215,260 matches
-
automobil au fost inventate în Germania, prima cursă automobilistică are legătură cu Franța. În 1887 cotidianul francez "Le Vèlocicipède", organizează o cursă de la Paris la Versailles, dar aceasta nu are succesul sperat, fiind înscris un singur automobil. Ulteior, o altă publicație - "Le Petit Journal" - se oferă sa plătească 5000 de franci pilotului care va câștiga cursa de 126 de km de la Paris la Rouen. Cursa are 21 de participanți, iar victoria revine Contelui de Dion care acoperă distanța cu o viteză
Istoria Formulei 1 () [Corola-website/Science/304560_a_305889]
-
Consiliului Raional al autorităților publice raionale de nivelul I și II în temeiul Legii privind administrația publică raională. Coordonatorul Consiliului Local al Tinerilor din s.Cocieri, a fost Mihail Tanasiev. Consiliul Local al Tinerilor din s. Cocieri , avea și o publicație periodică : „Fii Tînăr”, dar înainte de a tipări al 12-lea număr, ziarul nu a ma-i văzut lumina zilei pe motiv că a la alegerile locale din 2011 a fost ales un nou primar, care nu susținea publicația. Instituțiile culturale
Cocieri, Dubăsari () [Corola-website/Science/304607_a_305936]
-
și o publicație periodică : „Fii Tînăr”, dar înainte de a tipări al 12-lea număr, ziarul nu a ma-i văzut lumina zilei pe motiv că a la alegerile locale din 2011 a fost ales un nou primar, care nu susținea publicația. Instituțiile culturale din s.Cocieri sunt Biblioteca publică, școala de arte , biblioteca publică pentru copii, casa de cultură, muzeul satului. De asemenea în satul Vasilievca, care intră în componența satului Cocieri, funcționează o casă de cultură. În Cocieri activează și
Cocieri, Dubăsari () [Corola-website/Science/304607_a_305936]
-
la revista Amfiteatru. În 1979 Ion Cristoiu este numit redactor șef adjunct la Scînteia tineretului pe domeniul cultură și coordonează Tineretul Liber și Secvența. Publică în S.L.A.S.T., Suplimentul literar al Scânteii Tineretului. În urma unor conflicte avute cu conducerea publicației Scînteia tineretului, în 1986 este mutat disciplinar la secția Agrară, până în 1987 când este numit redactor șef la revista Teatru, în această funcție îl găsesc evenimentele din 1989. La cererea ministrului culturii postdecembrist Andrei Pleșu, ca toți lucrătorii din perioada
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
Andrei Pleșu, ca toți lucrătorii din perioada comunistă să-și dea demisia din funcțiile ocupate în acea perioadă, Ion Cristoiu răspunde acestei cereri și își dă demisia din toate funcțiile anterioare. În 1990 sub conducerea lui Ion Cristoiu apar 3 publicații Expres Magazin, primul ziar privat din România ziarul Observator și Zig Zag. Ultima publicație reușește să ajungă la un tiraj de 600.000 de exemplare, un record pentru acea perioadă. După ce demisionează de la conducerea săptămânalului Zig Zag, în 1992 pune
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
ocupate în acea perioadă, Ion Cristoiu răspunde acestei cereri și își dă demisia din toate funcțiile anterioare. În 1990 sub conducerea lui Ion Cristoiu apar 3 publicații Expres Magazin, primul ziar privat din România ziarul Observator și Zig Zag. Ultima publicație reușește să ajungă la un tiraj de 600.000 de exemplare, un record pentru acea perioadă. După ce demisionează de la conducerea săptămânalului Zig Zag, în 1992 pune bazele ziarului Evenimentul zilei, cotidian considerat deschizătorul presei românești de după 1989. După ce părăsește Evenimentul
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
