21,884 matches
-
și politic. Dimensiunea tradițională a securității naționale, dominantă pentru politica interstatală până spre sfârșitul Războiului Rece, viza, În linii mari, siguranța față de posibila agresiune, militară, politică sau economică, venită din partea altor state. Ca principale metode de parare a unor asemenea amenințări, statele aleg strategii de balansare internă, cuprinzând creșterea capacităților interne de a face față unei agresiuni (iar politica de achiziții militare, pe care o urmărim În acest capitol, este un tip de balansare internă), și de balansare externă, respectiv formarea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
probabile agresiunile clasice, convenționale, Între state rivale care urmăresc acapararea de resurse și/sau teritorii. În perioada de după Războiul Rece, considerată de o mare parte a analiștilor relațiilor internaționale ca fiind caracterizată de o hegemonie benevolentă a Statelor Unite ale Americii (Layne, 2006), amenințările clasice În privința securității, cele din sfera politică și militară, au ieșit din prim-plan, fiind Înlocuite de amenințări În privința securității din sfera economică (presiunile globalizării economiei mondiale), societale (sărăcia și migrațiile), ecologice (Încălzirea globală, problema mai largă a poluării) sau
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Războiul Rece, considerată de o mare parte a analiștilor relațiilor internaționale ca fiind caracterizată de o hegemonie benevolentă a Statelor Unite ale Americii (Layne, 2006), amenințările clasice În privința securității, cele din sfera politică și militară, au ieșit din prim-plan, fiind Înlocuite de amenințări În privința securității din sfera economică (presiunile globalizării economiei mondiale), societale (sărăcia și migrațiile), ecologice (Încălzirea globală, problema mai largă a poluării) sau ideologice (recrudescența fanatismului religios, În special a militantismului extremist islamic) (Buzan, 2000). Noi modalități, nu neapărat din sfera
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
instruire nu trebuie centrată pe ideea parării unei agresiuni convenționale (de acest aspect se vor ocupa prioritar marile puteri membre NATO). Politica de apărare trebuie centrată În toate dimensiunile sale pe contribuțiile românești la forturile comunității de securitate pentru contracararea amenințărilor asimetrice contemporane; c) consecințe practice și imediate: cum pot fi justificate noile achiziții militare În contextul amenințărilor asimetrice de securitate (fregatele de tip 22)? Sunt necesare noi mijloace convenționale de luptă (avioane de vânătoare-bombardament)? Practic, acest studiu va viza consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
marile puteri membre NATO). Politica de apărare trebuie centrată În toate dimensiunile sale pe contribuțiile românești la forturile comunității de securitate pentru contracararea amenințărilor asimetrice contemporane; c) consecințe practice și imediate: cum pot fi justificate noile achiziții militare În contextul amenințărilor asimetrice de securitate (fregatele de tip 22)? Sunt necesare noi mijloace convenționale de luptă (avioane de vânătoare-bombardament)? Practic, acest studiu va viza consecințele practice ale aderării României la NATO, din perspectiva restructurării politicilor de achiziții militare. După cum am precizat deja
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
obligă la redefinirea Întregii sale ecuații de securitate și de apărare. Garanțiile de securitate pe care le presupune apartenența la această comunitate de securitate și, deci, relațiile de putere pe care le instituie În regiune, fac În așa fel Încât amenințările convenționale la adresa României să fie limitate sau improbabile. Consecința majoră a acestui context este că politica de apărare a unei puteri minore ca România trebuie să pună În plan secundar dimensiunea tradițională a politicii de apărare și să se concentreze
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cu care se confruntă În acest moment societățile deschise. Întrebarea ce se ridică În acest context este În ce măsură politica de achiziții militare a României din ultimii ani a corespuns dezideratelor trasate anterior? Respectiv, mijloacele militare achiziționate sunt potrivite pentru contracararea amenințărilor asimetrice de securitate și pentru apărarea și proiectarea valorilor comunității de securitate occidentale? O privire asupra politicii de apărare a României ne indică existența a două proiecte majore de Înarmare: primul se referă la modernizarea flotei militare navale, fapt ce
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de logică de securitate căruia Îi corespund aceste nave. Astfel, date fiind capacitățile militare cu care sunt dotate, precum și epoca istorică În care au fost dezvoltate, fregatele „Regina Maria” și „Regele Ferdinand” sunt, prin excelență, mijloace militare programate să combată amenințări de securitate de tip convențional, respectiv să răspundă unor atacuri venite de la nivelul mării (alte nave de luptă), de sub apă (submarine), din aer (diverse tipuri de avioane militare) și chiar de la sol. Pe de altă parte, s-ar putea sugera
