21,866 matches
-
dat. Anexa 4 Proba nr. 4 - Comunicare orală Citește textul următor și rezolvă sarcinile date: „Cam din același timp mă urmărește și amintirea unei zile când am pus la încercare cerul. Umblând odată pe uliță cu ochii în sus, am băgat de seamă că cerul venea tot cu mine. Zenitul se mișca din loc - ținându-se neîntrerupt deasupra mea! Era o descoperire cu totul nouă, pe care mă simțeam obligat să o păstrez ca un mare secret în cel mai ascuns
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se ducă vestea în lume, zise el. V-oi învăța eu să puneți stăpânire pe lucrurile din lume, cornoraților!” (p. 181), apoi „ Bun, zise Dănilă. Nici asta nu se ia din drum. Tot mănăstiri să croiești, dacă vrei să te bage dracii în samă, să-ți vie cu bani de-a gata la picioare și să te facă putred de bogat.” (p. 181) Domesticizarea fabulosului vizează, în Dănilă Prepeleac, în primul rând înzestrarea intelectuală a protagoniștilor. Astfel, Dănilă pare a fi
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Fiindcă între timp trecuseră... douăzeci și cinci de ani și învățasem că n-are rost să aduci pe scenă animale reale. Că nu-i estetic, nici igienic fie el chiar Purcărete cel ce trimite, printre actori, un măgar adevărat ... Eu însumi am băgat o găină în O noapte furtunoasă, la Sibiu, și-mi cer scuze pentru juvenila-mi gogomănie. În cele peste trei decenii și jumătate de cînd văd și fac teatru, m-am mai întîlnit cu animale vii, prin zonă: tot cu
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
era și secretar literar). Am scris juma' de pagină în care am afirmat că profesorii mei întru gaguri sînt Chaplin, Stan și Bran, Frații Marx... După cîteva zile, vine omul la mine și-mi arată obrazul: Ai vrut să mă bagi în belea!? De ce? întreb, naiv. Ai scris Marx: ăia-s frații Max! N-am acceptat să modific: ca să n-aibă neplăceri la partid, a decis să nu mai tipărească programul... Facerea de bine... și Oedip Printre multele mele cunoștințe se
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că a încasat un avans substanțial (cam 150% din onorariul meu), a urlat, a înjurat, a făcut spume la gură și a plecat... la gară! Comodă alegere! Și nesimțită, scuzați-mi aprecierea! Dacă nu știi teatru de păpuși ce te bagi, bre, Grigore? Și mai iei și banii amărîtei instituții, punînd-o pe directoare în situații delicate! (din păcate, G.G. nu a fost singurul care a făcut asta: mai știu cel puțin doi regizori care, în alte teatre, după ce au ridicat avansul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și-i închide. Nu știu ce-a urmat, dar peste ani, prin 1990, amicul și colegul meu Tudor Mărăscu (am încercat să facem, împreună, Teatrul & revista "Scorpion") un om minunat, mi-a reproșat de vreo trei ori că i-am băgat în cap prostii, cîndva, doamnei Deleanu! Nu cred c-avea dreptate: am vrut să-i dau peste nas, elegant, fiindcă prea vorbea în verdicte, uneori... O altă problemă: ce s-a ales de Teatrul "Giulești"? Era, după refacere, cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că rămăterăm doar tei, din cîti futerăm: io, Tanda Manu ti Lutică Pintilie!). Vancea apreciind tinerele talente După ce-a fost pensionat, în decembrie '89, Vancea venea mai rar pe la teatru. Totuși, la o premieră apare și, fiindcă nu-l băga nimeni în seamă, se așează în sală lîngă Guță Alexandrescu, actor bun, cu vechi state la Reșița și un om tolerant (a jucat și-n patru spectacole de-ale mele). Spectacolul era compus din două piese scurte de G. Astaloș
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de doctorat la Chișinău. Zic da, cam cu strîngere de inimă, fiindcă în urmă cu cincisprezece ani am plecat cu șuturi în fund de-acolo se constatase că cei din teatrul în care lucram sînt moldoveni, nu români, cum le băgam eu în cap. Dar asta-i altă poveste (ați văzut filmul Irma la douce, cu superba Shirley Mc Laine? Acolo este un personaj pitoresc, un... român, Constantinescu, care spune întruna: "Dar asta-i altă poveste!"). Ei bine, l-am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
