21,599 matches
-
operelor doctorului angelic, consideră legea naturală ca pe o „participare la legea eternă” și legea naturală „nu este altceva decât natura însăși”. Al treilea moment: conceptul de lege naturală îl regăsim într-o viziune restrictivă în cadrul sistemului ockamist care concepea rațiunea ca pe un „mod de a se manifesta a voinței lui Dumnezeu” și, de aici, ajunsă în mâinile puterii politice, devine un mod pentru a vedea că „exercițiul puterii absolute era drept și nu arbitrar”. Anumite mutații care au loc
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dintre lege și înclinațiile naturale. Teologul dominican consideră că înclinația este o „lege înscrisă în profunzimea oricărei ființe, în mod strict legată de forma acesteia” (omul este rationalis naturae individua substantia). Instanța care constată existența și manifestarea înclinației naturale este rațiunea. Ea înțelege „ceea ce este potrivit cu natura sa” și astfel promulgă legea naturală. El vorbește de trei tipuri de înclinații: înclinația spre conservarea speciei, de cunoaștere a adevărului despre Dumnezeu și cea orientată spre viața socială. Aceste înclinații sunt însușite de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Ea înțelege „ceea ce este potrivit cu natura sa” și astfel promulgă legea naturală. El vorbește de trei tipuri de înclinații: înclinația spre conservarea speciei, de cunoaștere a adevărului despre Dumnezeu și cea orientată spre viața socială. Aceste înclinații sunt însușite de rațiune ca bunuri umane care se fondează pe o ordine (ordo inclinationum), adică „treptele superioare le presupun pe cele inferiore”, și „conservarea speciei ar sta la baza tuturor valorilor, și este necesară - ca premisă - pentru orice ființă”. Rațiunea este cea care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sunt însușite de rațiune ca bunuri umane care se fondează pe o ordine (ordo inclinationum), adică „treptele superioare le presupun pe cele inferiore”, și „conservarea speciei ar sta la baza tuturor valorilor, și este necesară - ca premisă - pentru orice ființă”. Rațiunea este cea care, observând aceste înclinații, descoperă bunurile care trebuie urmate și deduce preceptele pe baza cărora se ajunge la acele scopuri. Acesta este și motivul pentru care doctorul angelic preferă să vorbească de lex rationis în loc de lex naturae. Inspirându
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
-se din gândirea lui Augustin, susține că „legea naturală este imprimată în inimile oamenilor”, asigurând prin aceasta că principiile legii naturale sunt universale. Una din problemele care ar putea să apară la acest punct se referă la situațiile în care „rațiunea este împiedicată să aplice un principiu la un caz particular, din cauza concupiscenței sau, în general, din cauza pasiunii”. Rațiunea umană nu are pretenția absolutistă de a fonda în mod autonom doctrina morală, deoarece presupune două adevăruri: omul este guvernat de Dumnezeu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
principiile legii naturale sunt universale. Una din problemele care ar putea să apară la acest punct se referă la situațiile în care „rațiunea este împiedicată să aplice un principiu la un caz particular, din cauza concupiscenței sau, în general, din cauza pasiunii”. Rațiunea umană nu are pretenția absolutistă de a fonda în mod autonom doctrina morală, deoarece presupune două adevăruri: omul este guvernat de Dumnezeu cu o providență specială, care îl distinge de toate celelalte creaturi și îl face solidar cu ele; omul
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
am vrea să luăm în considerare câteva probleme, cu soluțiile lor (vom vedea câteva contribuții ale unor moraliști catolici), pe care, într-un mod sau altul, le-am indicat mai sus: există două tipuri de argumentare, după natură și după rațiune (Josef Fuchs), legătura strânsă dintre natură și cultură (André Leonard) și natura ca principiu dinamic (Bernhard Häring). 2.1.1 J. Fuchs - după natură și după rațiune J. Fuchs identifică în prezentarea morală a doctrinei Bisericii despre diverse probleme matrimoniale
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
am indicat mai sus: există două tipuri de argumentare, după natură și după rațiune (Josef Fuchs), legătura strânsă dintre natură și cultură (André Leonard) și natura ca principiu dinamic (Bernhard Häring). 2.1.1 J. Fuchs - după natură și după rațiune J. Fuchs identifică în prezentarea morală a doctrinei Bisericii despre diverse probleme matrimoniale, două moduri de argumentare care se expun la două tipuri de erori: după natură, atunci când însăși natura indică ceea ce este conform cu ea și se identifică cu voința
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
despre diverse probleme matrimoniale, două moduri de argumentare care se expun la două tipuri de erori: după natură, atunci când însăși natura indică ceea ce este conform cu ea și se identifică cu voința creatorului (de ex. procrearea este scopul sexualității umane); după rațiunea umană, atunci când numai prin intervenția rațiunii pot fi găsite valorile și nonvalorile, în contextul diverselor probleme cu caracter matrimonial (de exemplu faptul că uniunea dintre bărbat și femeie presupune căsătoria monogamică și indisolubilă). Ideea pe care Fuchs o subliniază este
