22,233 matches
-
a locuitorilor județului Mureș este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfășurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți (Târgul portului popular), Târgu Mureș (Târgul dansului bătrânesc), Brâncovenești (Târgul cireșelor) scot în evidență varietatea de costume populare moștenite din strămoși precum și cântecele și datinile populare. De-a lungul timpului în județul Mureș au existat diverse acțiuni ale autorităților și ale intelectualității pentru o creștere continuă
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
este pusă în valoare an de an prin intermediul târgurile a căror origini se pierd departe în timp. Târgurile desfășurate la Saschiz(Dansul feciorilor), Gurghiu (Târgul fetelor), Hodac (Udatul nevestelor), Rușii Munți (Târgul portului popular), Târgu Mureș (Târgul dansului bătrânesc), Brâncovenești (Târgul cireșelor) scot în evidență varietatea de costume populare moștenite din strămoși precum și cântecele și datinile populare. De-a lungul timpului în județul Mureș au existat diverse acțiuni ale autorităților și ale intelectualității pentru o creștere continuă a culturii în întreg
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
cosmopolit al orașului. Maastricht a fost primul oraș olandez eliberat de forțele americane în al doilea război mondial. În 1992, Tratatul de la Maastricht a fost semnat aici, act care a dus la creerea Uniunii Europene. În Maastricht se desfășoară anual Târgul cultural The European Fine Art Fair (TEFAF).
Maastricht () [Corola-website/Science/296837_a_298166]
-
ce se va numi mai târziu magistratură, care avea în fruntea sa un jude regal, amintit pentru prima dată în anul 1367, în persoana unui oarecare Cristian. În secolele XIV-XV Orăștia a oscilat între statutul de oraș si cel de târg. Ea s-a dezvoltat ca centru politico-administrativ scăunal, dar din pricina numeroaselor năvăliri turcești, a războaielor interne, molimelor, va decădea în starea de târg, cum este consemnată la sfârșitul secolului al XV-lea. Se înregistrează acum abia 159 gospodării față de 334
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
persoana unui oarecare Cristian. În secolele XIV-XV Orăștia a oscilat între statutul de oraș si cel de târg. Ea s-a dezvoltat ca centru politico-administrativ scăunal, dar din pricina numeroaselor năvăliri turcești, a războaielor interne, molimelor, va decădea în starea de târg, cum este consemnată la sfârșitul secolului al XV-lea. Se înregistrează acum abia 159 gospodării față de 334, câte erau în anul 1334. În aceeași perioadă, în funcția de juzi regali ai Orăștiei vor fi numiți mai mulți membri ai familiei
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
(în , în , în trad. "Târgu Fierului") este un municipiu în județul , Transilvania, România, format din localitățile componente Hunedoara (reședința) și Răcăștia, și din satele Boș, Groș, Hășdat și Peștișu Mare. În 2011 avea o populație de 60.525 locuitori. Situată în partea centrală a județului
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Ioan. Secolul al XVII-lea marchează noi lucrări la castel legate în mare parte de numele principelui Gabriel Bethlen. A fost construită aripa Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe ancadramentul unei ferestre. În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg (= oppidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
Iosif ca episcop al Moldovei. Reședința noului episcop a fost stabilită lângă cea domnească, la Suceava. A acordat primul privilegiu comercial negustorilor străini din Moldova la 8 octombrie 1408, eliberat în cetatea de scaun al Sucevei sfetinicilor și orășenilor din târgul Liovului, valabil pentru toți negustorii ruși și din Podolia. S-au stabilit legături comerciale și cu orașele transilvănene, Bistrița și Brașov. O intensă mișcare comercială a luat naștere în Moldova. Șiruri întregi de care îi străbăteau drumurile, transportul fiind păzit
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Băii Mari, ca represalii împotriva Ungariei pentru sprijinirea lui Petru Aron. Între 1470 și 1474, Ștefan a scos Muntenia de sub influență otomană și l-a îndepărtat pe Radu cel Frumos, înscăunând un domnitor devotat. După multe confruntări ca cea de la târgul Brăilei din 27 februarie 1470, domnitorul l-a pus pe scaun pe Laiota Basarab, pe care îl adăpostise la curtea sa de la Suceava. După campania victorioasă din Țara Românească, Ștefan s-a așteptat la o ripostă serioasă din partea otomanilor. Mahomed