surîs sardonic cu un ton de lungire a vocalelor, specific bocitoarelor îndemînoase. Continuă să urle: Nu se mai bea nici la biroooouri... nici la cabiiiine... nici pe scenăăăă... (apoi încet, dar încet de tot, dădu un ordin scurt și neclar)... Bagă mîna în coșul de hîrtii!... (președintele sindicatului execută porunca și, cu uimire, scoase de-acolo o sticlă de votcă "Stolicinaia")... așa, tovarășe, musai să executăm dispoziția partidului și-a guvernului!... (iarăși, încet)... desfă dopu'! (liderul sindical se execută, cu oarecare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
brichetei, mi-au arătat un... iepure negru! (care, nici el, nu urma să sfîrșească în sicriu, ci în cuptorul celeilalte familii). De altfel, toate au o explicație pe lume: sicriul era în mașină fiindcă, am aflat abia atunci, Sorin era băgat și-ntr-o afacere cu pompe funebre! Iar lighioanele fuseseră cîștigate la tombolă de cei cu care împărțisem emoțiile drumului. Morala: farsa atrage farsă. Iar ce e comic și ce e tragic, vorba lui S.J. Lec, se va dovedi, în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
clarificat unele aspecte legate de ceea ce poartă actorii, uneori, pe față. Evident, profesorul nu uită să-și pigmenteze lecția cu detalii... paranormale: masca se răzbună, zice Mihai, dacă nu te porți frumos cu ea. N-o trînti și nu-i băga degetele ochi. Și mai adaugă cîteva exemple, anxietante. La exerciții, una dintre cursante se tot ascundea după colegi; cînd pedagogul o solicită, refuză să pună masca. Ți-e frică? o întreabă Mălaimare. Da! răspunde, sincer, studenta. Ciudat! Unui viitor actor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
a doua oară cînd umilesc spațiul germanic! Nu cu arta deși nici artistic nu m-am făcut de rîs, prezentînd în premieră mondială un text de Ionesco, despre care lumea zicea că a ieșit grozav. Dar teatrul ieșean nu mă bagă-n seamă, fiindcă eu nu mi-s ieșean, nici angajat la Național, deci nu contează ce succese am pe plan teatral național și nu numai. Iașul zice că eu nu-s de talia lui, ergo mă mulțumesc cu alte localități
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
după categoria socială, ci mai mult după virtute, iar dacă este sărac, dar poate să facă un lucru bun pentru cetate, nu este împiedicat pentru că n-are vază”. În plus, “grecii antici îl numeau idiotes pe cel care nu se băga în politică; cuvăntul însemna persoana izolată, care nu are nimic de oferit celorlalți, obsedată de mărunțișurile propriei sale case și manipulată în definitive de toți”. Acest aspect este preluat de întreaga găndire care i-a urmat: “pentru a ilustra avantajul
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
marmură a lui Mastro Antonello Gaggini. Fecioara strângea la piept Pruncul. Lucrarea l-a impresionat pe Giandomenico; Mamă și Fiu păreau de carne, persoane vii. Este adevărat că îi surâseseră șoptindu-i ceva? Pe drumul de întoarcere nu s-a băgat în vorbă cu ceilalalți săteni, încerca să-și amintească cuvintele șoptite de Madonna, să-și amintească exact surâsul lui Cristos. Cum era cu putință ca statuile să vorbească? Erau tâmpenii iscodite de închipuirea lui stârnită de călătorie. Dacă l-ar
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în spinare pe părintele Costantino; băiatul în urma lui, pe jos, nu se uită înapoi nici măcar să-i facă un semn mamei sale. Mergând, se uită la țarina pârjolită, cu văi înguste și imense, șanțuri și râpe ca niște rânjete... Își bagă mâinile în buzunar ca să simtă micul corn de fier pe care maică-sa i-l dăduse să-l apere de piaza-rea. Pe cer treceau nori ce se risipeau spre apus precum păsările în căutarea hranei. N-a mers prea mult
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stelele se învârtesc și înfloresc precum florile și basta?13 Nu trebuie să te gândești la toate lucrurile astea ce nu sunt pentru copii ci pentru oameni mari, ești încă prea mic, dragul meu, și nu e bine să te bagi în asemenea treburi. Dar cei mari de ce au voie? Du-te acum, fiule, am atâta treabă pe cap, vorbim noi altădată, te-a căutat preotul azi-dimineață. Când mânăstirea se mistuia în tăcerea totală a nopții, întreruptă când și când de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
