KorAP: Find »[drukola/base=interacțiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...850 851 852 ...890 >

22,240 matches

Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272

să facă apel (întrebări, explicații, instructaj, simulări etc.); dacă să implice activ cursanții sau nu, având în vedere deprinderile acestora de utilizare securizantă a echipamentelor; cum să procedeze dacă unii cursanți au nevoie de ajutor suplimentar etc. 2. Metode de interacțiune, centrate pe elevi: educația este un mediu tranzacțional în care atât profesorul, cât și studenții își aduc setul de valori în situația de învățare. Metodele și strategiile care stimulează interacțiunea și discuțiile le oferă studenților ocazia de a reacționa la

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
cursanți au nevoie de ajutor suplimentar etc. 2. Metode de interacțiune, centrate pe elevi: educația este un mediu tranzacțional în care atât profesorul, cât și studenții își aduc setul de valori în situația de învățare. Metodele și strategiile care stimulează interacțiunea și discuțiile le oferă studenților ocazia de a reacționa la idei, experiențe, gânduri, cunoștințe, abordări ale profesorului sau ale colegilor în scopul generării unor moduri alternative de gândire și simțire, al reflectării asupra propriilor experiențe, reconsiderând semnificația și înțelesul lor

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
Lucrul în grup este foarte stimulativ pentru cursanții adulți, care au astfel ocazia să apeleze la propria experiență, să o valorifice și să le-o împărtășeascăcelorlalți. Rolul grupului este mult mai mare, contribuind într-un mod specific la învățare. Prin interacțiunile membrilor lui, grupul este o sursă de dezvoltare intelectuală. Discuția în grup favorizează schimbarea reprezentărilor și a comportamentului membrilor săi. Individul are tendința de a se supune normelor grupului din care face parte și este mult mai ușoară modificarea comportamentului

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
bine definite, dar participanții sunt liberi să ducă jocul acolo unde doresc. Jocurile de rol nestructurate se dezvoltă spontan: apare o problemă, inevitabil se iscă un conflict între două sau mai multe persoane, câțiva studenți își asumă anumite roluri și interacțiunea începe. Obiectivul este soluționarea problemei. Dar rolurile pot fi jucate și pentru a exersa anumite tehnici (de exemplu, vânzarea unui produs sau purtarea unor discuții în restaurant, pentru exersarea exprimării) sau pentru a conștientiza în mai mare măsură impactul comportamentelor

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
unui copac cu multe ramuri (Gugel, 2002). f) Studiul de caz se referă la descrierea unei situații reale și relevante, care este destul de complexă pentru a fi analizată. Cazul trebuie să fie real, în sensul că situația prezentată reflectă realitatea interacțiunii umane. Cazul poate să fie general sau să se concentreze asupra unei arii specifice, dar trebuie să conțină suficiente detalii, astfel încât analiza și discuțiile să fie relevante. Prin această metodă seurmăresc găsirea unor remedii, analiza datelor și a faptelor, imaginarea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
în care datele vor fi culese și utilizate pentru a evalua întregul program (Caffarella, 2002). În sfârșit, Seaman și Fellenz (1989) consideră că, în cazul procesului formativ specific educației adulților, evaluarea, ca ansamblu procedural, presupune patru aspecte majore din perspectiva interacțiunii predare-învățare: 1. evaluarea cursantului adult; 2. evaluarea profesorului/formatorului; 3. evaluarea situației de predare-învățare; 4. evaluarea conținutului de învățat. 1. Evaluarea cursantului adult cuprinde câteva aspecte: - evaluarea nevoilor sale de învățare, care se poate realiza prin mai multe metode. Studenții

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
de competența pedagogică a profesorului, de priceperea cu care le adaptează la resursele de timp de care dispune, dar mai ales la resursele umane cu care lucrează, astfel încât conținutul vehiculat să fie asimilat ușor, să fie prezentat atractiv și accesibil. Interacțiunea tuturor acestor variabile dă, în final, eficiența situației de instruire, evaluabilă în funcție de rezultatele obținute la sfârșit. Sunt de identificat: cât de corect și de adecvat sunt folosite metodele alese; cum este valorificat timpul alocat (și dacă e alocat corect); dacă

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
social se realizează prin raportarea la scale care prezintă percepția reală și ideală a studenților și profesorilor asupra mediului. De asemenea, se folosește metoda observării de către un expert din afara cercului educațional. Importante sunt identificarea atmosferei de lucru, a manierei de interacțiune, depistarea eventualelor focare de tensiune, în general modul în care are loc comunicarea. 4. Evaluarea conținutului se realizează în funcție de parametri precum: relevanța sa pentru studenți, accesibilitatea, noutatea, caracterul practic, prezentarea sistematică și structurată (acestea sunt aspecte care țin de competența

