21,448 matches
-
noastră. Încă de la formarea statului român modern, diviziunile statale s-au manifestat ca unități administrativ-teritoriale solide, având fiecare particularitățile sale. După 1918, până la trecerea țării noastre în zona de influență sovietică, teritoriul României era împărțit în mai multe ținuturi sau provincii, fiecare cuprinzând mai multe județe. Apoi, la începutul anilor ’50, a fost adoptat modelul sovietic de organizare administrativ-teritorială în regiuni și raioane. Întregul teritoriu cuprindea 16 regiuni, fiecare regiune conținând 12-18 raioane. Acest model era specific centralismului birocratic promovat de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
punct de vedere situația avea să se schimbe esențial după 22 iunie 1941, moment ce marchează nu numai începutul "cruciadei împotriva bolșevismului" ci și radicalizarea politicii antisemite a regimului antonescian, îndeosebi în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria. În aceste provincii inclusiv armata română avea să fie implicată în operațiunile de ghetoizare și de deportare a populației evreiești din aceste provincii, dar mai ales în asasinatele de masă comise împotriva acesteia, exemplul cel mai concludent fiind reprezentat de evenimentele sângeroase de la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
împotriva bolșevismului" ci și radicalizarea politicii antisemite a regimului antonescian, îndeosebi în Basarabia, Bucovina de nord și Transnistria. În aceste provincii inclusiv armata română avea să fie implicată în operațiunile de ghetoizare și de deportare a populației evreiești din aceste provincii, dar mai ales în asasinatele de masă comise împotriva acesteia, exemplul cel mai concludent fiind reprezentat de evenimentele sângeroase de la Odessa. Pogromul de la Iași, 28-30 iunie 1941 Unul din capitolele cele mai sumbre și tragice ale persecuției evreilor din România
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
22 iunie 1941 Armata română s-a alăturat Wehrmachtului german în cadrul operațiunii "Barbarossa". Dacă Germania nazistă își propusese cucerirea URSS și distrugerea regimului bolșevic, participarea României a urmărit inițial obiective mult mai limitate, respectiv eliberarea Basarabiei și Bucovinei de nord, provincii ce fuseseră răpite de URSS în urma ultimatumurilor sovietice din 26-27 iunie 194030. Operațiunile militare româno-germane desfășurate în flancul sudic al frontului de est, în care au fost angrenate Armata a 11-a germană, respectiv Armatele 3 și 4 române, au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care au fost angrenate Armata a 11-a germană, respectiv Armatele 3 și 4 române, au evoluat pozitiv în prima fază a războiului și au avut ca rezultat eliberarea până la sfârșitul lunii iulie 1941 a Basarabiei și Bucovinei de nord, provincii care au reintrat în componența teritorială a statului român 31. La începutul lunii august 1941, în urma unui schimb de scrisori cu Adolf Hitler 32, Conducătorul statului a decis ca Armata română să continue operațiunile militare alături de Wehrmacht în adâncimea teritoriului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fi nuanțat. Chiar dacă, generalul din 21 august 1941 mareșalul Ion Antonescu era ferm decis să nu anexeze Transnistria din motive politice cel puțin până la sfârșitul războiului, există unele luări de poziție ce denotă faptul că în eventualitatea obținerii victoriei această provincie urma să fie inclusă în componența statului român. Astfel, în ședința Consiliului de Miniștri din 26 februarie 1942 Conducătorul statului afirma următoarele cu privire la viitorul statut al Transnistriei: Nu este un secret că eu nu sunt dispus să mai dau din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Astfel, în ședința Consiliului de Miniștri din 26 februarie 1942 Conducătorul statului afirma următoarele cu privire la viitorul statut al Transnistriei: Nu este un secret că eu nu sunt dispus să mai dau din mână ce am luat. Transnistria va deveni o provincie românească, o vom face românească și vom scoate de acolo pe toți străinii. Voi purta eu toată greutatea pe umerii mei, ca să aduc la îndeplinire acest deziderat. Noi trebuie să deschidem spațiul pentru români, pentru că românii nu se mai pot
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
adevărat teren de experimente etnice și rasiale. În lagărele de internare constituite pe teritoriul Transnistriei aveau să-și găsească sfârșitul în cursul celor 3 ani de un mare număr (cifrele variază între 150.000-210.000) de evrei deportați din celelalte provincii românești, îndeosebi din Basarabia și Bucovina de nord42. În paralel cu eforturile întreprinse de autoritățile române în vederea organizării administrative a provinciei Transnistria, armata română a continuat să desfășoare operațiuni militare alături de Wehrmacht în adâncimea teritoriului sovietic. Astfel, în luna august
