23,159 matches
-
Galați (1896-1904), a studiat la Facultatea de Științe Iași, secția de științe naturale (1904-1908), urmând, în paralel, Seminarul Pedagogic Universitar Iași (1906). A continuat studiile la Academia de Agricultură Bonn Poppelsdorf din Germania, ca bursier al Academiei Române, obținând aici și doctoratul în 1910. După întoarcerea în țară, în perioada 1910-1914 a lucrat ca director al noii Școli Inferioare de Agricultură de la Țigănești, în imediata apropiere a Tecuciului. Prin Legea Învățământului Superior publicată în M.O./27 martie 1912, se stabilea înființarea
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
1912 și până în 1936, profesor la Universitatea din Iași. Începând cu anul 1901, ca bursier al Fondului „Vasile Adamachi”, și-a continuat studiile în Franța, la Universitatea Sorbona din Paris, Facultatea de Științe ale Naturii, obținând licența în 1903 și doctoratul în 1905 cu teza "Recherches sur le system uro-genital des Elasmobranches". Ioan Borcea a fost membru corespondent al Academiei Române în 1919, membru fondator al Academiei de Științe din România în anul 1935 și al unor societăți de științe din țară
Ioan Borcea () [Corola-website/Science/306675_a_308004]
-
perioada 1929-1933, apoi cursurile liceului "Frații Buzești" din Craiova în perioada 1933-1941. În perioada 1941-1946 a urmat cursurile secției de construcții a Politehnicii din București, obținând în anul 1946 diploma de inginer constructor. În 1949 și-a susținut teza de doctorat cu titlul "Contribuții la studiul stabilității elastice a sistemelor static nedeterminate". A obținut titlul științific de doctor inginer cu distincție "magna cum laude", care i-a fost echivalat în 1963 de Ministerul Învățământului cu titlul de doctor docent. În perioada
Radu Voinea () [Corola-website/Science/306700_a_308029]
-
și Cercetări al Casei Autonome a Pădurilor. Datorită rezultatelor sale excepționale, profesorul Marin Drăcea l-a recomandat pentru o bursă, în Germania, la Universitatea din Gießen, bursă cu care și-a continuat pregătirea profesionala și și-a susținut teza de doctorat în 1936, devenind doctor inginer silvic, specialist în biometrie forestieră și amenajarea pădurilor, după care a desfășurat o intensă activitate dedicată perfecționării și conducerii tehnico-științifice a lucrărilor de amenajare a pădurilor la nivel național. În anul 1944 și-a început
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
a fost chemat la conducerea "Institutului de Cercetări Forestiere" și, doi ani mai târziu, a contribuit la înființarea Academiei de Științe Agricole și Silvice, în care a fost ales membru titular, președinte al Secției de silvicultură (1970) și conducător de doctorate. Este considerat fondatorul școlii naționale de biometrie forestieră și amenajament. Doctorul inginer Aurel Ungur, fost ministru adjunct al pădurilor în anii '50, povestea într-un interviu: Cea mai importantă contribuție a sa a fost „Sistemul românesc de zonare și cartare
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
catedră acad. I. S. Gheorghiu; Între anii 1964-1974: Conferențiar la Universitatea Politehnică București, prin ord. Min. 2493/4 mai 1964, la disciplinele: Tehnologia fabricației mașinilor și aparatelor electrice, Tehnologia fabricației aparaturii de automatizare, Între 1973-1982 este numit conducător științific la doctorat în domeniul fiabilității elementelor și sistemelor, ord. Min. 102066/26 februarie 1973 - la Universitatea Politehnică București. În perioada 1974-1982 profesează ca Profesor universitar titular la Universitatea Politehnică București, facultatea Automatică, ord. Min. 723/7 august 1974, la disciplinele: Tehnologia și
Dumitru Felician Lăzăroiu () [Corola-website/Science/306731_a_308060]
-
