni, în foaia de zestre apărând atât obiectele care țin de trusou (veșminte, bijuterii, lenjerie), cât și cele care țin de dota propriu-zisă (case, moșii, prăvălii, bani etc.). Tatăl este cel mai important autor în alcătuirea unei dote. El o face pe măsură ce vârsta măritișului se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cele care țin de dota propriu-zisă (case, moșii, prăvălii, bani etc.). Tatăl este cel mai important autor în alcătuirea unei dote. El o face pe măsură ce vârsta măritișului se apropie, pregătirile fiind accelerate de găsirea unui soț. Alcătuirea unei foi de zestre constituie obligație morală foarte puternică de care fiecare tată încearcă să se achite în orice condiții. El oferă din toate câte puțin fiicei sale așa cum singur mărturisește în preambulul actului dotal: „din toate câte am avut, din toate i-am
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obligație morală foarte puternică de care fiecare tată încearcă să se achite în orice condiții. El oferă din toate câte puțin fiicei sale așa cum singur mărturisește în preambulul actului dotal: „din toate câte am avut, din toate i-am dat“. zestrea se alcătuiește în funcție de starea și posibilitatea fiecărei familii: nici prea mică pentru o fiică de boieri, nici prea mare pentru o fiică de țărani. Valoarea ei nu este fixată nici de cutumă, nici de lege, fiind lăsată la libera apreciere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rangul și averea lor; deseori testamente le pun în evidență această grijă apăsătoare care îi urmărește pe părinți și dincolo de mormânt. În testament, tatăl încearcă nu numai să reglementeze situația moștenitorilor de sex masculin, ci săpună în ordine și situația zestre lor care s-au dat, care nu s-au dat încă, sau care urmează a se da. Moște ni torul casei părintești primește odată cu averea și grija surorilor mai mici. Caz fericit, atunci când tatăl prin testament se achită de această
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care urmează a se da. Moște ni torul casei părintești primește odată cu averea și grija surorilor mai mici. Caz fericit, atunci când tatăl prin testament se achită de această în datorie, lăsându-i fiului nu mai grija de a livra o zestre deja existentă și în scrisă în testamentul patern, mezinului nerevenindu-i decât misiunea de a găsi un soț pentru sora sa căruia să-i predea cheile de la ladă împreună cu foaia de zestre. Caz nefericit, atunci când tatăl nu lasă nici testament
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiului nu mai grija de a livra o zestre deja existentă și în scrisă în testamentul patern, mezinului nerevenindu-i decât misiunea de a găsi un soț pentru sora sa căruia să-i predea cheile de la ladă împreună cu foaia de zestre. Caz nefericit, atunci când tatăl nu lasă nici testament, nici averea necesară pentru a dota un număr prea mare de fete. În această situație, sarcina trece asupra tuturor fraților care au obligația de a-și înzestra surorile chiar din propria avere
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mamă, supărată la câțiva ani distanță de la eveniment: „după ce au venit fii<cei> méle vremea de căsătorie, am zis fii meu Herii să-i dea zéstre din casa tătâne-său, după cum au lăsat banul Mareș. El ne vrând să dea zestrea soru-sii Ancuții, am avut mare pricină cu fii-mieu Hera, pentru că el <a> luat toate ale tătâne-său“. Mama are dreptul să-și poar te fiul în justiție pentru a-i cere să se supună îndatoririlor sale de moștenitor, având legea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
departea sa. Conflictul nu ajunge până acolo, deși mama pare foarte hotărâtă să-l reclame la Mitropolie, datorită intervenției unei rude, marele stolnic Pârvu Cantacuzino, care se erijează în arbitru, obligând-o pe mamă să-și înzestreze fiica cu propria zestre. În acest document trei principii converg: primul principiu legislativ prin care tatăl trebuie să-și înzestreze fiica, este susținut de Hera; al doilea principiu cutumiar prin care atât fratele, cât și mama au obligația de a se ocupa de măritarea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca se prevalează de acest princi piu atunci când îi cere fiului să respecte hotărârile tatălui. În schimb, arbitrul disputei, marele stolnic, se folosește de cel de-al doilea principiu, obligând-o pe mamă să și înzestreze fiica cu propria ei zestre. În paralel, se constată că hotărârile ora le ale tatălui nu sunt totdeauna luate în seamă de fiul moștenitor, de aceea și necesitatea de a le fixa în scris pentru a nu fi ignorate sau contestate. Două decenii mai târziu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
face o trecere în revistă a stării fiecărui copil. Patrimoniul se îm parte întrecei doi fii, Radu și Pană, lăsați sub oblăduirea și ascultarea mamei. La rândul ei, Ilin ca primește o mare parte din avere ca o compensație pentru zestrea cheltuită în casă la treburile gospodăriei: „soțiia mea, au avut cule și moșii peste Olt și eu la nevoile méle le-am vândut, iar alte cule de ale ei le-am dat fie-mea Zoiții zestre și am socotit din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ca o compensație pentru zestrea cheltuită în casă la treburile gospodăriei: „soțiia mea, au avut cule și moșii peste Olt și eu la nevoile méle le-am vândut, iar alte cule de ale ei le-am dat fie-mea Zoiții zestre și am socotit din moșiile mele de i-am lăsat ca să să știe, să stăpânească cât va fi cu zile“, mărturisește Grigore. Toate moșiile lăsate sub stăpânirea soției vor fi împărțite, la rândul lor, tot celor doi fii. Grigore Filipescu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
