21,616 matches
-
aduce în rândul vagabonzilor care trăiau din cerșit, furt și slujbe ocazionale. Toți țăranii erau obligați să plătească dijma bisericii, impozite statului și drepturi feudale seniorului lor. Proprietarii de pământ se bucurau de drepturi și privilegii, iar țăranii le datorau dări și obligații prin muncă, ca corvoada-"la corvee", "la champart"-părți din recoltă, "lods et ventes"-o taxă plătită seniorului când bunurile își schimbau proprietarului. Țăranul putea fi judecat în tribunalul seniorial, unde stăpânul avea rolul judecătorului, cât și pe
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
champart"-părți din recoltă, "lods et ventes"-o taxă plătită seniorului când bunurile își schimbau proprietarului. Țăranul putea fi judecat în tribunalul seniorial, unde stăpânul avea rolul judecătorului, cât și pe cel al juraților. Țăranii din Midi nu plăteau deloc dări, în timp ce în Bretania și Burgundia erau foarte mari. Plăteau impozite ca "la taille", "la vingtieme", "la capitation", și "la gabelle", toate crescând enorm din 1749 până în 1780, pentru a acoperi costurile războaielor în care de implicase Franța, impozitele reprezentând 5-10
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
costurile războiului american de independența.. A trebuit să plătească dobânzi mari pentru a-i convinge pe financiari să împrumute. Datoriile coroanei au crescut, încât 50% din venituri erau utilizate pentru plata dobânzilor. În 1781, a publicat "Compte rendu" au roi (Dare de seama către rege), ce indică un surplus, când în realitate există un deficit. Controlorii generali nu au mai putut crește impozitele în timp de pace, pentru că Necker a făcut față unui război costisitor. A vrut să-i înlocuiască pe
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
general să-i poată demite. A reușit să se debaraseze de cei mai puternici perceptori generali și a făcut demersuri pentru constituirea unei trezorerii centrale, către care să fie plătite toate impozitele și care să facă toate cheltuielile. A redactat " Darea de seama" pentru a-i asigura pe creditori că dobânzile la împrumuturile lor sunt garantate, fiind prima declarație publică a finanțelor regale, producând senzație. Se făcea o diferență între cheltuielile obișnuite din timp de pace și costurile de război. Când
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a influenta deputații în Adunare și pentru a promova acțiuni pe care deputații păreau că doreau să le întreprindă. Țăranii și sanculoții n-au fost mulțumiți cu ce au obținut de pe urma revoluției. În primăvara 1790, când țăranii au sesizat că dările nu au fost desființate cu totul, ci trebuiau răscumpărate, au fost deziluzionați. A izbucnit o revoltă rurală în Bretania, în centrul și sud-estul Franței, care a durat doi ani. Țăranii au fixat prețul cerealelor, cereau vinderea proprietăților, considerate bunuri naționale
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
la Alba-Iulia au loc numeroase parade militare. În București se află Universitatea Naționala de Apărare și Muzeul Militar Național. Primele asociații sportive din România au fost înființate la mijlocul secolului al XIX-lea. Una din primele s-a numit "„Societatea de dare la semn”" (înființată în timpul domniei lui Al. I. Cuza). În primii ani ai secolului al XX-lea s-au extins sporturi precum boxul, ciclismul și mai târziu jocurile de echipă. Primul meci de fotbal oficial s-a jucat la Timișoara
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
pentru recunoașterea independenței și proclamarea regatului. Pe lângă aceste mari evenimente politice și sociale el s-a ocupat în articolele sale de toate problemele societății românești din acea vreme: răscumpărarea căilor ferate, noua constituție și legea electorală, bugetul, înființarea Băncii Naționale, dările, inamovibilitatea magistraților, politica externă etc. Majoritatea articolelor scrise de Eminescu fac parte dintr-o polemică continuă dusă cu ziarele liberale și în principal cu "Românul" condus de C.A. Rosetti, liberalii aflându-se atunci la guvernare. Opera poetică eminesciană a
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
octombrie 1407 într-un act în care, la Liov, boierii Țării Moldovei reînnoiesc jurământul către regele polonez, Vladislav Iagello, iar printre aceștia este mențonat "„Mihail de la Dorohoiu”". Ținutul Botoșaniului a fost atestat documentar într-o listă de încasări ale goștinei (darea de porci) în 1757. Acesta a apărut ca urmare a decăderii târgului Hârlăului și a creșterii importanței Botoșaniului și a încorporat mare parte din teritoriile fostului ținut al Hârlăului. Pierderiile teritoriale suferite de Moldova în 1775 și în 1812 duc