000 de exemplare, un record pentru acea perioadă. După ce demisionează de la conducerea săptămânalului Zig Zag, în 1992 pune bazele ziarului Evenimentul zilei, cotidian considerat deschizătorul presei românești de după 1989. După ce părăsește Evenimentul Zilei, Ion Cristoiu este colaborator la mai multe publicații, printre care: Național, Cotidianul, Azi și Monitorul de București. În 9 decembrie 2002 Ion Cristoiu a preluat conducerea postului de știri Realitatea TV acționar principal în acea perioadă fiind Silviu Prigoană. În 10 iunie 2003 jurnalistul își depune demisia deoarece
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
decis ca jurnalistul să plătească suma de 250.000.000 lei drept reparație morală. Conform avocatei lui Ion Cristoiu Graziela Bârlă, prin acest proces s-a vrut pedepsirea jurnalistului Ion Cristoiu. Ca urmare a celor scrise de el sau în publicațiile pe care le-a condus despre Revoluția română din 1989 a fost numit în 1994 de un revoluționar timișorean, Marius Mioc - un justițiar în opinia lui Ion Scurtu, unele din mărturiile acestuia fiind încărcate sentimental și înfrumusețate politic, conform opiniei
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
Stoenescu - "vârf de lance al campaniei de falsificare a istoriei revoluției". Această apreciere a fost menționată și de profesorul american Richard Andrew Hall, cercetător al evenimentelor din decembrie 1989 din România, care subliniază tezele apropiate de interesele Securității susținute în publicațiile conduse de Ion Cristoiu. Interviuri
Ion Cristoiu () [Corola-website/Science/304609_a_305938]
-
a retras din comunitate. Începând din 1931 și până în 1937 - anul decesului - Sahia a fost gazetar publicând în cunoscute ziare și reviste ale vremii: "Rampa", "Facla", "Dimineața", "Azi", "Cuvântul liber", "Adevărul" și "Era nouă". În 1932 înființat chiar și două publicații efemere, "Bluze albastre" și "Veac nou" dar scrie mai ales reportaje. După dezamăgirea religioasă, Sahia continuă să caute o formă de dreptate pământească: în 1935, efectuează o vizită în U.R.S.S, în urmarea căreia laudă realizările sovietice, fapt apreciat
Alexandru Sahia () [Corola-website/Science/304642_a_305971]
-
și critic francez. Kahn a pretins că a inventat termenul "vers libre", adică vers liber; el a fost în orice caz unul dintre primii europeni care au utilizat această formă de poezie; totodată a scris și versuri rimate. Principalele lui publicații includ "Leș Palais nomades", 1887, "Domaine de fée", 1895, și "Le Livre d'images", 1897. Kahn a avut o contribuție valoroasă în istoria mișcării simboliste cu cartea lui "Symbolistes et décadents", 1902. În adiție poemelor lui, Kahn a fost un
Gustave Kahn () [Corola-website/Science/304704_a_306033]
-
Orleans, participând la programul de canalizare și urbanizare a orașului. În anul următor, proiectează sistematizarea orașului și portului Havana - Cuba (pe atunci o colonie spaniolă). Din Cuba pleacă în Mexic, unde face lucrări de cartografiere și debutează ca ziarist la publicația emigranților "Diario de Los Forasteros". Divergențele dintre Chile și Argentina cu privire la ocuparea și colonizarea Patagoniei, un arhipelag de 72.000 km datează de prin anii '40 ai secolului al XIX-lea. Bernardo O'Higgins l-a convins pe președintele chilian
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
exploatarea lor, cea mai importantă fiind condusă de inginerul Julius Popper. Dar lucrările lui Popper au trebuit să fie întrerupte din cauza incursiunilor bandelor de aventurieri (Chilieni) venite din Punta Arenas să distrugă locurile de exploatare” - scria, pe 13 decembrie 1889, publicația argentiniană "La Prensa". Căutătorii de aur din zona chiliană nu au fost singurii dușmani ai lui Popper: guvernatorii argentinieni locali își simțeau subminată autoritatea de câtre acest aventurier care nu deținea vre-o funcție oficială, dar își permitea să emită