niște creaturi extraordinare și importante precum îngerii, ca apoi să ne denigrezi și să ne consideri incapabile de oarece istețime sau sentiment. Doamne iartă-mă, voi n-ar trebui decât să cântați și iar să cântați, iar nu să vă băgați în treburi omenești sau spirituale. Vai, vai, te-mpovărează gândurile și ești abătut, nu te străduiești să-ți închipui cum se va sfârși toată tevatura și stai pe pietroiul ăla ca un huhurez, așteptând să-ți vină o idee cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Telesio, nici măcar Ponzio nu scotea o vorbă. Ce se întâmpla? Ce se pregătea? Tăcerea se destrămă atunci când Abraham se prezentă la mânăstire și ceru să vorbească cu el. Călugării se aprinseră, șopteau pe la colțuri mirați, ridicau glasul împotriva acelui om, nebăgându-l în seamă pe Tommaso și pe oaspetele său: Vezi, fra' Giuliano? Omul acela cu barbă de rabin este persoana care cândva s-a convertit la catolicism, dar apoi s-a întors la vechea sa credință, ebraismul. Nu prea e
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
unui medic, prieten al său, Giovan Battista Clario, sau al lui Ottavio Longo. Venind ca martori la tribunal pentru a-l dezvinovăți, vorbiseseră despre el ca despre o persoană ce-și petrecea ziua în rugăciune și studiu și nu se băga în treburi care nu-l priveau, cu atât mai puțin s-ar fi ridicat în contra Bisericii și a autorităților. Singurul său scop era speculativ, și asta îi era de-ajuns. Din păcate Clario și Longo au fost și ei încarcerați
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
fabula lupului și a mielului nu poate funcționa în acest caz, deoarece taică-meu, Geronimo, e analfabet și primii mei patru bunici nu știau nici măcar ce-nseamnă creionul sau hârtia. Sunt convins că e vorba de o farsă menită să bage frica-n mine, un scenariu demn de o piesă de teatru pentru a mă pune la punct și a mă arăta cu degetul. Altfel, trebuie să-mi închipui că mă aflu într-un balamuc și că nu mai îmi dau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că era un călugăr, ca și el. Iar el îl admira? La chestii de-astea nu mă pricep, mie dacă mi se pune în față un banc cu scule, cuțite, ciocan și cuie, sfoară și smoală, mă descurc, nu mă bag unde nu-mi fierbe oala, nu merg nici la cârciumă în sat, fiindcă n-am timp și-n plus n-aș avea de unde să risipesc banii pe băutură și jocuri. Ai luat și tu parte la răscoală, așa e? Eu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
drag, totul. Dumnezeu însă iartă când foamea roade măruntaiele. De la amvon, don Terentio, într-o dumunică dimineața, în timpul predicii, cu bunul simț și ironia dintotdeauna recomandă: Să li să scoată viperelor dinții veninoși, înainte de a le frige, și să se bage de seamă să nu se confunde animalele cu copiii înainte de a le-njunghia, și să nu se confunde copiii cu oile36. XII În timpul procesului martorii spuseseră tot felul de bazaconii în contra lui Tommaso. Că-l văzuseră transformându-se în vârcolac
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se înverșunau și făceau din trupul lui o plagă oribilă. Cum de-au reușit să-i aducă pe oameni în stare să se dedea orbește la asemenea fărădelegi? Le dau cumva opiu sau atât de înfricoșați sunt că nu mai bagă de seamă ce săvârșesc? Sau au ales anume niște monștrii, niște sadici? Nu erau mai prejos nici judecătorii, asistând din fotoliile lor comode, nepăsători la ceea ce se petrecea între o lovită de cravașă și alta, între o întrebare și o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în furci veți merge voi, nu eu. Temnicerii dădură înapoi făcându-și semnul crucii; au închis repede gratiile și pe-aici ți-e drumul: Le e teamă tuturor de Belzehut. Râdea, de data asta în hohote, văzând că i-a băgat în toți sperieții și pentru a-și fi dovedit sieși că puterile iadului îi sunt alături". Când gardienii au revenit, l-au găsit pe Tommaso dormind adânc. L-au iscodit îndelung; ochii nu-i scoteau flăcări și gândacul, care lor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
avut nicio urmare; așa cum se anticipase, în temniță atmosfera se schimbase radical iar scrierea lui Tommaso n-a trecut nici măcar dincolo de zidurile celulei. Cardinalul a creat în oraș un climat de teroare și severitate care închiseseră gura multor corupți și băgase frica în traficanții care până atunci mișunau în temniță și în jurul zidurilor ei, acum păzite de gărzi înarmate zi și noapte. Adio frumoaselor timpuri de libertate, când vizitatori de toată mâna puteau să intre liberi și să iasă, întâlnindu-se
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]