Județul Botoșani () [Corola-website/Science/296650_a_297979]
-
nobilimi erau conduse după propriile reguli. De trei ori, între anii 1655 și 1658 orașul a fost sub asediu. În 1700, Marele Război Nordic a izbucnit. Orașul a fost asediat de mai multe ori și a fost obligat să plătească dări foarte mari. Stanisław August Poniatowski, este cel care a reproiectat Castelul Regal din Varșovia, contribuind de asemena și la dezvoltarea culturală și artistică a acestuia. Acest lucru a adus Varșoviei denumirea de Paris al Estului. Varșovia a rămas capitala Federației
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
geto-dacice, iar cu ajutorul sfatului său de tarabostes și cu ajutorul marelui preot, Deceneu, a reușit să introducă o serie de măsuri administrative care au avut un rol important în consolidarea și stabilitatea statului, a recrutat oameni noi pentru administrarea agriculturii, strângerea dărilor, supravegherea muncilor obștești obligatorii, făcând, astfel, posibilă realizarea sistemului de fortificații în Dacia, a introdus sistemul de legi beligines, iar pe plan spiritual și-a întărit propriul cult. Prin acțiunile sale ofensive a reușit îndepărtarea pericolului reprezentat de celții situați
Burebista () [Corola-website/Science/296676_a_298005]
-
valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiți de dări față de stat. Au beneficiat de privilegii încă din vremea regelui Matia Corvinul, care în 1480 îi scutește pe hunedoreni de plata oricăror dări, scutiri care se păstrează și în secolele urmatoare. Ca urmare crește numărul locuitorilor care variază între 784
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiți de dări față de stat. Au beneficiat de privilegii încă din vremea regelui Matia Corvinul, care în 1480 îi scutește pe hunedoreni de plata oricăror dări, scutiri care se păstrează și în secolele urmatoare. Ca urmare crește numărul locuitorilor care variază între 784 în 1512 și 896 în secolul al XVII. După moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
se lupte neputincios cu ignoranța, egoismul și superstițiile vremurilor. Kōji Yamamura a înfățișat într-un desen animat din 2007 bizara povestire. Alte lucrări importante ale colecției "Un medic de țară" sunt "Șacalii și arabii", "Grijile tatălui de familie" și "O dare de seamă către o Academie". "Șacalii și arabii", poveste cu tentă exotică și fantastică (întrucât șacalii sunt dotați cu darul vorbirii), are o temă politico-socială: divizarea ireconciliabilă a societății între evrei ("șacalii") și lumea non-evreiască ("arabii"). În "O dare de
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
O dare de seamă către o Academie". "Șacalii și arabii", poveste cu tentă exotică și fantastică (întrucât șacalii sunt dotați cu darul vorbirii), are o temă politico-socială: divizarea ireconciliabilă a societății între evrei ("șacalii") și lumea non-evreiască ("arabii"). În "O dare de seamă către o Academie", protagonistul, o maimuță din junglă, capturată de oameni, povestește cum a încercat, pentru a se elibera, să acceadă la condiția umană prin metoda imitației. Odată devenită om însă, tot nu a reușit să se simtă
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
acestea în perioade diferite ale dezvoltării sale sau, uneori, chiar simultan ». Marthe Robert identifică unele personaje hibrid care simbolizează sentimentul scindării lui Kafka sau căutarea unei noi identități, indefinibile: miel-pisică ("O îngemănare"), om-piatră ("Prometeu"), viu-mort ("Vânătorul Gracchus"), om-animal ("Metamorfoza", "O dare de seamă către o academie" etc.). Gerhard Rieck interpretează toată opera lui Kafka pornind de la scena traumatizantă din copilăria scriitorului, când tatăl l-a scos afară pe balcon ("scena balconului" sau "die Pawlatschenszene"). Rieck inventariază și comentează motive și simboluri
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
se face simțit mai ales în "America", condamnarea capitalismului sau temele exploatării și ale alienării sociale intrând cu siguranță în exegeza acestui roman. Darwin se manifestă mult mai imprecis în opera kafkiană, dar influența lui nu este neglijabilă: în "O dare de seamă către o Academie" o maimuță se transformă în om, în timp ce în "Metamorfoza" avem un alt tip de « evoluție » către o nouă formă de existență. În domeniul literaturii, Kafka s-a considerat « rudă de sânge » cu patru scriitori, Dostoievski
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