lor, tot celor doi fii. Grigore Filipescu are însă și două fete: una deja măritată în momentul alcătuirii testamentului, cealaltă încă mică, dar destul de mare ca tatăl să se pregătească de măritișul ei. Ast fel, tatăl fixează prin testament toată zestrea în moșii și țigani ce urmează a se da fiicei sale, Maria, stabilind și ce moșii se vor vinde pentru a-i cumpăra scule sau pentru a i se face nuntă. De asemenea, tatăl revine asupra zestrei celelalte fiice, notând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
prin testament toată zestrea în moșii și țigani ce urmează a se da fiicei sale, Maria, stabilind și ce moșii se vor vinde pentru a-i cumpăra scule sau pentru a i se face nuntă. De asemenea, tatăl revine asupra zestrei celelalte fiice, notând cu atenție ce n-a putut încă să livreze ginerelui, lucruri ce vor fi date de către moștenitorii direcți, anume „țiganii fie-mea Zoiții să-i împlinească după cum scrie în foaia de zes tre și să-i dea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Elaborare și validare În Carte de Învățătură către preoți, mitropolitul Antim Ivireanul oferă acestora date importante cu privire la maniera de redactare a unor acte importante care vor guverna din ce în ce mai des viața socială a norodului. Este vorba de testamente și foi de zestre. El oferă un formular care, din acel moment, începe să fie folosit din ce în ce mai frecvent. După cum se poate observa, mitropolitul atribuie întreaga responsabilitate a alcătuirii unei foi de zestre pre o tu lui. El trebuie să aibă grijă atât de forma
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
des viața socială a norodului. Este vorba de testamente și foi de zestre. El oferă un formular care, din acel moment, începe să fie folosit din ce în ce mai frecvent. După cum se poate observa, mitropolitul atribuie întreaga responsabilitate a alcătuirii unei foi de zestre pre o tu lui. El trebuie să aibă grijă atât de forma, cât și de credibilitatea acesteia, iar prezența sa este indispensabilă și dă autoritatea necesară actului. Utilitatea socială și economică a unui astfel de document determină „intervențiile“ societății și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
grijă atât de forma, cât și de credibilitatea acesteia, iar prezența sa este indispensabilă și dă autoritatea necesară actului. Utilitatea socială și economică a unui astfel de document determină „intervențiile“ societății și ale puterii în circumscrierea normativă a foilor de zestre. Prin articolele sale, codul din 1780 împinge actul dotal spre o formă cât mai completă. Pe lângă semnătura obligatorie a ginerelui, alte măsuri vin să acorde valoare și mai mare foii de zestre pe piața matrimonială: prețuirea obiectelor dintrusou, dubla formă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ale puterii în circumscrierea normativă a foilor de zestre. Prin articolele sale, codul din 1780 împinge actul dotal spre o formă cât mai completă. Pe lângă semnătura obligatorie a ginerelui, alte măsuri vin să acorde valoare și mai mare foii de zestre pe piața matrimonială: prețuirea obiectelor dintrusou, dubla formă - originalul la proprietar, dar o copie trebuie să fie transcrisă în condica unei mănăstiri din apropiere -, obligativitatea fraților de a-și înzestra surorile, statutul soțului în raport cu zestrea etc. Numeroasele procese în care
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și mai mare foii de zestre pe piața matrimonială: prețuirea obiectelor dintrusou, dubla formă - originalul la proprietar, dar o copie trebuie să fie transcrisă în condica unei mănăstiri din apropiere -, obligativitatea fraților de a-și înzestra surorile, statutul soțului în raport cu zestrea etc. Numeroasele procese în care actele de drept privat (zestrea, testamentele, actele de proprietate) sunt invocate permanent, îl determină, șase ani mai târziu, pe domnul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) săpună în practică articolul de lege: o condică pecetluită cu pecetea domnească
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obiectelor dintrusou, dubla formă - originalul la proprietar, dar o copie trebuie să fie transcrisă în condica unei mănăstiri din apropiere -, obligativitatea fraților de a-și înzestra surorile, statutul soțului în raport cu zestrea etc. Numeroasele procese în care actele de drept privat (zestrea, testamentele, actele de proprietate) sunt invocate permanent, îl determină, șase ani mai târziu, pe domnul Nicolae Mavrogheni (1786-1790) săpună în practică articolul de lege: o condică pecetluită cu pecetea domnească este trimisă la Departamentului de Șapte. Mitropolitul primește sarcina de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sineturi de adevărat“. Departamentul de Șapte ar trebui să funcționeze ca un fel de „notariat“, iar logofătul ar fi un fel de „notar public“. Chiar dacă pe moment, hotărârea domnească nu intră în practica curentă și imediată, eficacitatea unei foi de zestre cu pecetea și întărirea domnească (semnătura domnului sau a unui reprezentant domnesc, de obicei un logofăt) duce treptat, treptat la conformitate. Odată cu începutul secolului al XIX-lea, posesorul unei foi de zestre trece pe la „notar“ pentru a primi „autentificarea“ necesară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
practica curentă și imediată, eficacitatea unei foi de zestre cu pecetea și întărirea domnească (semnătura domnului sau a unui reprezentant domnesc, de obicei un logofăt) duce treptat, treptat la conformitate. Odată cu începutul secolului al XIX-lea, posesorul unei foi de zestre trece pe la „notar“ pentru a primi „autentificarea“ necesară. Se observă că numai este suficientă citirea actului în fața martorilor de la logodnă și a preotului, cel care redactează actul și oficiază ceremonia religioasă a logodnei, ci are loc o deplasare de autoritate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]