21,683 matches
-
cel mai autoritar caracter cu privire la viața lui Burges, scrie că: "odată stabilit, după douăzeci de ani de pregătire în „limbaj de design", a trebuit pur și simplu să fie aplicat, precum a și fost aplicat, și re-aplicat, crescând subtilitatea și „gustul” operelor sale." Burges, care nu sa căsătorit niciodată, a fost considerat de contemporanii săi a fi excentric, imprevizibil, peste-indulgent și flamboaiant. El a fost, de asemenea, rebarbativ fizic, descris de soția celui mai important patron al său ca „urâtul Burges
William Burges () [Corola-website/Science/329809_a_331138]
-
a filmului, "" a fost considerat din ce in ce mai bun de-a lungul anilor de către spectatori și critici. În 1993, filmul a fost selectat pentru păstrarea în Registrul Național de Film din Statele Unite de către Bibliotecă Congresului ca fiind "cultural, istoric sau estetic semnificativ." "Gustul dulce al succesului: Muzicalul" a fost creat de către Marvin Hamlisch, Craig Carnelia și John Guare în 2002. În anul următor, AFI l-a desemnat pe J.J. Hunsecker ca fiind pe locul 35 în clasamentul celor 50 cei mai răufăcători că
Gustul dulce al succesului () [Corola-website/Science/329912_a_331241]
-
americană nu a fost intepretată de Szigeti, ci de Richard Burgin, maestrul de concert al Orchestrei Simfonice din Boston, pe 24 aprilie 1925, din nou sub bagheta lui Koussevitzki. Un alt aspect care a contribuit la eșecul lucrării a fost gustul publicului parizian. Spectatorii, în special cei care veneau la concertele lui Koussevitzki, doreau lucrări moderne și puțin șocante. În vreme ce publicul a primit cu căldură lucrări disonante precum baletul "Bufonul" sau "Suita scită", primul concert pentru vioară era prea Romantic pentru
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
publicului parizian. Spectatorii, în special cei care veneau la concertele lui Koussevitzki, doreau lucrări moderne și puțin șocante. În vreme ce publicul a primit cu căldură lucrări disonante precum baletul "Bufonul" sau "Suita scită", primul concert pentru vioară era prea Romantic pentru gusturile lor. Compozitorul Georges Auric chiar a numit lucrarea "Mendelssohniană". Premiera sovietică merită menționată deoarece a avut loc la doar trei zile după premiera pariziană interpretată de Nathan Milstein și Vladimir Horowitz (ambii în vârstă de 19 ani). Horrowitz a interpretat
Concertul pentru vioară nr. 1 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/329946_a_331275]
-
cu rol de «vedetă», altfel spus, de Florin Piersic). «De toate pentru toți», așadar, pe scenariul unui umorist încercat, Octavian Sava, care a cochetat cu cinematograful încă de la Post-restant, și pe partitura compozitorilor Gheorghe Grigoriu și Ionel Tudor care satisface gusturi melodice diferite, lirice și ritmice. «Visul muzical-cinematografic» Gloria nu cântă rămâne, însă, departe...”" Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Însărcinat să inaugureze cu un spectacol arena de vară a „Teatrului Nostru
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
aproape toate foile antijunimiste („Românul", „Tranzacțiuni literare și științifice", „Revista contimporană", „Stindardul") și, împreună cu Al. Macedonski, inițiază editarea „Literatorului". A fondat „Portofoliul român" și „Duminica" (alături de I.C. Săvescu); a condus „Țara literară", a întemeiat „Revista albastră" și „Biblioteca omului de gust". A colaborat la „Revista orientală", „România literară", „Nuvelistul", „Revista literară", „Vestea", „Peleșul", „Analele literare" etc. În 1894 a scos săptămânalul „Dacia viitoare". Publicistul se arată preocupat de istoria și literatura popoarelor. Scrie despre Revoluția franceză, îl interesează Istoria în cântecele
Bonifaciu Florescu () [Corola-website/Science/328167_a_329496]
-
Darie. Criticul Eugen Atanasiu scria într-un articol publicat în 1969 în revista „Magazin” că „în Răutăciosul adolescent, Irina Petrescu cristalizează acel aliaj de prospețime și spirit meditativ, de sensibilitate și delicatețe, de romantism și luciditate, de eleganță și bun gust care se materializează în echilibrul original al jocului ei.” D.I. Suchianu a realizat o analiză detaliată a momentelor componente ale filmului, afirmând că Irina Petrescu dezvăluie treptat fațetele personajului în paisprezece etape. El compara cererea celor cinci săptămâni de viață
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
dezvolte un stil de preparare a mâncărurilor personal. Șapte ani mai târziu a cumpărat restaurantul de la Verger, iar în 1991 "Manualul Michelin" a acordat restaurantului un rang de 3 stele. Atenția sa fanatică asupra detaliilor, etica de lucru frenetică și gustul său ieșit din comun l-au propulsat în topul bucătarilor din Franța, aducându-i și clienți exigenți dar loiali. Bernard Loiseau a înființat în 1998 "Bernard Loiseau SA" și a fost primul bucătar celebru care are propriul lanț de restaurante