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
i-au iertat lui Popper reușita exploatare minieră față de propriile lor insuccese și faptul că vasta sa activitate de colonizare a frustat Statul Chilian de teritorii largi care au revenit definitiv Argentinei. Campania de denigrare este evidentă și astăzi în publicații, literatură și filme. Acuzația de „ucigaș de indieni” se bazează aproape exclusiv pe câteva fotografii, posibil trucate, făcute pentru a ilustra dificultățile primei expediții în Țara de Foc și care îl prezintă - posibil - pe Popper, alături de alți membri ai echipei
Julius Popper () [Corola-website/Science/304680_a_306009]
-
Japonia), "LA OTRA" (Mexic) etc. Poemele Lindei Maria Baros au apărut în peste 40 de antologii din întreaga lume , printre care: Linda Maria Baros a fost invitată la peste 60 de festivaluri internaționale de poezie , printre care: Opere Interviuri acordate Publicații și manifestări literare inițiate
Linda Maria Baros () [Corola-website/Science/303496_a_304825]
-
Tot în acest an depune o cerere pentru examenul de stat pentru avocatură, iar în 1872 primește dreptul de avocatură din partea curții de Apel din Mureș și totodată depune jurământul de avocat în fața aceleiași curți. În Făgăraș reușește să scoată publicația "Orientul Latin" împreună cu fratele său Aron și Teofil Frâncu. La data de 16 martie 1878 N. Densușianu este ales membru corespondent al Academiei Române în domeniul istoriei, în acea perioadă președintele Academiei era Ion Ghica, iar secretar B. P. Hasdeu. Din
Nicolae Densușianu () [Corola-website/Science/303522_a_304851]
-
această perioadă au fost publicate mai tarziu într-o carte. Din 1981 până în 1983, a fost editor al revistei lunare din Cracovia „NaGlos”(OutLoud). În anii 1980, și-a intensificat activitățile de opoziție, contribuind la Samizdat, o acțiune dizidenta a publicației "Arka" sub pseudonimul „Stańczykówna”. Ultimul volum publicat în timp ce Szymborska era încă în viață, "Dwukropek", a fost ales cea mai bună carte a anului 2006 de către cititorii Gazetei Wyborcza. Ea a tradus, de asemenea, literatura franceză în polona, în special poezie
Wisława Szymborska () [Corola-website/Science/303512_a_304841]
-
1936) "Les trois définitions de la musique", comunicare la Academia muzicală Chigi de la Siena Cuclin a scris foarte mult, în limbile română, engleză și franceză. Opera sa literară cuprinde piese de teatru, librete muzicale și poezii, foarte multe în manuscris. Dintre publicații, menționăm următoarele: "Destinée mystique. Poésies diverses", Bucarest : Imprimeries Independența, 1919 "Poems", București, Tiparul Oltenia, an necunoscut "Doine și sonete", București, Tiparul Oltenia, 1932 "Sofonisba: tragedie într'un prolog și trei acte în versuri", București, Tipografia Presa, 1945 Dimitrie Cuclin este
Dimitrie Cuclin () [Corola-website/Science/303525_a_304854]
-
Aquafortiștilor de la Paris în 1875. Grație relației cu editorul A. Cadart, care i-a publicat o serie de planșe, cinci plăci de gravură ale lui Aman au intrat în posesia Societății Aquafortiștilor. Planșe ale lui Aman vor figura și în publicația societății, „L’Illustration nouvelle”. În inventarul din 1904 erau înregistrate 53 de aquaforte încadrate, cărora li se vor adăuga alte donații ale Anei Aman și exemplare din tirajele postume Fisher Galați, Adrian Maniu - Mișu Teișanu sau Alexandru Moscu, unele transferuri
Muzeul Theodor Aman () [Corola-website/Science/303529_a_304858]