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cursul celor 3 ani de un mare număr (cifrele variază între 150.000-210.000) de evrei deportați din celelalte provincii românești, îndeosebi din Basarabia și Bucovina de nord42. În paralel cu eforturile întreprinse de autoritățile române în vederea organizării administrative a provinciei Transnistria, armata română a continuat să desfășoare operațiuni militare alături de Wehrmacht în adâncimea teritoriului sovietic. Astfel, în luna august 1941 unități ale Armatei a 3-a română au participat împreună cu Armata a 11-a germană, la străpungerea liniei fortificate "Stalin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
românească în timpul ocupației sovietice. În consecință, factorii decizionali români au prezentat participarea României la ostilități în fața opiniei publice din țară, dar și a populației din Basarabia și Bucovina de nord nu numai ca o campanie destinată a elibera cele două provincii de sub dominația bolșevică și a reîntregi frontierele amputate în anul 1940, ci și ca o bătălie purtată împotriva comunismului și evreilor. Astfel, afișele propagandistice ale armatelor a 3-a și a 4-a române abundau în lozinci de tipul: "Armatele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la multiplicarea și răspândirea afișelor propagandistice antisemite prezentate anterior ci au elaborat inclusiv planuri ce vizau "curățirea terenului"50 cu alte cuvinte purificarea etnică prin deportarea și exterminarea populației evreiești ori activarea sentimentelor antisemite în cadrul populației românești din cele două provincii. De exemplu, Centrul Informativ "B", atașat Armatei a 4-a române și aflat sub conducerea locotenent-colonelului Alexandru Ionescu (Alion), a elaborat la 11 iulie 1941 un document intitulat sugestiv "Plan pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean aflat încă sub
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
zi mai târziu, 3 august 1941, Ministerul de Interne a dispus strângerea și trimiterea imediată a evreilor de pe teritoriul întregii țări la munca de folos obștesc, iar prin aplicarea acestei dispozițiuni au fost trimiși la muncă 11.124 evrei din provincie, respectiv 5876 evrei din capitală. Această situație avea să reprezinte doar un scurt interimat, întrucât la 6 August 1941 în urma conferinței desfășurate la Ministerul de Interne organizarea și coordonarea muncii de folos obștesc a evreilor a trecut în sarcina Marelui
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
român" al militarilor din unitățile ce operează în Ucraina și se cere comandanților măsuri drastice împotriva celor care comit abuzuri. 52. 24 iulie 1941. Ordinul nr. 61 emis de Guvernământul Basarabiei cu privire la strângerea și internarea în lagăre a evreilor din provincie, înscrierea în termen de 3 zile la primării a evreilor din orașe și accelerarea operațiunilor de înființare a unui ghetou în Chișinău. 53. 26 iulie 1941. Nota nr. 22.591 adresată de Armata a 3-a unităților din subordine, prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Armata a 4-a cu propuneri referitoare la internarea în ghetouri a evreilor din Transnistria. 103. 23 septembrie 1941. Nota nr. 211.564 înaintată Marelui Cartier General de Armata a 4-a, prin care se solicită intervenția pe lângă guvernatorul provinciei Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, în vederea strângerii și internării evreilor din Transnistria. 104. 23 septembrie 1941. Nota nr. 5652 înaintată Comandamentului Etapelor Armatei a 3-a de către Legiunea de Jandarmi Bălți, prin care se raportează încheierea operațiunii de internare în lagărul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3-a de către Legiunea de Jandarmi Bălți, prin care se raportează încheierea operațiunii de internare în lagărul de la Mărculești a 9000 evrei din județul Bălți. 105. 26 septembrie 1941. Nota nr. 211.564 înaintată de Armata a 4-a guvernatorului provinciei Transnistriei, profesorul Gheorghe Alexianu, prin care se solicită strângerea și internarea în lagăre și ghetouri a evreilor din Transnistria. 106. 27 septembrie 1941. Nota nr. 166 înaintată generalului Ioan Arbore de Regimentul 53 Infanterie Fortificații, referitoare la situația evreilor deportați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
987 adresată Ministerului Afacerilor Străine de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, privitoare la repartizarea de către Marele Stat Major a avocaților evrei la autoritățile și instituțiile de stat. 117. 11 octombrie 1941. Nota nr. 1367 înaintată de guvernatorul provinciei Transnistria, profesorul Gheorghe Alexianu, comandantului Armatei a 4-a, generalul de corp de armată Iosif Iacobici, privind măsurile adoptate în vederea deportării evreilor din Transnistria. 118. 17 octombrie 1941. Nota nr. 2598 înaintată Comandamentului Etapelor Armatei a 3-a de către Comandamentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