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
suntrealizate folosind interfețe oarecum standardizate. Fiecare dintre actorii implicați în procesul educațional manifestă un interes din ce în ce mai mare relativ la introducerea VLE-urilor, educația/învățarea de la distanță făcând apel tot mai mult la această manieră de distribuire a ofertei educaționale și de interacțiune tutore-cursant. Astfel, universitățile (sau alte instituții de învățământ) percep cu interes aceste platforme deoarece: - timpul alocat de un tutore pentru instruirea cursanților este mai mic (nu neapărat în faza inițială, când timpul necesar construirii unui astfel de curs, familiarizării cu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
materiale, iar cursanții au nevoie de instruire și suport pentru a învăța să le utilizeze în mod adecvat; - deși interfața VLE-urilor este continuu îmbunătățită, s-ar putea totuși ca beneficiarii (cursanții) să fie frustrați de limitările de prezentare și interacțiune a lor cu materialele; - legislația referitoare la copyright sau la drepturile de proprietate intelectuală trebuie reconsiderată (în cazul în care ea există), pentru că, deși cursanții sunt îndreptățiți să le utilizeze pentru propria instruire, ei nu sunt îndreptățiți să le utilizeze

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
și să urmărească rezultatele a ceea ce au învățat cursanții. Folosind Moodle, un profesor poate coordona activitatea unui număr foarte mare de cursanți (există exemple de profesori ce gestionează prin Moodle activitatea a 50 000 de studenți), existând multiple posibilități de interacțiune, dar și de construire în colaborare a unui mediu mai bun de învățare. Figura 4.6. Pagina de start de la www.moodle.com Moodle prezintă trăsăturile caracteristice necesare unei platforme e-learning, dintre care menționăm: forumuri de discuții, resurse on-line, bloguri

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
să contribuie la construirea unor noi idei (folosind, de exemplu, wikiurile) etc. Adulții pot beneficia de Moodle prin faptul că se pot înscrie la cursurile (în special la distanță) care folosesc această platformă. Astfel, ei pot beneficia de interactivitatea și interacțiunea unui curs la distanță (chaturi, forumuri de discuții, sisteme de tip wiki etc.) atât pentru instruire, cât și pentru evaluare. Ei pot săacceseze resursele educaționale existente pe platformă, să discute atât cu colegii, cât și cu instructorii problemele întâmpinate, să

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
pentru instruire, cât și pentru evaluare. Ei pot săacceseze resursele educaționale existente pe platformă, să discute atât cu colegii, cât și cu instructorii problemele întâmpinate, să facă sugestii sau comentarii etc. Cu alte cuvinte, Moodle înseamnă instruire (mai mult, autoinstruire), interacțiune cu colegii și tutorii, dar și posibilități de evaluare la distanță, adică mobilitate și independență pentru a putea desfășura și alte activități. 4.5.2. Utilizarea instrumentelor/tehnologiilor Web 2.0 în educația adulțilortc "4.5.2. Utilizarea instrumentelor/tehnologiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
dar mai ales de multiplele avantaje și noutăți oferite. Potențialul Web 2.0 pentru educație este enorm. Prin utilizarea sa înprocesul educațional, atât munca profesorului, cât și a cursantului poate fi mult îmbunătățită, existând multiple modalități de informare, comunicare și interacțiune. De asemenea, Web 2.0 introduce noi elemente atât în ceea ce privește predarea, cât și învățarea, cele mai atractive dintre acestea fiind blogurile, wikiurile, podcasturile. Atunci când se vorbește despre utilizarea Web 2.0 în procesul educațional, cel mai adesea se face referire

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
poate genera, săprimească un feedback, atât de necesar uneori, relativ la conținutul materialului predat, dar și la modalitatea de predare. De asemenea, prin utilizarea blogurilor tutorii pot crea un spațiu virtual de învățare, ce promovează dialogul deschis cu cursanții și facilitează interacțiunea la nivel creativ. Blogurile pot fi utilizate și ca spațiu derealizare/diseminare a proiectelor comune, iar tutorele are, astfel, la îndemână posibilitatea de a administra proiectul, urmărind efectiv cine a contribuit, în ce fel și când, încurajând sau moderând, atunci când

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
la distanță (autoinstruire), acces oricând la resurse educaționale, de oriunde, de către oricine și aproape cu orice fel de echipamente IT, eficiență etc. Astfel, mobilitatea atât de necesară timpului prezent poate fi realizată cu ușurință, la fel ca și conectivitatea și interacțiunea cu alți colegi sau tutori. Concluzionând, putem spune că avantajele multiple generate vor cântări mai mult balanța cu aspecte pozitive și negative referitoare la aceste tehnologii, iar aceia dintre noi care ezităm și amânăm utilizarea lor vom avea mai mult