-
o perioadă în care publicul românesc nu mai lua cu asalt tarabele, pentru a căuta "Evenimentul zilei" sau " Infractoarea mov", controversatul om de fotbal Mitică Dragomir aruncă pe piată un săptămânal chiar mai controversat: "Atac la persoană". Se autointitula o publicație de scandal, iar cititorii se declarau siderați. Nu se mai văzuse, până atunci, ca un ziar să dezvăluie secretele persoanelor publice, ale vedetelor, să spună lucrurilor pe nume și să meargă drept la țintă. Realitatea este că toate acestea se
Atac (ziar) () [Corola-website/Science/303535_a_304864]
-
se mai văzuse, până atunci, ca un ziar să dezvăluie secretele persoanelor publice, ale vedetelor, să spună lucrurilor pe nume și să meargă drept la țintă. Realitatea este că toate acestea se făceau cu perdea și bun-simț, în comparație cu cele mai multe dintre publicațiile "onorabile" de acum. În fapt, mai mult de jumătate dintre paginile "Atac la persoană" cuprindeau anchete și investigații, restul tratând subiecte mondene. După aproximativ trei ani, Mitică Dragomir vindea brandul "Atac la persoană" redactorului-șef al publicației, Mihai Ghezea. Publicația
Atac (ziar) () [Corola-website/Science/303535_a_304864]
-
în comparație cu cele mai multe dintre publicațiile "onorabile" de acum. În fapt, mai mult de jumătate dintre paginile "Atac la persoană" cuprindeau anchete și investigații, restul tratând subiecte mondene. După aproximativ trei ani, Mitică Dragomir vindea brandul "Atac la persoană" redactorului-șef al publicației, Mihai Ghezea. Publicația a crescut că forța, pe piată apărând și o serie de ediții locale, în mai toate orașele mari ale țării. Toate apăreau săptămânal, după modelul publicației-mamă, dar în zile diferite, astfel că, zilnic, "Atac la persoană" vedea
Atac (ziar) () [Corola-website/Science/303535_a_304864]
-
publicațiile "onorabile" de acum. În fapt, mai mult de jumătate dintre paginile "Atac la persoană" cuprindeau anchete și investigații, restul tratând subiecte mondene. După aproximativ trei ani, Mitică Dragomir vindea brandul "Atac la persoană" redactorului-șef al publicației, Mihai Ghezea. Publicația a crescut că forța, pe piată apărând și o serie de ediții locale, în mai toate orașele mari ale țării. Toate apăreau săptămânal, după modelul publicației-mamă, dar în zile diferite, astfel că, zilnic, "Atac la persoană" vedea lumină tiparului în
Atac (ziar) () [Corola-website/Science/303535_a_304864]
-
top, printre care și Adrian Mutu au fost surprinși de paparazzi ATAC în timp ce făceau sex cu starletă porno Lăură Andreșan. Materialele realizate de paparazzi au continuat, iar persoanele publice au început să cadă "în plasă", una după alta. Mai multe publicații au preluat modelul și și-au creat departamente de paparazzi. După ce Mihai Ghezea a cedat publicația și după mai multe schimbări de acționariat, cotidianul "ATAC" a intrat în portofoliul omului de afaceri Marius Locic. lui Marius Locic. La data de
Atac (ziar) () [Corola-website/Science/303535_a_304864]
-
starletă porno Lăură Andreșan. Materialele realizate de paparazzi au continuat, iar persoanele publice au început să cadă "în plasă", una după alta. Mai multe publicații au preluat modelul și și-au creat departamente de paparazzi. După ce Mihai Ghezea a cedat publicația și după mai multe schimbări de acționariat, cotidianul "ATAC" a intrat în portofoliul omului de afaceri Marius Locic. lui Marius Locic. La data de 10 septembrie 2007, odată cu lansarea cotidianului Interesul Public, deținut tot de Marius Locic, ziarul Atac și-
Atac (ziar) () [Corola-website/Science/303535_a_304864]