Bernard Loiseau () [Corola-website/Science/327534_a_328863]
-
giruetei de pe acoperiș; și are motorașe cu reacție sub aripi. Și e interpretat de o păpușă iritant de simplistă și inexpresivă, dar filmată în prim-planuri insistente, ca și cum primele zece secunde n-ar fi fost de ajuns ca să-i simțim gustul de plastic vopsit”". Singurul element care mai amintește de umorul din primele filme ale lui Gopo este zmeul rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul apariției, filmul a fost primit cu critici mixte. Gabriela Hurezean afirma în ziarul „Național” că într-o perioadă de pervertire a gustului public prin sex și violență creația lui Mircea Veroiu este un „film frumos în toată puterea cuvântului”. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman consideră că Veroiu abordează în acest film drama emigrantului
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
publicat în 1984 în revista Cinema, criticul de film Alice Mănoiu făcea următoarea prezentare a filmului: "„«O lumină la etajul zece» este un film ce respiră demnitatea cu care un om încearcă să ia drumul de la capăt, să-și redobândească gustul și culorile vieții, întunecate de anii detenției, încearcă să uite nedreptatea unui timp revolut, s-o uite ca să poată supraviețui.”". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman considera că Malvina Urșianu prin "O lumină la etajul zece" "„prelungește povestea
O lumină la etajul zece () [Corola-website/Science/327976_a_329305]
-
în saramură, preparat în teritoriile limitrofe comunei Suhaia și, preponderent, în comuna Suhaia, Teleorman. Particularitatea distinctivă a acestui tip de brânză o reprezintă faptul că produsul este supus operațiilor tehnologice de sărare umedă, respectiv uscată, ceea ce conferă nu numai un gust aparte, ci și o durată de păstrare mai îndelungată. Brânza de Suhaia se prezintă fie sub formă de bucăți paralelipipedice, având masa de cca. 1 kg, fie sub formă de bucăți triunghiulare cu masa de cca. 0,5 kg, cu
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
sedilă. Culoarea brânzei este albă, până la slab gălbuie, în funcție de conținutul în grăsime al laptelui-materie primă, precum și de rasa și specia animalului de la care provine laptele, pasta fiind fără desen, cu puține găuri de fermentare și mici spații de presare, iar gustul este potrivit de sărat, având un miros de fermentație lactică. Brânza de Suhaia este produsă dintr-un amestec de 75% lapte de vacă și 25% de capră, proaspăt muls, obținut de la animale furajate pe pășuni fertilizate natural și cu compoziție
Brânză de Suhaia () [Corola-website/Science/327988_a_329317]
-
topurile. Printre influențele lui Avicii se numără Tiësto, Daft Punk, Laidback Luke, Steve Owen, Axwell și Victor Chandler. "Întotdeauna am fost prezent în muzică și am crescut cu rudele mele mai mari. De asemenea, am avut mai multe influențe în ceea ce privește gustul meu față de muzică. Sunt mulți alți oameni care m-au influențat, dar cred că cei care m-au influențat cel mai mult, în afară de managerul meu, au fost băieții din Swedish House Mafia și Eric Prydz, ei au fost cei care
Avicii () [Corola-website/Science/327100_a_328429]
-
Traductibile (dar netraduse încă) în orice țară cu piață serioasă pentru Science-Fiction (U.R.S.S., S.U.A., Italia, Japonia, R.F.G., Ungaria, țările scandinave)", argumentând că autorii au învățat "să construiască personaje și să spună povești galactice cu miez și mesaj, păstrând nealterat gustul pentru aventură și inventivitate științifico-fantastică.". George Anania a afirmat că, la începutul anilor '90, el și cu Romulus Bărbulescu au demarat lucrul la o continuare a romanului, intitulată "Lupta cu îngerul". Procesul de creație a intrat în impas după moartea
Paralela-enigmă () [Corola-website/Science/327160_a_328489]
-
riscurile pe care le-a luat în Al Doilea Război Mondial și după aceea. Prințul a distrus mai multe mașini și avioane în timpul vieții sale. Bernhard a studiat dreptul la Universitățile din Lausanne, Elveția și Berlin, unde a dobândit un gust pentru mașini rapide, călărie, și jocuri de vânătoare în safari. El a fost aproape ucis într-un accident cu barca și un accident de avion, și a avut gâtul rupt și coaste zdrobite într-un accident de mașină la 160
Bernhard de Lippe-Biesterfeld () [Corola-website/Science/327224_a_328553]
-
lui Geo Saizescu are o plăcută cursivitate, umor, pe alocuri, și un fin contrapunct ironic și, mai ales la început, nerv și inventivitate, gaguri inspirate. Și mai există o calitate: un mai rar întâlnit (până acum în cinematografia românească) bun gust”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Un director și o ingineră de la uzine rivale își fac, la mare, declarații de dragoste fără a-și cunoaște adevărata identitate. Schema din Pe răspunderea
