215,260 matches
-
rând redactor la "Curierul de Iași", "Pressa", "Trompeta Carpaților", "Timpul" din București. Este numit revizor școlar pentru județele mai întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
Curierul de Iași", "Pressa", "Trompeta Carpaților", "Timpul" din București. Este numit revizor școlar pentru județele mai întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
pentru județele mai întâi pentru județele Neamț și Suceava, apoi pentru Botoșani și Dorohoi. Cu această ocazie, pe 2 martie 1886, scoate la Botoșani publicația "Curierul român". Publicația apare până în 1904, anul morții sale. Colaborează la o serie lungă de publicații, între care "Albina" (Pesta), "Albina Carpaților" (Sibiu), "Amicul Familiei" (Gherla și Cluj), "Concordia" și "Federațiunea" (Budapesta), "Fenice" (Oradea), " Foaia societății pentru literatura și cultura română în Bucovina" (Cernăuți), "Glasul" (București). Biblioteca Județeană Sălaj, din Zalău, poartă numele de „”. În turnul
Ioniță Scipione Bădescu () [Corola-website/Science/303309_a_304638]
-
jurnaliștilor de la Averea, el a fost văzut în București câteva zile mai târziu, luând cina într-un restaurant împreună cu soția. Din portofoliul „imperiului” Drăgan fac parte companii precum Butan Gas, editurile Nagard și Europa Nova, Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj, publicațiile Renașterea bănățeană și Redeșteptarea, postul de radio Nova FM Lugoj, tipografiile Fed Print din București și Lugoj. În plus, familia Drăgan deține și bunuri imobiliare valoroase. De asemenea, a publicat și trei volume în domeniul cercetărilor de marketing și anume
Iosif Constantin Drăgan () [Corola-website/Science/303408_a_304737]
-
inspirat un număr mai mare de tineri să devină mai masivi, mai puternici și mai agresivi ca atitudine. Aceasta a dus la tehnici de antrenament mai bune, noțiuni îmbunătățite de regim alimentar și echipament mai efectiv. Au apărut mai multe publicații și concursuri, iar popularitatea culturismului a luat amploare. Anii de aur ai culturismului au fost exemplificați de plaja Muscle Beach ("Plaja mușchilor") din orașul Santa Monica, California. Între numele celebre din această perioada sunt: Steve Reeves (devenit ulterior actor, având
Culturism () [Corola-website/Science/303417_a_304746]
-
a fost palat domnesc, de pe o înălțime unde odinioară vegheau cete de ostași viteji, ținând ochii în calea tătarilor, și unde astăzi se îngrașă, dormind, câțiva călugări în compania buhnelor”". Scrisoarea respectivă a fost publicată de Alecsandri în 1874 în publicația "Columna lui Traian", nr. 1, în semn de protest față de nepăsarea contemporanilor cu privire la monumentele istorice ale țării. În decembrie 1863, prin Legea secularizării averilor mănăstirești a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Mănăstirea Cetățuia a fost scoasă de sub tutela Patriarhiei Ierusalimului
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
nuvela "Vanina Vanini" - Stendhal este expulzat din Milano. Reîntors la Paris, aproape ruinat după decesul tatălui său, Stendhal începe să frecventeze saloanele literare, își înființează propriul cenaclu și are chiar un discipol în persoana lui Prosper Mérimée. El scrie pentru publicații periodice, publică primul său roman, "Armance", urmat în 1830 de "Roșu și Negru", influențat în parte de Revoluția din iulie 1830, acest al doilea roman obținând un important succes. După revoluție, este numit consul la Civitavecchia, în Italia. La Civitavecchia
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
Presiunea exercitată din partea organizațiilor de fani a devenit atât de mare, încât Ace Books și-a retras ediția și a plătit drepturile de autor ale lui Tolkien, însă cu mult sub ce ar fi trebuit să primească în cazul unei publicații obișnuite. Totuși, acest început nefericit a fost umbrit atunci când o ediție autorizată publicată de Ballantine Books a avut un uriaș succes comercial. Pe la mijlocul anilor 1960 romanul, din cauza largii expuneri în fața publicului american, devenise un adevărat fenomen cultural. Tot în această
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
mai multe noi ediții au fost publicate, inclusiv o ediție de trei volume cartonate de la editura Houghton-Mifflin, prezentând ilustrații color realizate de către Alan Lee. În 2004 o nouă ediție a fost publicată pentru a celebra a 15-a aniversare a publicației originale a cărții. Romanul a fost tradus, cu grade variate de succes, în zeci de alte limbi. Tolkien, un expert în filologie, a examinat multe din aceste traduceri și a avut comentarii asupra fiecăreia, care reflectă atât procesul traducerii, cât
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