acesta și domnitor se încheiau înțelegeri scrise ce trebuiau respectate. Domnitorul, ca vasal, era obligat să acorde sprijin militar regelui, prin trupe sau aprovizionarea oastei maghiare. Era obligat să acorde sfaturi regelui, să-l informeze de pericolele externe, să plătească dări, să depună omagiul personal și obediență (din secolul al XV-lea, se duceau delegații să depună omagiul în locul domnitorului). Regele trebuia să-și apere vasalul, sub forma unei intervenții militare, fie diplomatice, să-i asigure garda personală permanentă. Se încheiau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
asigurau administrația pe plan local în vremuri de pace, iar pe timp de război, slujba militară . Slugile domnitorului administrau satele, iar slugile boierilor administrau satele boierești. Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române erau împărțite în unități administrativ-teritoriale, numite județe (Țară Românească-în număr de 16) sau ținuturi (Moldova-în număr de 24) în jurul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în fruntea orașului era ales un șoltuz în Moldova sau un județ în Țară Românească, fiind ajutat de un sfat de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile, repartizau dările. Veniturile erau realizate de pe domeniile domnitorului, din vămi, ocne, gloabe, dări și plocoane. Dările puteau fi în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
județ în Țară Românească, fiind ajutat de un sfat de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile, repartizau dările. Veniturile erau realizate de pe domeniile domnitorului, din vămi, ocne, gloabe, dări și plocoane. Dările puteau fi în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei instituții importante: tezaurul, vistieria și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Românească, fiind ajutat de un sfat de 12 pârgări și de un sfat format din bătrâni. Supravegheau meșteșugarii și negustorii, judecau membrii comunității, administrau veniturile, repartizau dările. Veniturile erau realizate de pe domeniile domnitorului, din vămi, ocne, gloabe, dări și plocoane. Dările puteau fi în natură (produse alimentare), în bani sau în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei instituții importante: tezaurul, vistieria și cămară. Tezaurul era
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
în muncă la construirea cetăților, poduri, transporturi, cosire etc. ori în serviciu militar prin pază hotarelor și drumurilor. Organizarea fiscală centrală avea trei instituții importante: tezaurul, vistieria și cămară. Tezaurul era rezervă domniei, visteria concentra datele despre contribuabili, se repartizau dările, iar veniturile erau destinate cheltuielilor statului, iar cămară era destinată cheltuielilor casei domnitoare. În frunte era marele vistier, iar dregătorii din subordine îndeplineau slujbe anuale. Judecătorul suprem fiind domnitorul, judeca cazurile penale și civile, asistat de sfatul domnesc. Însă tot
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sentința finală, însă doar cazurile grave erau judecate de rege. Cerea conventurilor și capitlirilor să numească nobilii în stăpânirea moșiilor, avea drept de sigiliu, confirmă documentele. Avea atribuții militare, convocând și comândând oastea ardeleană. Atribuțiile fiscale constau prin supravegherea strângerii dărilor de către funcționarii numiți. Era numit de voievod dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
dărilor de către funcționarii numiți. Era numit de voievod dintre nobilii apropiați. Era locțiitorul acestuia și exrcita toate atribuțiile în lipsa voievodului. Prezida scaunul judecătoresc, dar nu putea da sentința finală. Își numea funcționarii în subordine precum administratorii, strângătorii de gloabe și dări, notari. Participau nobilii transilvăneni, reprezentanții sașilor și secuilor, în funcție de avere (după 1355, nobilii români au fost asimilați clasei nobiliare maghiare). Adunarea sau congregația era convocată din ordinul regelui și era prezidată de delegații acestuia, alături de voievod. Din secolul XV nu
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
voievod. Din secolul XV nu mai era nevoie de ordinul regelui. Se întruneau la Turda, unde erau aleși jurații din rândul nobililor, se dădea acordul sau dezaprobă sentințele finale în cazul proceselor, se discuta și stabilea modul de împărțire a dărilor pe comitate și se sancționa încălcarea de către voievod sau slujbașii acestuia a libertăților nobiliare și privilegiilor. Comiții erau numiți de voievod, din rândul nobililor ardeleni sau maghiari. Exercitau atribuții administrative, juridice, fiscale și militare, dar la nivelul comitatului, că reprezentanți
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]