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Daciei, în fruntea alianței se află Sigismund Báthory. În 1594 a izbucnit revolte cele două țări românești. Creditorii levantini au fost uciși, garnizoană otomană a Bucureștiului și cea de pe Dunăre au fost nimicite. S-au purtat lupte la Giurgiu, Silistra, Târgul de Floci și Hârșova. La Instanbul, sultanul, mâniat, a decis sschimbarea domnitorilor, pe Bogdan în Țara Românească, și pe Ștefan Surdul în Moldova. Pentru a-i susține la tron, au fost trimise două armate, fiind chemați și tătarii. Au urmat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Române, meșterii transilvăneni ce aparțineau breslelor ardelene au deschis ateliere. Erau țesători și cojocari care produceau îmbrăcăminte, măcelarii, fierarii. Dezvoltarea a fost produsă de resursele bogate, de organizarea meșteșugarilor și implicarea negustorilor, precum și autonomia orașelor ardelene. În marile orașe și târguri, dar și în sate, se desfășura comerțul activ. Erau ținute târguri săptămânale sau anuale. Mărfurile erau desfăcute și expuse în prăvălii. Orașe că Brașov, Sibiu, Cluj, Bistrița din Transilvania erau implicate intens în comerțul internațional, pe marile trasee comerciale care
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
țesători și cojocari care produceau îmbrăcăminte, măcelarii, fierarii. Dezvoltarea a fost produsă de resursele bogate, de organizarea meșteșugarilor și implicarea negustorilor, precum și autonomia orașelor ardelene. În marile orașe și târguri, dar și în sate, se desfășura comerțul activ. Erau ținute târguri săptămânale sau anuale. Mărfurile erau desfăcute și expuse în prăvălii. Orașe că Brașov, Sibiu, Cluj, Bistrița din Transilvania erau implicate intens în comerțul internațional, pe marile trasee comerciale care legau Orientul de centrul Europei. Negustorii din Brașov și Sibiu beneficiau
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
altele pentru a comemora victoriile în lupte. Populația catolică era numeroasă în orașe că Baia, Siret, Suceava și Bacău, infiintandu-se o episcopie la Siret atunci când Latcu dorea legitimitate de la Papa. În timpul domnitorilor Alexandru și Ștefan, au pătruns husiții, întemeind târgul Huși și satele catolice, și convertindu-i pe moldovenii catolici. Ulterior, în secolul XVI, preoții catolici care nu s-au convertit la ortodoxie au fost alungați, iar bisericile au fost fie distruse, fie preluate de ortodocși. Armenii au fost tolerați
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
călugărițele din mănăstirile Agapia și Văratec. Ea s-a numit inițial "Sala Provinciilor" pentru că într-o tematică inițială trebuia să simbolizeze prin decorare județele țării, lucru care nu s-a mai realizat. Sala Tache Ionescu este folosită în general pentru târguri, expoziții, cocktail-uri, cel mai adesea împreună cu sala Unirii, care o continuă. Din sala Ion I. C. Brătianu se intră într-un spațiu tampon care conține circulațiile verticale, scările și lifturile de acces la Sala Unirii, considerat foaierul propriu-zis al acestei
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
pentru acest spațiu, având elemente preluate din decorurile sălii. Are o greutate de cca. 3t, drept pentru care e nevoie cam de 35 de oameni pentru a-l desfășura. Nu este expus în permanență, sala fiind foarte des folosită pentru târguri și expoziții naționale și internaționale. La fel ca și în foaierul dinaintea sălii, ecoul este foarte puternic. Pe pereții din capetele sălii trebuiau să stea portretele celor doi soți , având fiecare 10 m înălțime. Sala C. A. Rosetti este sală
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
de seamă, și chiar mai mulți dintre prinții arabi erau la rândul lor cunoscuți poeți, așa cum a fost cazul de exemplu cu Imru' al-Qais; în perioada preislamică, în fiecare an erau organizate în orașe precum Ocaz (aproape de Meca), cu ocazia târgurilor de mărfuri, concursuri de poezie ce erau adevarate "turniruri" ale expresiei orale. Poezioarele câștigătoare aveau onoarea să fie scrise cu litere aurii pe țesături negre, care erau apoi atârnate de Kaaba , sanctuar și loc de pelerinaj atât în perioada preislamică
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
economice cu popoare de la sud de Dunăre, în special cu Imperiul Bizantin. Piteștiul a fost reședința temporară a voievozilor Basarab Țepeluș cel Tânăr, Mihnea cel Rău și Vlad cel Tânăr. Orașul s-a dezvoltat în mod gradat, de la sat și târg ajungând la titlul de oraș, dobândit la începutul secolului al XIV-lea. Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388 când domnul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea Cozia, „o moară în hotarul Piteștilor". Atestarea documentară de la 1388 a făcut din
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