securitatea națională, respectiv: 2. Programe de master profesional dedicate formării ofițerilor de informații: 3. Programe de master de cercetare ce se axează pe domeniile securității naționale și vizează promovarea culturii de securitate în sfera societății civile. 4. Studii universitare de doctorat în domeniul "Informații și Securitate Națională". Tradiția învățământului superior în cadrul Serviciului Român de Informații datează din anul 1991, când a luat ființă Facultatea de Psihosociologie, în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, iar un an mai târziu s-a decis
Academia Națională de Informații (România) () [Corola-website/Science/306764_a_308093]
-
1 ianuarie 1949), șef lucrări (aprilie 1949), conferențiar suplinitor (1 octombrie 1951), atestat conferențiar (1956), profesor titular provizoriu (1962), atestat profesor (1967), șef al Catedrei de Mașini hidraulice, (1962-1973 și 1982-1989). Începând cu anul 1964 a fost și conducător de doctorat; în această calitate sub directa sa îndrumare 40 de cadre didactice și de cercetare au obținut titlul de doctor inginer. Devine membru corespondent al Academiei în 21 martie 1963 și titular în 1 martie 1974. A fost vicepreședinte al Academiei Române
Ioan Anton () [Corola-website/Science/306760_a_308089]
-
reușit să impună crearea Facultății de cibernetică economică în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), al cărei prim decan a devenit. După ce a făcut, între timp, și studii de matematică și de filozofie, în anul 1969 Nicolau a sustinut teza de doctorat intitulată „Sinteză sistemelor radiante”, primind titlul de doctor inginer. Edmond Nicolau a fost și primul director al Centrului de calcul al Academiei de Studii Economice, între anii 1966-1968. Unele studii de cibernetică, publicate împreună cu profesorul Constantin Bălăceanu-Stolnici, au avut ecou
Edmond Nicolau () [Corola-website/Science/306758_a_308087]
-
ieșene de sub conducerea profesorului Ion Borcea. A făcut studii de specializare la Institutul de Zoologie al Universității din Basel (Elveția) și la Universitatea din Grenoble (Franța), unde absolvă, în 1926, secțiile de Piscicultură și Hidrobiologie aplicată. În 1928, își trece doctoratul la Universitatea din Grenoble cu teza "Contribution à la connaissance des Hydracariens français et particulièrement du sud-est de la France." Reîntors în țară, devine șef de lucrări (1929), docent (1930), conferențiar de zoologie aplicată (1932), profesor agregat de zoologie aplicată și
Constantin Motaș () [Corola-website/Science/306761_a_308090]
-
greco-catolic. s-a născut la Tulgheș, în comitatul Ciuc, în prezent județul Harghita, la 8 iulie 1882. A studiat la Reghin, Blaj, iar în anii 1898 - 1904 a studiat la Roma, la Colegiul de Propaganda Fide, unde și-a luat doctoratul în teologie și filosofie. A revenit la Blaj, după care, a fost trimis misionar în America de Nord. A fost profesor de teologie morală la Academia Teologică din Blaj, precum și canonic în Capitulul arhieparhial. În timpul Primului Război Mondial, a refuzat să semneze " Declarația de
Alexandru Nicolescu () [Corola-website/Science/306802_a_308131]
-
tot cursul vieții, iar apoi, începând din primăvara anului 1877, la Gimnaziul din Blaj. În toamna aceluiași an (1877), este trimis de către Mitropolitul blăjean Ioan Vancea, la Colegiul Urban Pontifical „De Propaganda fide” din Roma (1877 - 1882), unde a obținut doctoratul în teologie și în filosofie (1882). Încă înainte de terminarea studiilor superioare, este hirotonit preot la Roma, în 1881, în biserica grecească, „Sf. Atanasie”, de către arhiepiscopul grec "Ștefan Stefanopoli". A fost angajat în serviciul Cancelariei mitropolitane din Blaj (1882-1886), profesor la
Augustin Bunea () [Corola-website/Science/306800_a_308129]
-
județul Albă). A efectuat studii la Facultatea de Agronomie din Cluj (1941-1945), obținând diplomă de inginer agronom cu calificativul "Magna cum laude". În anul 1947 a devenit membru al Partidului Comunist Român. A urmat apoi un stagiu de specializare și doctorat în agronomie la Academia Agricolă "C.A. Timiriazev" din Moscova (1949-1952), cu teza "Sporirea productivității hibrizilor de grâu de primăvară" (1952). După revenirea de la Moscova, a fost încadrat ca profesor universitar de genetică și ameliorarea plantelor la Institutul Agronomic "Dr.
