29,866 matches
-
instituie noi restricții, neprevăzute de Constituție, de data aceasta nu numai pentru Președintele României, ci și pentru cele două Camere ale Parlamentului, și anume de a nu se putea cere urmărirea penală a membrilor Guvernului decât de către Camera Deputaților, în ipoteza în care cei în cauză au și calitatea de deputați, de către Senat, atunci când aceștia au și calitatea de senatori, de către Președintele României, pentru miniștrii care nu sunt membri ai Parlamentului. În motivarea soluției de care ne delimităm se pornește de la
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
raportare la prevederile art. 109 alin. (1) din Constituție, în conformitate cu care Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Pe de altă parte, se reține că, dacă Președintele României ar avea competența să ceară urmărirea penală în toate ipotezele, Ministerul Public i s-ar adresa acestuia preferențial și discreționar, iar Camerele Parlamentului s-ar afla în situația de a nu-și putea exercita dreptul prevăzut de textul citat al Legii fundamentale. Nu am putea să nu observăm că la
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
ar afla în situația de a nu-și putea exercita dreptul prevăzut de textul citat al Legii fundamentale. Nu am putea să nu observăm că la procedeul juridic de interpretare sistematică a unei norme juridice se poate recurge numai în ipoteza în care textul care conține acea normă este eliptic, neclar sau confuz, altfel spus, apt de a primi înțelesuri diferite. Or, nu aceasta este situația art. 109 alin. (2) din Constituție, care, în interpretarea obișnuită, literală, este riguros și clar
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
Camera Deputaților, iar pentru membrii Guvernului care au calitatea de senatori cererea să fie făcută de Senat și nici restricția pentru Președintele României de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exerci��iul funcției lor, în ipoteza în care aceștia au și calitatea de membri ai Parlamentului. Dat fiind că dispoziția cuprinsă în art. 109 alin. (2) din Constituție este o normă de procedură penală cu statut constituțional, instituind o condiție de punere în mișcare și de
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
Ministerului Public, oricare dintre aceste autorități având libertatea să ceară urmărirea penală a unui membru al Guvernului pe baza datelor rezultate din orice surse legale, cum ar fi anchetele parlamentare, sesizările cetățenilor, anchetele de presă și altele. În niciuna dintre ipoteze cererile adresate organelor de urmărire penală de către autoritățile prevăzute de art. 109 alin. (2) din Constituție nu au semnificația unor măsuri de tragere la răspundere juridică și nu înlătură prezumția de nevinovăție, competența stabilirii existenței condițiilor de exercitare a acțiunii
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
administrativ competentă și suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instanței de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de nelegalitate este instanța de contencios administrativ competentă să o soluționeze. ... ------------- Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196948_a_198277]
-
1^1) al art. 7 a fost introdus de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007. (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în ipoteza în care legea specială prevede o procedură administrativ-jurisdicțională, iar partea nu a optat pentru aceasta. ... (3) Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196948_a_198277]
-
prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător. ... (4) Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare. ... (5) În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept. În acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă. ... (6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196948_a_198277]
-
LEGEA nr. 262 din 19 iulie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 510 din 30 iulie 2007. (3) Hotărârea dată cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspendă executarea. ... (4) În ipoteza admiterii acțiunii de fond, măsura suspendării, dispusă în condițiile art. 14, se prelungește de drept până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1). ... ------------- Alin. (4) al art. 15
LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 (*actualizată*) contenciosului administrativ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196948_a_198277]
-
la valoarea justă. (2) Rezerva de valoare justă va rămâne evidențiată în contabilitate atât timp cât sunt evidențiate în bilanț instrumentele financiare cărora le este aferentă. ... 147. Dacă a fost aplicată evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare, notele explicative prezintă: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în conformitate cu pct. 144 alin. 1 lit. (b); ... b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare incluse direct în contul de
REGLEMENTARE CONTABILĂ din 21 decembrie 2005 conformă cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196009_a_197338]
-