Eu, tu, și... Ovidiu () [Corola-website/Science/327340_a_328669]
-
în "Școala de Artă Dramatică Cristina Rota", unde Dani Martin a început să studieze în 1995, pe când avea 18 ani. Aici l-a cunoscut pe Iván Ganchegui, care cânta la chitară și cu care după ce au descoperit că au aceleași gusturi muzicale, a închegat o formație. Amândoi erau admiratori ai formației Radio Futura dar mai ales a melodiei lor "El canto del gallo" (Cântul cocoșului), de aici venind și ideea de a denumi formația "El canto del loco". La începuturi formația
El Canto del Loco () [Corola-website/Science/327393_a_328722]
-
1.000 de ani. Arabica deține un conținut mai scăzut de cafeină, între 0.8 și 1.4 %, și este recunoscută ca fiind superioară calitativ soiului "Coffea canephora" (Robusta). Arabica are o aromă delicată și rafinată, puțin acidă, cu un gust pregnant de caramel. Plantele sălbatice cresc până la 9 - 12 metri înălțime, având un sistem de ramificare deschis. Frunzele sunt opuse, alungite, având 6 - 12 cm lungime și 4 - 8 cm lățime, de culoare verde închis, lucioase. Florile sunt albe, au
Coffea arabica () [Corola-website/Science/330623_a_331952]
-
în Evul Mediu, care încă este folosită și astâzi și considerată un act clasic de seducție. Procesul de seducție, deși este unic pentru fiecare individ este stimulat de cele cinci simțuri cu care sunt înzestrați oamenii: văz, auz, miros, pipăit, gust. Primele două din această ierarhie sunt considerate simțuri elevate iar ultimele trei sunt simțuri inferioare. Ca urmare a acestui fapt, etepele seducției sunt, în ordine, următoarele: Primul stimul este declanșat de la femeie la bărbat: atracția fizică (văz). În cazul în
Seducție () [Corola-website/Science/330673_a_332002]
-
etapa de auz. În continuare se ajunge la a face cunoștință, fie la alte activități prin care se ating (non-sexual) cele două trupuri. Astfel, după un timp se resimt și mirosurile specifice individului iar apoi se poate ajunge, eventual la gust și atingeri intime (sexuale). Deci, atracția fizică se află abia la baza procesului de seducere, fiind un efect al chimiei celor doi indivizi ca urmare a percepției lor prin celelalte etape ale simțurilor. Legea comună engleză definea crima seducerii ca
Seducție () [Corola-website/Science/330673_a_332002]
-
Scrierile antice din timpul dinastiei Zhou, se referă frecvent la cele trei dobitoace care erau folosite ca principal aliment al oamenilor din acea epocă, acestea făcând referință la porc, capră și câine. Filozoful chinez Mencius recomanda carnea de câine datorită gustului său delicios. Carnea de câine a fost des consumată în perioadele de foamete prin care a trecut țara datorită conținutului proteic ridicat al cărnii. În actualitate, carnea de câine este consumată mai ales ca tratament în medicina tradițională chineză, dat
Carne de câine () [Corola-website/Science/330792_a_332121]
-
15 ani a fermecat repede curtea milaneză cu pofta ei de viață, râsul și chiar extravaganțele sale. Ea a făcut din castelul Sforza centrul unor festivaluri și baluri somptuoase. În plăcea compania filosofilor, a poeților, diplomaților și militarilor. Beatrice avea gusturi bune și se spune că sub influența ei, patronajul soțului ei față de artiști a devenit mai selectiv și Leonardo da Vinci și Donato Bramante au fost angajați la curte. Ea avea să devină mama lui Maximilian Sforza și a lui
Ludovic Sforza () [Corola-website/Science/330785_a_332114]
-
lor, interesandu-se de tendințele actuale și de afaceri și călătorii pe scara largă. În timp ce epoca de aur a culturii poloneze a adoptat umanismul occidental și modelele Renașterii, stilul nobilimii a început în a doua jumătate a secolului, dobândind un gust distinct din est. Străinii care vizitau, remarcau splendoarea rezidenților și orientarea spre stilul de viață a nobililor bogați polonezi. Într-o situație similară cu cea a altor țări europene, dezintegrarea internă progresivă a Bisericii poloneze a creat condiții favorabile pentru
Istoria Poloniei în timpul Dinastiei Jagiellonilor () [Corola-website/Science/330777_a_332106]
-
externă - bazinul din centrul stațiunii și cele de pe Muntele Cetății. Ivorul "Vasas" - aflat lângă capela ecumenică are o apă ușor radioactivă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, feruginoasă, bromurată și sulfuroasă, iar Ibolya (aflat pe traseul ce duce la cetatea Balvanyos) - cu gustul cel mai plăcut dintre toate izvoarele stațiunii, are o apă bicarbonatată, magneziană, sodică, bromurată, feruginoasă, ușor radiactivă. La 2 km de Balvanyos se află izvorul Imola (Szejke), cu apă bicarbonatată, sodică, calcică, magneziană, iodurată, ce prezintă radioactivitatea cea mai ridicată
Balvanyos () [Corola-website/Science/330030_a_331359]