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
avut o contribuție importantă la crearea hibrizilor de porumb pentru diferite regiuni din România, precum și la zonarea și generalizarea acestora în producție. Inaugurând preocupările privitoare la biologie, cultura, ameliorarea și producerea de semințe de grâu și orz, lucrarea să de doctorat a tratat o serie de probleme legate de cunoașterea bazei genetice a formelor parentale și a modului de manifestare la hibrizi a caracterelor ereditare. O serie de lucrări ale sale au contribuit substanțial la promovarea pe baze noi a culturii
Nicolae Giosan () [Corola-website/Science/306810_a_308139]
-
și a fost ales deputat în legislatura 1996-2000, în județul Bistrița-Năsăud, pe listele partidului PNȚCD. A absolvit Liceul Mihai Eminescu din București (1951), după care a terminat Facultatea de Fizică a Universității din București în anul 1955 și a obținut doctoratul în fizică cu acad. prof. Șerban Țițeica, cu teza "„Teoria microscopică a dezintegrării alfa”" (1962). Imediat după absolvirea facultății este repartizat la Secția de Fizică Teoretică a Institutului de Fizică Atomică din București. Aici își desfășoară activitatea în calitate de fizician (1955-1960
Aureliu Emil Săndulescu () [Corola-website/Science/306894_a_308223]
-
18.528 de studenți și 764 de cadre didactice. Universitatea oferă 100 de domenii de licență la zi, la distanță și fără frecvență, precum și 69 de programe de masterat (aprofundare sau cercetare științifică) în aceleași tipuri de regim. Studiile de doctorat există în prezent în doar 14 din aceste domenii. În 2011 a fost clasificată în a doua categorie din România, cea a universităților de educație și cercetare științifică. În anul 1940 se pun bazele învățământului superior în Brașov, în cadrul "Academiei
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
Universitatea „Al.I. Cuza”, Iași. Lector de limba română la: Universitatea Humboldt, Berlin (1958-1962) și la Universitatea Dijon (1964-1965); între anii 1965 și 1967 profesor invitat la Universitățile din Bonn, Köln și Freiburg. Și-a elaborat și susținut teza de doctorat la Universitatea Humboldt, Berlin (1962), cu o lucrare asupra relațiilor lingvistice româno-germane, pe baza Atlasului Lingvistic Român, publicată la Deutsche Akademie Verlag (1971). Participant activ la elaborarea "Atlasului Lingvistic al Europei". În cadrul Institutului de Lingvistică „A.Philippide”, din Iași, a
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
asemenea, a fost redactor șef la Anuarul de Lingvistică și Istorie Literară al Institutului, publicație care a reușit să atingă o înaltă ținută științifică. Practic, prin activitatea de la Institut, prin cea desfășurată la Catedră, precum și prin cea de conducător de doctorat, profesorul a reușit să asigure continuitatea Școlii create de A. Philippide și duse mai departe de G. Ivănescu, revigorînd și împrospătînd cercetarea lingvistică și filologică ieșeană. A fost preocupat, în special, de studiul limbii în diacronie, perspectivă din care studiază
Vasile Arvinte () [Corola-website/Science/306936_a_308265]
-
Este cel de-al doilea fiu al lui Costache Negruzzi și al Mariei Gane. În anul 1853 este trimis de tatăl său în Germania la studii. Aici face liceul, împreună cu fratele său Leon, iar din anul 1859 studiază dreptul, obținând doctoratul (1863). Revenit în țară, devine profesor de drept comercial la Universitatea din Iași, unde va preda până în anul 1884 când, după moartea lui Vasile Boerescu, se va muta la Facultatea de Drept a Universității din București, unde profesează până în 1897
Iacob Negruzzi () [Corola-website/Science/306947_a_308276]
-