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
evaluare. Instrumentul principal de selecție în cazul instituțiilor de educație a adulților rămâne totuși interviul, din cel puțin două motive: în primul rând, pentru că este singura metodă ce permite contactul direct cu aplicantul, iar, în al doilea rând, oferă posibilitatea interacțiunii sociale, un aspect foarte important în munca cu adulții. Cu toate că unii specialiști în domeniu nu sunt de acord cu importanța subiectivității în raport cu obiectivitatea testelor formale, prima impresie, impregnată de factorul subiectiv, reprezintă o sursă mult mai valoroasă de informații pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
pentru evaluarea programelor (Hiemstra și Sisco, 1990). Datele obținute pot fi supuse analizelor statistice complexe, dând posibilitatea unor predicții privind relația dintre cauză și efect. 5. Ancheta la nivel de comunitate este utilă în surprinderea aspectelor legate de comportamentele și interacțiunile sociale, a relațiilor dintre diferite grupuri, a mobilității populației, a schimbărilor tehnologice cu impactul lor asupra forței de muncă și serviciilor, a schimbărilor la nivel de statut și valori comunitare (Hiemstra și Sisco, 1990). 6. Metoda Delphi este un exercițiu

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
cu răspunsuri detaliate. Poate fi util și în obținerea de informații suplimentare, ca o completare la cele oferite de alte metode (teste, chestionare, observație etc.). 6. Focus-grupul (interviul de grup focalizat) este o metodă calitativă ce dă posibilitatea surprinderii, în urma interacțiunii unui număr de 6-12 participanți, unor perspective comune asupra problemelor aduse în discuție. Conversația se desfășoară într-o atmosferă relaxată, dar și „focalizată” pe temele de interes. Rolul moderatorului din cadrul grupului este acela de a ajuta membrii acestuia să fie

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
fuziune între nevoile acestuia și provocările societății, pe de o parte, și între provocările la care este supus în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society („societatea învățării

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society („societatea învățării”) și, nu în ultimul rând, network society („societatea bazată pe cooperare și comunicare”). La o analiză meticuloasă a

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
dovedi capacitatea de „a insufla” în cadrul rețelei un sentiment derespect, de autonomie și încredere; - de a dovedi capacitatea de a crea structuri și relații menite să dezvolte o bună relaționare dintre membrii rețelei; - de a dovedi capacitatea de a provoca interacțiuni între diferite rețele, asigurând astfel progresul; - de a dovedi capacitatea de a identifica și valorifica informațiile/cunoștiințele/activitățile relevante; - de a dovedi capacitatea de a structura în mod eficient resursele umane, financiare, materiale și de timp; - de a dovedi capacitatea

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
problemele anticipate în faza de proiectare sunt confruntate cu condițiile concrete ale realității. Nici o proiectare, oricât de detaliat ar fi realizată, nu poate anticipa totalitatea problemelor ce vor apărea atunci când oferta va fi pusă efectiv în practică. Acum se derulează interacțiunea cu cursanții concreți, eforturile fiind canalizate pentru soluționarea operativă a cerințelor, pentru oferirea unor servicii calitative, satisfăcătoare pentru ei. Așadar, pentru o implementare eficientă a cursurilor de educație a adulților,trebuie ca organizarea, coordonarea și monitorizarea derulării lor să fie

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
vor urmări: - descrierea clară a atribuțiilor fiecărei persoane implicate direct sau tangențial în derularea cursului, de la personalul administrativ, până la cel didactic sau managerial; - asigurarea unei funcționări articulate (informaționale, a spațiului fizic etc.) atuturor aspectelor ce determină eficiența activităților și a interacțiunilor cu cursanții, pornind de la existența unui sistem de informare și orientare pentru aceștia (cum să ajungă la sala de curs repartizată sau marcarea vizibilă a sălii alocate, de exemplu, precum și asigurarea că persoana de la intrare poate să dea toate informațiile

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
complexitatea problemelor clientului, pot avea loc întâlniri succesive, derulate pe o perioadă mai mare de timp. În funcție de natura problemelor, de disponibilitatea clientului și de eficiența consilierului, acest demers teoretic poate fi pus în aplicare în întregime sau parțial. Modelele de interacțiune cu clientul, pe care le întâlnim în literatura de specialitate, parcurg, în principal, următoarele etape: cunoașterea clientului și identificarea problemelor cu care se confruntă acesta, realizarea în parteneriat a unui plan de acțiune, punerea în practică, monitorizarea aplicării acestuia și

[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]