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de argumentare care se expun la două tipuri de erori: după natură, atunci când însăși natura indică ceea ce este conform cu ea și se identifică cu voința creatorului (de ex. procrearea este scopul sexualității umane); după rațiunea umană, atunci când numai prin intervenția rațiunii pot fi găsite valorile și nonvalorile, în contextul diverselor probleme cu caracter matrimonial (de exemplu faptul că uniunea dintre bărbat și femeie presupune căsătoria monogamică și indisolubilă). Ideea pe care Fuchs o subliniază este că „datul naturii” (de exemplu, sexualitatea
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
identifica locul - „sanctuarul” (GS 16) unde are loc procesul în care se descoperă legea lui Dumnezeu și vocea sa, într-o atmosferă de ascultare și intimitate. Referindu-ne la GS 16 nu vorbim de „legea naturală care este promulgată în rațiune”, ci de legea iubirii lui Dumnezeu care răsună în conștiința persoanei umane. Punctul de pornire îl constituie textul din Scrisoarea către Romani 2, 15, care stă la baza reflecției Constituției Pastorale GS 16. B. Häring afirmă că „idea centrală din
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
individului, iar societatea intervine doar atunci când este în joc conviețuirea civilă. Se înțelege că viața de familie, potrivit acestei mentalități, este redusă la sfera privată în care se privește cu suspiciune la orice regulă propusă de societate. În timp ce Iluminismul exaltă rațiunea, Romantismul celebrează mitul iubirii ca sentiment și ca pasiune. Spunem că întâlnirea dintre bărbat și femeie „se întâmplă” persoanei și scapă controlului rațiunii, astfel că iubirea nu mai este compatibilă cu nicio lege și este legată doar de experiența personală
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
sfera privată în care se privește cu suspiciune la orice regulă propusă de societate. În timp ce Iluminismul exaltă rațiunea, Romantismul celebrează mitul iubirii ca sentiment și ca pasiune. Spunem că întâlnirea dintre bărbat și femeie „se întâmplă” persoanei și scapă controlului rațiunii, astfel că iubirea nu mai este compatibilă cu nicio lege și este legată doar de experiența personală. La acești doi factori se adaugă al treilea, de matrice psihologică, apărut odată cu psihanaliza lui Freud, punct important de referință în problemele legate
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
acești doi factori se adaugă al treilea, de matrice psihologică, apărut odată cu psihanaliza lui Freud, punct important de referință în problemele legate de viața de cuplu. Pentru Freud, individul se simte singur, neliniștit, între dorințe și realitate, între impulsuri și rațiune. Se poate afirma că astăzi, orice reflecție antropologică și morală trebuie să se confrunte cu această știință umană (psihanaliza), care permite evidențierea dinamismului cuplului, motivațiile alegerilor și circumstanțele care îi condiționează viața. Expresia „a se simți bine” reprezintă criteriul de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de la simțuri sunt elaborate de către facultățile minții, aducând la lumină formele care sunt inerente obiectelor naturii. Noțiunile de „cauză” și de „efect” sunt utile pentru a pune în evidență raporturile existente în natură. Ia formă un raționalism subiectivist ce consideră rațiunea individului unic parametru de confruntare a adevărului. Boala devine un fapt „al meu”, de care nimeni nu poate și nu trebuie să se atingă, cu excepția magicianului. Școala pitagoreică Este reprezentată de modalitatea de a proceda, tipică lui Pitagora, care contribuie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
bază. Direcția avută în vedere era aceea de a investi în instalațiile capabile să crească rapid și masiv Produsul Național Brut. Această orientare nu lua în considerare însă locurile plecând de la care avea să se producă creșterea. Planul pornea de la rațiuni economice, nu de la regiuni. Activitatea industrială scotea în afara agendei politice corectarea disparităților dintre regiuni. Astfel, Claudius-Petit nu omitea să insereze în comunicarea sa că acest Plan economic "a neglijat să caute condițiile cele mai bune în care să se facă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
stradă, urbaniștii marilor ansambluri au distrus aerul de sărbătoare care învăluia orașul de altădată. O altă direcție de atac a urbanismului progresist și funcțional se focaliza asupra nenorocirilor zoning-ului. Acesta era considerat un important factor de segregare, care aducea atingere rațiunii de a fi a orașului. "Orașul încetează să fie un loc de întâlnire, pentru a deveni o suită de segregări"189. Separarea între muncă și habitat devine un principiu perimat din momentul în care munca nu mai privește exclusiv activități