și Persia. A studiat la Colegiul Central de Nord (pe atunci: „"North-Western College"” - 1888), mai apoi la "Chicago Theological Seminary", (Seminarul teologic din Cicago din cadrul Universității din Yale - 1891). Și-a completat studiile la Universitatea din Berlin, unde a susținut Doctoratul (1894). A fost primul american care a obținut titlul de doctor în egiptologie. Breasted face parte din avangarda arheologilor și istoricilor care au extins ideea de „civilizație occidentală” încorporând întregul Orient Mijlociu în rădăcinile culturale europene. În 1894 a ajuns
James H. Breasted () [Corola-website/Science/306959_a_308288]
-
În România, Universitatea din Timișoara a dovedit un interes deosebit pentru problemele de hidronimie. Dintre lucrările cercetătorilor care s-au ocupat de probleme de toponimie și hidronimie sunt de remarcat cele ale lui Vasile Simionese. Recent, mai multe teze de doctorat și masterat de la Universitatea de Vest din Timișoara s-au orientat spre subiecte de hidronimie. Dintre lucrările de peste hotare referitoare la hidronomia cursurilor de apă de pe teritoriul României, sunt de semnalat cercetările academicianului bulgar Vladimir Georgiev care s-a ocupat
Hidronimie () [Corola-website/Science/306954_a_308283]
-
și șef al Secției poliției economice (1997). În paralel cu activitatea de ofițer, între anii 1995-1998, a urmat cursuri superioare la Academia de Poliție „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne din Chișinău. În anul 2001 s-a înscris la doctorat, tematica axându-se în domeniul combaterii infracțiunilor săvîrșite de persoane cu funcții de răspundere. În același an, a fost desemnat în funcția de șef-adjunct pe lucru operativ al Direcției poliției еconomico-financiare a M.A.I. Apoi, după un an, a fost
Valentin Mejinschi () [Corola-website/Science/307785_a_309114]
-
Alexandre Luca și Anca Clitan, Îndurarea amiezii și volumul de publicistică Linia de contur. Are sub tipar: Absidă pentru ziua a treia, versuri, Italia, învelișul alb..., note de călătorie și Thanatosul ca ipostază a tragicului în literatura română, teza de doctorat. Ca președinte al Fundației Culturale „Cezara Codruța”, a organizat un centru pentru copiii cu dezabilități, de buna funcționare a acestuia ocupându-se cu eforturi supraomenești. Fundația Culturală „Cezara Codruța” s-a implicat în cele mai importante proiecte culturale care s-
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
pe sine. În cele mai multe cazuri, cercetarea lui Valentin Marica, preocupat de “dorul de moarte eminescian”, se constituie în nuclee, în puncte de pornire ale unor studii ample, între care și Thanatosul ca ipostază a tragicului în literatura română, teza de doctorat a autorului. Morții îi sunt cercetate toate “rosturile” și rostuirile: moartea “caos de lumină”, frica de moarte, fiorul morții, moartea ca “repauzare”, „familiaritatea cu moartea”, “contiguitatea viață-moarte”, “moartea tragică, cu efect eliberator”, “sudorile morții”, “visul de dinainte de moarte” ș.a.m.
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
există o singură școală doctorală, organizată pe două domenii de studiu: TEATRU - cercetare științifică/cercetare artistică/creație artistică și CINEMATOGRAFIE ȘI MEDIA - cercetare științifică/cercetare artistică/creație artistică. Conform standardelor internaționale în domeniu, în UNATC funcționează două tipuri distincte de doctorat: doctorat științific și doctorat profesional. Doctoratul presupune o anvergură a orizontului de cunoaștere și a expertizei profesional-științifice. Cele patru domenii de cercetare în care doctoratul poate fi realizat sunt: Festivalul Național de Teatru "« Actul I, Scena 1 »" reunește cele mai
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/307934_a_309263]