the Ring - Frăția inelului), TT sau TTT (The Two Towers - Cele două turnuri) și RK sau RotK (The Return of the King - Întoarcerea regelui). Lucrarea lui Tolkien a primit numeroase critici, variind de la teribilă la excelentă. Revizuirile recente ale variatelor publicații media au fost, în majoritate, foarte pozitive. La revizuirea sa originală, "Sunday Telegraph" a notat că era „printre cele mai mari lucrări de ficțiune imaginativă ale secolului douăzeci“. "Sunday Times" a părut să fie de acord cu aceste sentimente, atunci când
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
i-a întâlnit atât pe Tolkien, cât și pe Lewis când era adolescent și susține că i-a plăcut personal, deși nu îi admiră și pe plan artistic. În 1957, i s-a acordat International Fantasy Award. În ciuda numeroșilor sceptici, publicațiile editurilor Ace Books și Ballantine au ajutat "Stăpânul inelelor" să devină imens de popular în anii 1960. Cartea a rămas astfel de atunci, plasând-o printre cele mai populare lucrări de ficțiune ale secolului douăzeci, conform atât vânzărilor, cât și
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
stat american din 1954 John Foster Dulles refuzase să îl facă atunci când cei doi s-au întâlnit la Geneva. Peste 100 de jurnaliști de televiziune l-au însoțit pe președinte. Din ordinul lui Nixon, televiziunea a fost puternic favorizată în raport cu publicațiile tipărite, întrucât Nixon simțea că acest mediu va imortaliza mai bine vizita decât cuvintele tipărite. I-a dat și ocazia de a-i îndepărta pe unii ziariști pe care îi disprețuia. Nixon și Kissinger au avut timp de o oră
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
la funeraliile fostului aliat. Nixon l-a susținut pe Ronald Reagan la candidatura prezidențială la alegerile din 1980, apărând la televiziune unde se prezenta, așa cum scria biograful Stephen Ambrose, „omul de stat senior neimplicat”. El a scris articole pentru multe publicații atât în timpul campaniei cât și după victoria lui Reagan. După optsprezece luni în casa din New York City, Nixon și soția sa s-au mutat în 1981 la Saddle River, New Jersey. În tot deceniul anilor 1980, Nixon a păstrat un
Richard Nixon () [Corola-website/Science/302377_a_303706]
-
naturii și un an mai târziu cea de istorie interbelică. Galeria de artă, remodelată în întregime, a fost vernisată, în forma ei actuala, în 1998. În decembrie 2004, a fost vernisată expoziția permanenta ”Arad - Decembrie 1989”. Din anul 1967 apare publicația Ziridava care cuprinde articole și studii științifice, ilustrând aria de acoperire a secțiilor muzeului. Începând din 1992 se editează revista "Studii și Comunicări de Artă și Arhitectură", din 1995 "Armonii Naturale", cuprinzând cercetari în domeniul științelor naturii, iar din 1999
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
Austria și de persecutarea hughenoților protestanți. Printre metodele de prigonire a hughenoților de către catolici se pot aminti: arderea pe rug, tăierea limbii; aceste măsuri draconice se puteau lua doar la bănuiala de a fi protestanți. S-a reglementat strict domeniul publicațiilor prin interzicerea vânzării, importului sau imprimării de orice carti neaprobate. Războiul din Italia din 1551-1559, uneori cunoscut sub numele de Războiul Habsburgic-Valois, a început atunci când Henric a declarat război împotriva lui Carol al V-lea cu intenția de a recupera
Henric al II-lea al Franței () [Corola-website/Science/302890_a_304219]
-
Academiei Române", „Analele Dobrogei", „Arhiva", „Convorbiri literare", „Frățil'ia", „Grai bun", „Grai și suflet", „Jahresbericht des Instituts für Rumänische Sprache zu Leipzig", „Peninsula Balcanică", „Revue historique du sud-est europeen", „Vieața nouă", „Viața românească", „Byzantion", Revistă armânească (una dintre cele mai semnificative publicații ale aromânilor, unde publica studii), etc. A mai semnat și P.N. Papahagi-Varduna, P.P. Varduna. Personalitate a filologiei române, cu o „operă vastă, care ocupă o poziție de neschimbat în istoria culturii aromânești" (Matilda Caragiu Marioțeanu,care il considera ca unul
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
această poziție până în 1946 Este hirotonit diacon în 1931, preot în 1932 și protopop stavrofor în 1940. Este ales membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului și consilier arhiepiscopesc. Începând cu ianuarie 1934 și până în mai 1945 este redactor al publicației „Telegraful Român”. În 1947 este transferat prin chemare la Facultatea de Teologie din București, la catedra de Ascetică și Mistică. În 1948, odată cu transformarea Facultății în Institut Teologic de grad universitar, a fost încadrat ca profesor titular de Teologie Dogmatică
Dumitru Stăniloae () [Corola-website/Science/302953_a_304282]
-