de amortizare folosite. ... 91. Dacă evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare a fost efectuată conform subsecțiunii 7.2.6 "Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare" din Reglementările contabile conforme cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor, se prezintă: a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor și tehnicilor de evaluare, dacă valorile juste au fost determinate în concordanță cu prevederile acelei subsecțiuni; ... b) pe fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea justă, modificările de valoare înregistrate direct în contul de profit
REGLEMENTARE CONTABILĂ din 21 decembrie 2005 conformă cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196009_a_197338]
-
reprezinte sau să-l asiste pe reclamant și că acesta trebuie să-și desemneze un alt reprezentat. 5. (a) Avocatul sau reprezentantul autorizat de reclamant sau însuși reclamantul care a cerut să-și reprezinte singur interesele, trebuie, chiar și în ipoteza în care obține autorizarea prevăzută la lit. b) a alineatului de mai sus, să înțeleagă suficient una din limbile oficiale ale Curții. (b) Dacă nu se pot exprima cu ușurință într-una din limbile oficiale ale Curții, președintele camerei poate
REGULAMENT din 1 noiembrie 1998 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Europene a Drepturilor Omului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196688_a_198017]
-
de calcul o constituie veniturile din activitatea de radiodifuzare. Rezultă că se au în vedere veniturile din întreaga activitate de radiodifuzare și nu poate fi admisă o fragmentare a bazei, în condițiile în care legiuitorul nu a reglementat o asemenea ipoteză. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susțin activitatea de radiodifuzare, indiferent dacă este vorba de abonamente, sponsorizări, alocații, închirieri spațiu emisiune, autorizații de recepție, alte contribuții financiare etc., ori din venituri provenite din asocieri sau alte activități corelate
DECIZIE nr. 41 din 10 aprilie 2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 271A din 2 noiembrie 2007 şi a Încheierii privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 271 din 2 noiembrie 2007 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196772_a_198101]
-
de bani primite cu titlu de alocații bugetare de către Societatea Română de Televiziune ar plasa acest organism pe o poziție privilegiată față de celelalte organisme private și, în același timp, s-ar afecta drepturile cuvenite titularilor de opere muzicale. Astfel, în ipoteza în care un organism de televiziune privată ar utiliza în proporție de 25% operele muzicale ale unui grup de autori, în condițiile unor venituri lunare de 100.000 lei și aplicând un procent ipotetic de 4% cu titlu de remunerație
DECIZIE nr. 41 din 10 aprilie 2008 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 271A din 2 noiembrie 2007 şi a Încheierii privind îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul Deciziei civile nr. 271 din 2 noiembrie 2007 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196772_a_198101]
-
de calcul o constituie veniturile din activitatea de radiodifuzare. Rezultă că se au în vedere veniturile din întreaga activitate de radiodifuzare și nu poate fi admisă o fragmentare a bazei, în condițiile în care legiuitorul nu a reglementat o asemenea ipoteză. Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susțin activitatea de radiodifuzare, indiferent dacă este vorba de abonamente, sponsorizări, alocații, închirieri spațiu emisiune, autorizații de recepție, alte contribuții financiare etc., ori din venituri provenite din asocieri sau alte activități corelate
DECIZIE CIVILĂ nr. 271A din 2 noiembrie 2007 privind pronunţarea asupra cererilor de apel formulate împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196773_a_198102]
-
de bani primite cu titlu de alocații bugetare de către Societatea Română de Televiziune ar plasa acest organism pe o poziție privilegiată față de celelalte organisme private și, în același timp, s-ar afecta drepturile cuvenite titularilor de opere muzicale. Astfel, în ipoteza în care un organism de televiziune privată ar utiliza în proporție de 25% operele muzicale ale unui grup de autori, în condițiile unor venituri lunare de 100.000 lei și aplicând un procent ipotetic de 4% cu titlu de remunerație
DECIZIE CIVILĂ nr. 271A din 2 noiembrie 2007 privind pronunţarea asupra cererilor de apel formulate împotriva Hotărârii arbitrale din 12 aprilie 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196773_a_198102]
-
art. 300 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de către Societatea Comercială "Marna" - S.A. cu sediul în Râmnicu Vâlcea. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate, prin faptul că prevăd depunerea unei cauțiuni în ipoteza suspendării la cerere a executării hotărârii, contravin prevederilor constituționale ale art. 16, 21 și 44. Autorul excepției consideră că prin acest text de lege "se instituie o clară discriminare între cetățenii ce au cauze cu obiect strămutare construcții sau plantații
DECIZIE nr. 1.007 din 8 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192934_a_194263]
-
Codul de procedură civilă). În legătură cu invocarea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în fața legii, Curtea constată că dispozițiile criticate nu aduc atingere acestui principiu constituțional, întrucât se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, măsura instituită prin acestea luând în considerare specificul fiecărei cauze, iar nu al persoanelor care o solicită, acestea beneficiind de un tratament egal. Pentru aceleași considerente, în cauză nu se poate reține
