21,866 matches
-
fel să-și vadă de drum. Cârciumarul se supără oleacă, cuvintele lui Tommaso i se păruseră a fi nemeritate și nu se abținu să-i spună pe un ton de reproș: Voiam doar să fiu politicos, și nicidecum să mă bag în treburile tale. Cu clienții mei sunt bucuros mereu să schimb o vorbă, așa mai aflu și eu câte ceva despre lume. "Am studiat atâția ani fără să fi avut vreodată vreo dezbatere publică despre ideile mele despre pozițiile mele. Am
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
casele lumenilor și primind asupră-și încredințări de averi pentru iubirea de argint. Deci, au hotărât sfântul și marele Sinod ca nimic de acum înainte, nici episcop, nici cleric, nici monah, să poată moșii să-și închirieze sau a se băga pe sineși în lumești ocârmuiri de lucruri. Afară numai dacă legi s-ar chema la neapărată epitropie a celor nevârstnici sau episcopul cetății i-ar rândui să poarte grijă de lucruri bisericești, sau de orfani, sau de văduve fără purtări
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Popa), București, 1963; Pe meridianul Yamato, București, 1982; De la Pearl Harbor la Hiroshima, Cluj-Napoca, 1986; Matsuo Basho - sfântul haiku-ului, București, 1994; Paradoxism’s Main Roots, tr. Ștefan Benea, Phoenix (SUA), 1994; Tolba cu licurici - Le Sac à lucioles - The Bag with Glow Worms, ed. trilingvă, tr. Constantin Frosin, Rodica Ștefănescu și Ștefan Benea, pref. Aurel Rău, București, 1994; Peregrin prin suflete, Cluj-Napoca, 1995; Inscripții într-un vers, București, 1996; Cenușa unui zbor - Les Cendres d’un vol, ed. bilingvă, tr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290458_a_291787]
-
tulburărilor de echilibru și de coordonare; 283 3. Capacitatea respiratorie: piscina este locul ideal pentru a dezvolta stăpânirea ritmului, a frecvenței și amplitudinii ventilatorii, la fel ca și sincronizarea mișcărilor de inspirație și expirație. Pacientul va fi învățat să își bage capul sub apă, să exerseze apneea și apoi expirația sub apă, ceea ce necesită o bună coordonare ventilatorie, la fel ca și buna coordonare a glotei, a vălului palatin și al gurii. Se pot include și exerciții de folosire a tubei
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Dumnezeu își mărturisește iubirea față de dușmani până la sfârșit, iar vindecarea slujitorului ne indică o situație complexă: comportamentul concret al făcătorului de pace și încercarea de a o transmite și altora. În fragmentul din Matei întâlnim invitația peremptorie a lui Isus: Bagă-ți sabia în teacă, căci toți cei care scot sabia de sabie vor pieri (26, 52). Aici ni se revelează depășirea legii Anticului Testament: refuzul violenței evită suportarea legii talionului, abolită de-acum în favoarea celei a iubirii. În versetul următor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de igienă va depinde, în bună parte, atât prevenirea acestor boli grave, cât și asigurarea, în general, a unei dezvoltări armonioase, în condiții optime de sănătate. Pentru profilaxia acestor boli, copiii trebuie obișnuiți din cea mai fragedă vârstă să nu bage în gură degetele, jucăriile sau alte obiecte, să nu-și roadă unghiile, să nu-și umezească degetele pe limbă când întorc filele cărților sau caietelor. De la o vârstă fragedă trebuie învățați să-și spele dinții și să-și clătească gura
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
bune. Aceeași influență o are și omul vicios: „Cu prieteni răi, rău te faci; cu cei de omenie mănânci colaci”; „Cine doarme cu câinii se scoală plin de purici”; „Cine se amestecă cu porcii trebuie să mănânce tărâțe”; „Cine se bagă Între lupi trebuie să urle” etc.) Bucurie, plăcere - durere, suferințătc "Bucurie, plăcere - durere, suferință" Bucură-te de ziua de azi. - Carpe diem (Horațiu) („Clipa de fericire prezentă - spune J.W. Goethe - este singura reală, cea de mâine fiind iluzorie.”) „Caută
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
câștigat pe jumătate”.) Până nu Încaleci calul, nu-i cunoști năravul. (Firea omului o cunoști nu atât după vorbele, cât după faptele sale: „Câtă vreme nu mănânci un pumn de sare cu un om, nu-l cunoști”; „Până nu te bagi cu omul la plug, nu-i cunoști ce-i poate pielea”.) Cine se teme de el Însuși nu mai are de cine să se teamă. (Cel care și-a făcut din scrupulele sale morale un crez pentru viața de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Voltaire) Furtunile mari lovesc copacii mari. (Invidiile cele mai mari sunt Îndreptate asupra celor mai merituoși: „Mărul roșu cheamă pietrele”.) Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictisealătc "Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală" Dumnezeu Îți dă, dar nu-ți bagă În traistă. (Dumnezeu, prin care aici Înțelegem „mama natură”, oferă fiecăruia dintre noi șansa succesului și a Împlinirii de sine: virtual, fiecare dintre noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