cititori al "Kultúrny život", ziarul săptămânal al Uniunii Scriitorilor Slovaci, care a publicat discuțiile referitoare la liberalizare, federalizare și democratizare, scrise de sctiitorii cei mai progresiști și controversați - atât slovaci, cât și cehi. "Kultúrny život" a devenit în consecință prima publicație slovacă ce a obținut o răspândire largă în rândul cehilor. Economia planificată cehoslovacă a intrat în anii 1960 într-o criză gravă, iar impunerea unui control central de la Praga i-a dezamăgit pe comuniștii locali, în timp ce programul de destalinizare a
Alexander Dubček () [Corola-website/Science/302947_a_304276]
-
2005-2006, dar și Supercupa României din 2006. Pe 26 iunie 2006, Goian a fost numit cetățean de onoare al Sucevei. În decembrie 2007 a fost nominalizat la „Zece pentru România”, categoria „Sportivi”, iar pe 2 decembrie 2008 a primit din partea publicației sportive "Fanatik" premiul „Fotbalistul Anului”. De asemenea, Dorin Goian a fost desemnat al doilea cel mai bun fotbalist al anului în clasamentul realizat de "Gazeta Sporturilor", la egalitate cu Cristian Chivu. Despre Goian, Gheorghe Hagi a afirmat că „este cel
Dorin Goian () [Corola-website/Science/302956_a_304285]
-
locul șapte în topul celor mai vizionate programe de televiziune din săptămâna respectivă, ocupând prima poziție în cadrul segmentelor de vârstă 18-49 și 18-34. Audiențele nesperat de mari obținute încă de la debutul serialului au fost acompaniate de recenzii pozitive din partea criticilor. Publicația "The New York Times" a fost de părere că "Prison Break" este „mult mai captivant decât celelalte seriale noi ale televiziunilor, și cu siguranță unul dintre cele mai originale”, lăudând „aspectul autentic” și capacitatea producătorilor de a crea un „thriller plin de suspans
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
În cazul segmentului de vârstă 18-49 pierderea a fost de 20% în comparație cu episodul pilot. Totuși, în a doua jumătate de oră a primului episod, audiențele au urmat un trend ascendent, crescând de la 3,6% la 3,9%. Un critic al publicației "USA Today" a fost de părere că serialul a devenit copleșit de „absurdități fără sens”, reproșându-le scenariștilor „lenea incredibilă” de care au dat dovadă apelând mereu la tatuaj ca la un „accesoriu polivalent pentru salvarea intrigii”. În opoziție cu
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
puncte (16,1% cotă de piață). Vârful de audiență în categoria de public 18-49 a fost de 4,8 puncte (26,4% cotă de piață). Achiziționarea "Prison Break" de către Pro TV a fost comentată și în presa scrisă românească, majoritatea publicațiilor care au avut articole pe acest subiect consemnând succesul global de care s-a bucurat serialul, atât în rândul criticilor cât și în rândul publicului. Ziarista Mihaela Călinoiu de la "Evenimentul Zilei" constată faptul că spre deosebire de alte producții care se folosesc
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
primul până la ultimul episod să mențină tensiunea și interesul telespectatorului, folosindu-se de „interpretări dinamice”, răsturnări de situație și dezvăluiri neașteptate, condimentate ocazional cu secvențe de acțiune. „Subiectul capătă amploare de la o secvență la alta, fiecare episod devenind astfel imprevizibil”. Publicațiile remarcă însă și faptul că o mare parte a publicului român cu acces la internet a văzut deja aventurile eroilor din "Prison Break" înainte de data premierei serialului pe micile ecrane, prin descărcarea ilegală a episoadelor de pe internet. Titlul articolului publicat
Prison Break () [Corola-website/Science/302936_a_304265]
-
O carte sau revistă de benzi desenate (engleză: "comic book", franceză: "Bande Dessinée") reprezintă o publicație în care sunt istorisite una sau mai multe narațiuni prin intermediul limbajului și convențiilor benzii desenate. Definiția termenului este disputată între specialiști, și de aceea și originea acestei forme de artă este de asemenea disputată. Originile benzilor desenate americane trebuie căutată
Carte de benzi desenate () [Corola-website/Science/299442_a_300771]
-
armata pentru litere, am lăsat literele pentru publicistică". Din 1833 face parte din "Societatea Filarmonică", înființată de Ioan Câmpineanu, I.H. Rădulescu și C. Aristia. Editează, împreună cu Constantin G. Filipescu, revista "Curiosul" ("gazetă de literatură, industrie, agricultură și noutăți" - București, 1836). Publicația este însă interzisă după numărul patru, în care Bolliac publică "câteva satiri politice care îl aruncară de mai multe ori în închisoare" (I.G. Valentineanu, "Biografia oamenilor mari scrisă de un om mic", Paris, 1859), și își încetează definitiv apariția în
Cezar Bolliac () [Corola-website/Science/299475_a_300804]