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a peisajului urban francez, va invada dezbaterea publică în anii 1980. O a treia marcă a orbirii de care a dat dovadă urbanismul modern ține de disprețul față de locuința individuală, timp în care se profita de votul locuitorilor ei. Din rațiuni sociologice omul modern, izolat și "atomizat" ar avea nevoie de atmosfera orașului și financiare orașul ar permite mai bune dotări. Totuși, în ciuda înverșunării urbaniștilor și a funcționarilor de a justifica o atare poziție, francezii vor căuta din ce în ce mai mult să spargă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aibă responsabilități în sistemul politico-administrativ local. Această manieră de a exercita puterea explica slaba transparență a comunicării între aleși și cetățeni. Împotriva ermetismului puterii, temperat până atunci de intercunoașterea comunitară specifică lumii rurale, modernizarea democrației capătă alura unui triumf al rațiunii corespunzător creșterii individualismului urban. Administrația consultativă, convinsă de cunoștințele și priceperile sale, voia să insufle modernitate unei societăți reticente la schimbare. Așa cum competența și atitudinea prospectivă asigurau experților centrali superioritate asupra reprezentării parlamentare, reprezentarea forțelor vii în organismele consultative trebuia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartierelor istorice, devenite sectoare de habitat social, denotă o asemenea strategie. Numeroase operații de urbanism sunt întreprinse tocmai din grija de a reduce distanța între valoarea funciară potențială a solului și valoarea lui de folosire. Este însă cert că, din rațiuni legate de efectele de prag și de masa critică, puține orașe pot pretinde să acceadă la rangul de "adevărată" metropolă. În Franța, doar Parisul și, într-o oarecare măsură, orașul Lyon dispun de un potențial suficient pentru a putea pretinde
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
statului. În acest peisaj comunal fragmentat din punct de vedere instituțional și puțin solidar din punct de vedere financiar (cu toată repartiția egalitară la care se spera datorită concursului statului), resursele fiscale formau nervurile libertăților municipale, mai ales impozitele (din rațiuni electorale evidente, aleșii erau înclinați să taxeze mai curând întreprinderile decât pe proprietarii funciari și pe ocupanții locuințelor). Așadar, a existat de mult timp competiție între orașe pentru a atrage resurse fiscale, adică întreprinderi și oameni bogați. Competiția a putut
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a crescut cu 70 %, pe când indicele general al prețurilor nu a crescut decât cu 44 %: locuințele cu chirii mici din parcul privat se împuținează. În plus, odată cu criza, proprietarii devin mult mai prudenți atunci când își selectează chiriașii. În sfârșit, din rațiuni de oportunitate funciară, "parcul social de fapt", situat adesea în centrele vechi ale orașelor, devine ținta privilegiată a promotorilor dornici să realizeze aici reședințe de standing profitabile. În sfârșit, în ciuda legii din iulie 1998, care milita împotriva expulzării din locuințe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în cadrul aglomerației lor. Astăzi, în prelungirea unei "interco-munalități a proiectului", intens valorizată după douăzeci de ani, constituirea unei puteri politice a aglomerației urbane cu consilieri aleși prin sufragiu universal direct pare să constituie calea privilegiată de modernizare a peisajului instituțional. Rațiunile acestei orientări sunt în același timp de ordin urban, economic, social și politic. Pe plan urban, într-un număr de aglomerații, frontierele comunale sunt suspectate că paralizează elaborarea de proiecte urbane de anvergură. Cum să pui în act politici urbane
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
persistența dorinței de a stăpâni orașul. Urbanismul rămâne animat de preocuparea de a ordona și de a numi teritoriile, de a împărți și a marca spațiul urban. Rezultă o fascinație pentru infrastructuri și mari echipamente, creditate adesea mai mult din rațiunile efectelor structurante și controlate asupra dezvoltării urbane. Sprijinindu-se pe exemple concrete inspirate de propria experiență, Michel Bonetti a realizat, cu ocazia unui colocviu despre discursul și practicile proiectelor urbane 541, o recenzie critică a acestui prêt-à-porter al raționamentului urbanistic
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unități pe an. Această politică nu a avut succesul scontat. În anii 1990, s-au vândut doar 3 000 de locuințe pe an. Atunci când au posibilitatea de a accede la proprietate, familiile preferă să-și caute locuință în domeniul privat. Rațiunea acestui obiectiv rămâne și ea contestabilă. Doar cele mai bune locuințe de tip HLM sunt alese de familiile care ar avea posibilitatea să-și cumpere o locuință în afara sistemului de locuințe sociale. Fiecare vânzare reduce locurile disponibile dintr-un parc
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]