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
că aserțiunea făcută anterior este prea tare, având În vedere faptul că fregata „Regina Maria” a participat la operațiuni militare precum „Active Endevour 2006”, care privesc tocmai combaterea activităților teroriste din Mediterana de Est, adică a unor activități ce corespund amenințărilor neconvenționale. Problema cu acest argument este Însă că activitatea de patrulare cu scopurile precizate anterior poate fi eficient efectuată de nave militare mult mai puțin sofisticate decât fregatele F22, care, după cum am afirmat deja, se apropie ca dotare și costuri
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de activități teroriste ar putea fi realizată În parametri mai apropiați de capacitățile financiare actuale ale țării noastre. În același tip de argument intră, de asemenea, patrulele navale care au În vedere misiuni de combatere și a altor tipuri de amenințări asimetrice de securitate, cum ar fi traficul de ființe umane, de armament, de arme de distrugere În masă etc. Ținând cont de constatarea făcută pe parcursul acestui studiu, conform căreia amenințările de securitate cele mai acute la adresa României și a comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În vedere misiuni de combatere și a altor tipuri de amenințări asimetrice de securitate, cum ar fi traficul de ființe umane, de armament, de arme de distrugere În masă etc. Ținând cont de constatarea făcută pe parcursul acestui studiu, conform căreia amenințările de securitate cele mai acute la adresa României și a comunității de securitate din care face parte sunt de natură asimetrică, concluzia majoră ce trebuie trasă din expunerea anterioară este că, cel puțin la nivelul României, avem de-a face cu
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În 1976, și F18, care au intrat În serviciu prima oară În 19822. După cum se poate observa din prezentarea făcută acestor avioane de luptă, MIG-21 precum și variantele sale modernizate de tipul Lancer reprezintă o armă concepută să răspundă conflictelor și amenințărilor de securitate convenționale, fiind, la fel ca În cazul fregatelor britanice, un produs marcat de logica de securitate a Războiului Rece. Întrebarea care se pune În acest context, din punctul de vedere al politicii de securitate a României, este dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
larg al Războiului Rece, cât și În ceea ce privește menținerea status-quo-ului În interiorul blocului sovietic, acestea nu beneficiau de protecția vreunei alte mari puteri. În aceste Împrejurări, În Europa de Est, se conturează o zonă gri, marcată de un mediu de securitate extrem de instabil, Împreună cu amenințările de securitate convenționale aferente. Să ne gândim, În acest sens, doar la faptul că Europa de Est cunoaște, În această perioadă, dezintegrarea teritorială a trei state, Iugoslavia, Cehoslovacia și URSS, și că, În cinci ani de zile de la dezintegrarea blocului comunist, regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
state suverane: Cehia, Slovacia, Slovenia, Croația, Bosnia-Herțegovina, Iugoslavia, Macedonia, Ucraina, Moldova, Letonia, Lituania, Estonia și Rusia. În aceste condiții de mare instabilitate, situația geopolitică și de securitate a României pe parcursul anilor ’90 a fost una precară, În raport cu puterile din jur. Amenințările de securitate de tip convențional erau probabile, astfel Încât decizia Ministerului Apărării Naționale de modernizare a avioanelor de luptă MIG-21 a fost, din punct de vedere strategic, una corectă. Cu alte cuvinte, MIG-21 Lancer reprezintă un caz fericit de adecvare optimă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Golf din 19911. Chiar dacă sunt diferite, cele trei avioane de luptă, F16, F18 și JAS39 Gripen, reprezintă, din punct de vedere al semnificației lor militare, un răspuns identic găsit de diferiți actori ai sistemului internațional la un anumit tip de amenințare de securitate, și anume cea convențională, În care un stat se apără sau atacă un alt stat. Atât datele tehnice, cât și modul de Întrebuințare al acestor avioane arată În mod clar acest lucru. După cum am văzut Însă pe parcursul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
securitate, și anume cea convențională, În care un stat se apără sau atacă un alt stat. Atât datele tehnice, cât și modul de Întrebuințare al acestor avioane arată În mod clar acest lucru. După cum am văzut Însă pe parcursul acestui studiu, amenințările de securitate cele mai probabile la adresa României și a comunității de securitate din care face parte sunt, În momentul de față, dar și În viitorul imediat, cele asimetrice. Dintre acestea, singurele imaginabile care ar putea fi combătute cu avioane de
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
cele mai probabile la adresa României și a comunității de securitate din care face parte sunt, În momentul de față, dar și În viitorul imediat, cele asimetrice. Dintre acestea, singurele imaginabile care ar putea fi combătute cu avioane de luptă sunt amenințările teroriste care vizează puncte vitale de la sol2. Prin urmare, pentru România, cea mai importantă dotare tehnică din punct de vedere strategic a avioanelor de luptă prezentate anterior este cea referitoare la capacitatea de interceptare și la lupta aeriană. Această caracteristică