Prima atestare documentară datează din 20 mai 1388 când domnul Mircea cel Bătrân întărește Mănăstirea Cozia, „o moară în hotarul Piteștilor". Atestarea documentară de la 1388 a făcut din Pitești, alături de Câmpulung, Curtea de Argeș, Brăila și Slatina, unul dintre cele mai vechi târguri. Prima menționare a Piteștiului ca oraș apare la 1 aprilie 1510, într-o carte a lui Vlăduț. Cancelaria Domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521) a emis la 22 noiembrie 1517 un hrisov în care este semnalată existența curților domnești la Pitești. Hrisovul
Pitești () [Corola-website/Science/296932_a_298261]
-
îi este consacrat statutul de centru al regiunii beneficiara de privilegii, Nösnerland. De altfel, în cele mai timpurii izvoare care menționează așezarea, legate de invazia mongola de la 1241, era înregistrată sub numele de Nosa, figurând în șirul localităților importante, opido (târg) Nosa, care au avut de suportat pierderi majore. După acest dramatic moment localitatea, intrată sub autoritatea unui comite regal, se reface rapid și la cea de-a doua invazie din anul 1285 reacția comunității bistrițene va fi mult mai bine
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
lor” și a dreptului de liberă trecere pentru negustorii și mărfurile produse și comercializate de dânșii. Prin actul amintit erau deschise larg căile pătrunderii mărfurilor breslelor bistrițene pe piețele regatului și recunoscută cetățenilor săi autonomia juridică. Ulterior, acordarea dreptului de târg anual (1353) a potentat forță economică a orașului. Privilegiul acordat de către regale Sigismund de Luxemburg, în anul 1366, prin care locuitorii Bistriței primesc dreptul la alegerea anuală “ după deopotrivă lor învoire a tuturor, judele și jurații”, orașul având dreptul la
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
întărire a incintei. Aflați sub protecția și grijă reginei Ungariei, bistrițenii devin cei mai importanți negustori din zona intermediind comerțul dintre Transilvania și Moldova. În acest sens, regele Ludovic de Anjou a acordat Bistriței la 1352 dreptul de a ține „tîrgul cel mare” de Sf. Bartolomeu, organizat timp 15 zile în luna august, în jurul bisericii din Piața Centrală. Burgul este declarat „oraș liber regal”, un statut ce ii conferea autonomie economică, juridică și politică, inclusiv dreptul de a avea un blazon
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
au fost descoperite gropi circulare conținând ceramică din secolul al X-lea. Importanța localității Sf. Gheorghe, situată la confluența drumurilor de legătură dintre Transilvania și Moldova, a crescut după secolul al XV-lea, când a fost ridicată la rang de târg (1461). În secolul al XVII-lea orașul a suferit din cauza a două invazii, în 1658, a tătarilor și, în 1661, a otomană, ambele fiind devastatoare. În 1880 Sf. Gheorghe a înglobat satul Simeria, astăzi cartier al orașului și purtând același
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Orașul este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfânta Maria ce datează din 1350. Între secolul XIV și anii '70 ai secolului XIX, Botoșaniul, fiind amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale, a fost un înfloritor târg al Moldovei și un centru al producției meșteșugărești. Începând cu 1870 orașul a pierdut din zona de influență economică, deoarece a devenit un capăt de linie ferată secundară odată cu prelungirea liniei Lemberg-Cernăuți-Suceava; precum și datorită construirii liniei Dorohoi - Iași pe valea
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Moldovei și un centru al producției meșteșugărești. Începând cu 1870 orașul a pierdut din zona de influență economică, deoarece a devenit un capăt de linie ferată secundară odată cu prelungirea liniei Lemberg-Cernăuți-Suceava; precum și datorită construirii liniei Dorohoi - Iași pe valea Jijiei. Târgul a devenit unul de importanță locală, înregistrându-se o scădere importantă a comerțului. Activitatea orașului s-a orientat din acel moment către industria agricolă, rolul principal avându-l producția agricolă a marilor moșii. Între 1870 și 1968 a fost o
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
arheologice ce demonstrează continuitatea locuirii în zonă între secolele XIII-XVIII. Pe baza acestor observațiile arheologice efectuate până în prezent se apreciază că târgul-oraș datează din veacul al XIV-lea, fiind precedat de o așezare de veac XIII. Prima atestare documentară a târgului Botoșanilor este realizată de pisania bisericii armene din centrul târgului, aceasta datând din 1350. Descoperirile arheologice de pe teritoriul județului Botoșani, la Drăgușeni, Mitoc, Rădăuți-Prut, Ștefănești, Vorniceni, confirmă faptul că în această zonă au fost prezente așezări omenești încă din paleolitic
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]