se comunică informațiile referitoare la controlul insuficient al evreilor internați în ghetourile și lagărele din Transnistria și se solicită adoptarea măsurilor necesare în vederea stopării evadării evreilor din lagăre și ghetouri. 224. 17 martie 1942. Nota nr. 2141 înaintată de Guvernământul provinciei Basarabia Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se comunică existența pe teritoriul Basarabiei a unui număr de 425 evrei, solicităndu-se deportarea acestora în Transnistria. 225. 19 martie 1942. Nota nr. 10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Secției a II-a Informații din Marele Stat Major, referitor la diverse chestiuni, inclusiv numărul persoanelor arestate în Odessa (evrei și ruși) în urma raziilor efectuate în perioada 22-30 martie 1942. 233. 9 aprilie 1942. Nota nr. 603 adresată de Guvernământul provinciei Bucovina Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se înaintează tabloul cu situația numerică pe județe a evreilor din provincia Bucovina. 234. 9 aprilie 1942. Nota nr. 157 adresată de Guvernământul provinciei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
martie 1942. 233. 9 aprilie 1942. Nota nr. 603 adresată de Guvernământul provinciei Bucovina Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se înaintează tabloul cu situația numerică pe județe a evreilor din provincia Bucovina. 234. 9 aprilie 1942. Nota nr. 157 adresată de Guvernământul provinciei Basarabia Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se înaintează situația numerică a evreilor deportați, situația numerică a evreilor încă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
provinciei Bucovina Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se înaintează tabloul cu situația numerică pe județe a evreilor din provincia Bucovina. 234. 9 aprilie 1942. Nota nr. 157 adresată de Guvernământul provinciei Basarabia Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se înaintează situația numerică a evreilor deportați, situația numerică a evreilor încă nedeportați, respectiv situația numerică a evreilor care nu se deportează. 235. 12
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Major de către Direcția Superioară și Comandamentul Geniului din cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat, cu privire la organizarea, încadrarea și activitatea detașamentelor de lucru din Regimentele 3, 4, 5 și 7 Pionieri. 240. 28 aprilie 1942. Nota nr. 1055 înaintată Guvernământului provinciei Bucovina de către Cercul de Recrutare Cernăuți, referitoare la numărul și situația evreilor din municipiul Cernăuți care prestează serviciul militar. 241. 30 aprilie 1942. Nota nr. 82.089 înaintată Cabinetului Militar al Conducătorului Statului de către Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
iunie 1942. Nota întocmită de Secția I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major, referitoare la rezultatele inspecției efectuate la detașamentele de evrei din București repartizate la munca de folos obștesc. 269. 12 iunie 1942. Nota nr. 238 adresată de Guvernământul provinciei Bucovina Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, prin care se înaintează informațiile referitoare la deportările de evrei din Bucovina desfășurate între 7-11 iunie 1942. 270. 16 iunie 1942. Nota nr. 46.994 întocmită
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
județul Oceacov, pentru evreii care se sustrag de la munca de folos obștesc sau sabotează activitatea întreprinderilor. 274. 19 iunie 1942. "Memoriul asupra chestiunii evreiești", întocmit de Cercul de Recrutare București. 275. 23 iunie 1942. Nota nr. 238 adresată de Guvernământul provinciei Bucovina Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, referitoare la deportările de evrei din municipiul Cernăuți și județul Hotin desfășurate la 15 iunie 1942. 276. 24 iunie 1942. Nota nr. 48.274 A înaintată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
moment, respectiv studierea posibilității trimiterii pe Bug a tuturor evreilor din Transilvania cu excepția intelectualilor și industriașilor necesari pentru a putea fi adăpostiți și cazați refugiații români din Transilvania de nord. 286. 11 iulie 1942. Nota nr. 394 înaintată de Guvernământul provinciei Bucovina Cabinetului Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Președinției Consiliului de Miniștri, referitoare la deportările de evrei din municipiul Cernăuți și orașul Dorohoi desfășurate la 29 iunie 1942. 287. 11 iulie 1942. Nota nr. 308.687 înaintată Secției
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în URSS după 28 iunie 1940, a evreilor comuniști sau simpatizanți comuniști internați în lagărul de la Târgu Jiu, solicitându-se înaintarea unor situații numerice cu aceste categorii până la data de 15 august 1942. 293. Nedatat, iulie 1942. Memoriul înaintat guvernatorului provinciei Bucovina, generalul de brigadă Corneliu Calotescu, de către Consiliul Comunității Evreilor din Cernăuți, privind situația economică a populației evreiești din Cernăuți, respectiv solicitarea ca obligațiunile fiscale impuse evreilor să fie proporționale cu veniturile obținute. 294. 1 august 1942. Nota nr. 3717
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]