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de luptă prezentate anterior este cea referitoare la capacitatea de interceptare și la lupta aeriană. Această caracteristică se integrează, de altfel, perfect În activitatea rutinieră de patrulă și poliție aeriană a Forțelor Aeriene Române, răspunzând astfel și activităților ce vizează amenințări de securitate tradiționale. Așadar, departe de a sugera lipsa de utilitate a demersului de modernizare a flotei de avioane de luptă din România, considerăm că acesta trebuie să aibă Însă În vedere două cerințe strategice majore: prima ar fi aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
termeni de costuri, au evoluat, apropiindu-se de-a lungul timpului de navele din clasa crucișătoarelor sau a distrugătoarelor. În aceste condiții, Însă, considerăm că cele două fregate nu corespund decât Într-o măsură redusă și implicând costuri ridicate principalelor amenințări de securitate din prezent la adresa României: terorismul Împreună cu celelalte amenințări asimetrice. În ceea ce privește avioanele de luptă MIG-21 Lancer, am tras concluzia că situația geopolitică din Europa de Est de la Începtul anilor ’90 punea România Într-o poziție de securitate precară și că, În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
timpului de navele din clasa crucișătoarelor sau a distrugătoarelor. În aceste condiții, Însă, considerăm că cele două fregate nu corespund decât Într-o măsură redusă și implicând costuri ridicate principalelor amenințări de securitate din prezent la adresa României: terorismul Împreună cu celelalte amenințări asimetrice. În ceea ce privește avioanele de luptă MIG-21 Lancer, am tras concluzia că situația geopolitică din Europa de Est de la Începtul anilor ’90 punea România Într-o poziție de securitate precară și că, În modul acesta, decizia de modernizare a 110 aparate de luptă
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
prevederi de la care nu sunt admise derogări norme de jus cogens. După cum s-a arătat într-o monografie consacrată acestui subiect, "Sunt considerate norme imperative, în primul rând, principiile fundamentale al dreptului internațional, cum sunt nerecurgerea la forță și la amenințarea cu forța, egalitatea suverană, neintervenția în afacerile interne, dreptul popoarelor de a dispune de ele însele, pacta sunt servanda. Statele nu pot deroga de la aceste principii în acordurile dintre ele, în crearea și formularea normelor dreptului internațional, în relațiile bilaterale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
drept internațional încorporate în Carta Națiunilor Unite, cum ar fi principiile privind egalitatea în drepturi a popoarelor și a dreptului lor de a dispune de ele însele, egalitatea suverană și independența tuturor statelor, neamestecul în afacerile interne ale statelor, interzicerea amenințării cu forța sau a folosirii forței și respectarea universală și efectivă a drepturilor omului și a libertăților fundamentale pentru toți". În textul "Declarației asupra principiilor dreptului internațional", din 1970, fără a se formula un principiu distinct al respectării drepturilor omului
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
se extindă în timp sau ca arie de aplicare peste ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului egalității depline și efective. În același spirit, Convenția prevede că statele părți vor lua măsuri adecvate pentru a proteja persoanele care pot face obiectul amenințărilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violență, ca rezultat al identității lor etnice, culturale, lingvistice sau religioase și pentru a promova respectul și înțelegerea reciproce între toate persoanele de pe teritoriul lor, oricare ar fi identitatea lor, mai ales în domeniile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
en adoptant la Stratégie mondiale contre le térrorisme. 1. Unul dintre fenomenele care au bulversat serios statele și comunitatea internațională, adăugînd noi probleme celor deja existente, este cel al terorismului internațional (transnațional după unii autori). El este astăzi una dintre amenințarile cele mai serioase la adresa securitații globale a lumii. Prin proporțiile endemice pe care le-au atins și multiplele forme de manifestare, violența și terorismul provoacă o mare îngrijorare la toate nivelurile, prevenirea și combaterea lor au devenit o problemă prioritară
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cărui finalitate nu este întotdeauna clară și a cărui realizare poate fi imediată sau doar în viitor. Terorismul este legat de anumite revendicări care, în imaginația autorilor săi, nu ar avea nici o șansă de realizare dacă nu sunt însoțite de amenințări, șantaj sau alte acte violente menite să arate determinarea lor. Efectul psihologic al acestor acte este cu atât mai mare, cu cât amenințarea sau violența se exercită împotriva unor persoane luate la întâmplare, străine de scopul urmărit 2. Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]