DECIZIE nr. 1.007 din 8 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 300 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192934_a_194263]
-
unui cadru juridic instituțional, întemeiat pe căsătorie, în care, potrivit prevederilor art. 98 din Codul familiei, măsurile privitoare la persoana și bunurile copiilor se iau de către părinți de comun acord. În situația precizată de autorul excepției nu ne găsim în ipoteza prevăzută de aceste dispoziții constituționale, în sensul că părinții copilului nu mai au calitatea de soți, aflându-se într-o situație, cel puțin teoretic, conflictuală, iar în lipsa unei înțelegeri intervenite între părinți, instanța judecătorească a decis modalitățile concrete prin care
DECIZIE nr. 974 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit a) şi b) şi art. 30 alin. (1) lit. c) şi d), alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192982_a_194311]
-
această convenție, dreptul privind încredințarea copilului include și dreptul de a hotărî cu privire la locul reședinței acestuia, conferindu-i, în consecință, părintelui căruia i-a fost încredințat, dreptul de a călători împreună cu acesta. De altfel, Legea nr. 248/2005 nu reglementează ipoteza exercitării abuzive a drepturilor părintești de către părintele divorțat căruia i s-a încredințat copilul spre creștere și educare, aceasta constituind obiectul altor reglementări specifice domeniului protecției copilului. Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIE nr. 974 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 17 alin. (1) lit a) şi b) şi art. 30 alin. (1) lit. c) şi d), alin. (3) lit. b) şi alin. (4) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192982_a_194311]
-
evaluat revine colegiului de conducere, indiferent care este numărul membrilor comisiei de evaluare cu privire la care se invocă incompatibilitatea. ... (3) Competența constatării situațiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulți membri ai comisiei de evaluare și judecătorul ori procurorul evaluat, în ipoteza în care membrii comisiei sunt și membri ai colegiului de conducere, revine colegiului de conducere al instanței ierarhic superioare sau al unității de parchet ierarhic superioare celei la care funcționează judecătorul ori procurorul evaluat și membrii comisiei de evaluare aflați
REGULAMENT din 4 octombrie 2007(*actualizat*) privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192981_a_194310]
-
2006 , care instituie reguli privind protecția martorilor care execută pedepse privative de libertate, respectiv art. 61 alin. (1) din același act normativ, care reglementează plata muncii prestate în regim de detenție, se aplică în mod egal tuturor celor aflați în ipoteza normelor criticate, fără discriminări pe criterii arbitrare, și, ca urmare, nu aduc nicio atingere prevederilor art. 16 din Constituție. De asemenea, nu se poate reține încălcarea, prin art. 61 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 , a normelor constituționale privind
DECIZIE nr. 1.035 din 13 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4, art. 5, art. 17, art. 38 alin. (7), art. 61 alin. (1), art. 71 alin. (1) lit. c), d) şi e) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, precum şi a dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193029_a_194358]
-
obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție. În ceea ce privește încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că, în măsura în care reglementarea dedusă controlului se aplică tuturor celor aflați în situația prevăzută în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare, critica cu un atare obiect nu este întemeiată. De asemenea, prin Decizia nr. 365 din 17 aprilie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 22 mai 2007
DECIZIE nr. 949 din 30 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193064_a_194393]
-
să acopere eventualele daune cauzate acestuia prin suspendarea provizorie a executării silite. Față de cele arătate, se constată că dispozițiile de lege criticate sunt în concordanță cu prevederile constituționale invocate, inclusiv cele ale art. 53, deoarece acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu s-a constatat. În ceea ce privește invocarea prevederilor constituționale ale art. 29 referitoare la libertatea conștiinței, ale art. 44 referitoare
DECIZIE nr. 949 din 30 octombrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1, 3 şi 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193064_a_194393]
-
constată că prevederile art. 75 alin. (1) lit. d) coroborate cu cele ale art. 102 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 nu conțin norme contrare dreptului fundamental invocat. Situația particulară a fiecărei persoane aflate în ipoteza textelor criticate, și care poate avea legătură cu exercitarea acestui drept - așa cum pretinde autorul excepției de față -, nu reprezintă argumente de natură să determine neconstituționalitatea textelor de lege, ci constituie, eventual, aspecte de fapt pertinente pentru soluționarea cauzei, pe fond
DECIZIE nr. 977 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) lit. d) coroborate cu cele ale art. 102 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193066_a_194395]