asupra ta.) Decât să te căiești pe urmă, mai bine să-ți pară rău la Început. (Mai bine, Într-adevăr, să sacrificăm o dorință, decât să nu mai știm apoi cum să ieșim din buclucul În care ea ne-a băgat: „Cine face doar ce vrea nevrute află-n calea sa”.) Când ai bani, gândește-te la ziua când nu-i vei mai avea. (Un alt proverb ne avertizează și el: „Păstrează ceea ce ai, pentru că e nesigur ceea ce vei avea”; iar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nu tăia creanga pe care stai. (Cel care renunță, de exemplu, la convingerile sale, adică la fundamentele sale psihologice, renunță, de fapt, la Însăși identitatea sa psihologică, În care trebuie să vedem principala noastră rațiune de a fi.) Nu te băga În tărâțe, că te mănâncă porcii. Cine se va asocia cu cei care fac rău va ajunge, mai devreme sau mai târziu, nu numai să facă rău, dar nici să nu mai poată trăi fără a face rău.) „Pentru Îndrumarea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
foarte atenți la câtă Încredere acordăm, la un moment dat, și mai ales cui o acordăm, deoarece s-a observat că: „Cel căruia Îi permitem mai mult decât i se cuvine vrea mai mult decât i se permite”.) Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala. (Este un Îndemn la discreție, de fapt la bunul-simț ce caracterizează doar nivelurile Înalte ale personalității. Cei care nu-l probează Își atrag, desigur, multe necazuri, Își creează singuri probleme: „Dacă faci ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Celălalt tip de nebun este cel care știe cu siguranță și e convins până În adâncul sufletului că el e adevăratul, unicul Napoleon Bonaparte, dar nu spune la nimeni și se comportă de parcă ar fi altcineva, ca nu cumva să fie băgat la balamuc. Acest al doilea tip este greu de depistat, cu toate că e foarte răspândit În rândul politicienilor.” (A. Feiberg) Lucrul cel mai greu e să faci pe placul tuturor. (Aceasta deoarece gusturile oamenilor și pretențiile lor sunt foarte diferite, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de moment; acest sens poate contraveni Însă Înțelesului cu care a folosit unele cuvinte cel care ni s-a adresat.) „Când vorbești mult, aproape Întotdeauna spui și ce n-ar trebui spus.” (Confucius) În sacul legat, nu știi ce-i băgat. (Despre omul tăcut nu știi ce gândește, ce mai plănuiește. Mai mult chiar, eposul popular leagă Însuși aspectul „urâtului” de această particularitate psihologică a unor oameni: „Urâtul din ce-i făcut?/ Din omul care-i tăcut”.) A bate apa În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reproșează, Îi par cu atât mai „ruinătoare” pentru texte cum sunt ale lui, „care nu au decât un caracter superficial și trecător” și pe care riscă deci să le rescrie cuvânt cu cuvânt, de la un capitol la altul, fără ca măcar să bage de seamă. Însă teama de nu se repeta nu este singura consecință stânjenitoare pe care o are faptul că-și uită propriile cărți. O alta e că Montaigne nici măcar nu Își recunoaște propriile texte când sunt citate În fața lui („Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
iartă-mă. Mina: (cu vigoare, totuși) Ce importanță are dacă-i poveste? Pune altceva în locul ei! Să vedem ce poți să pui! Ce-ai putea pune? Prietenia lui Pandele? Munca ta de zeci de ani, nebunia aia care ți se bagă pe gît sub formă de huzur și abuz de putere? Poți să pui acolo vrafurile tale de dosare slinoase din care vrei să-ți faci o amărîtă de rampăi de lansare? Astea nu-s povești? Ba sînt povesti și încă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
romanul vieții mele". Ilie: Ia zi-i tu, Fănică, ia zi-i tu predica aia cu munca salvatoare. Ștefan: Iliuță, tată, nu mă lua pe mine la vale, că eu aș avea și altele de făcut azi decît să-ți bag ție în cap că ceea ce faci și cum trăiești e o rușine întreagă. Ilie: Da' de ce e o rușine întreagă, că doar nu fur, nu ucid, nu înșel, nu trădez! De ce? Ștefan: Tu faci ceva mai grav decît toate astea
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
O frunză verde. Mina: Trebuie să fie rece apa. Ilie: Nu cred. Doar e vară. Mina: Da, dar în pădure... Ilie: N-are a face... Eu cred că-i chiar numai bună de scăldat. Nu ți-ar place să te bagi în apă? Mina: Eu nu știu să înot. Ilie: Ei și ce? E așa de simplu. Fii atentă! Ai văzut vreo broască înotînd? Mina: Da. Ilie: Păi asta-i tot. Exact ca broasca. Uite. (mimează înotul, nu poate da din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fie. Plus trei mii. Vecin 2: De acord. Pun masa în trei mii. Vecin 3: Hai să fie. Ful de popi. Vecin 2: Regret, poți să bei apă cu el. Caré de nouari. Păi c-un amărît de ful te bagi tu la mobilă stil! Vecin 1: Hai, gata, faceți cărțile. Cine le face? Vecin 2: Cine-ntreabă. Vecin 4: Păi, fraților, dacă am început să jucăm la "mare", la "mare" să fie. Vecin 1: Ai dreptate. Cărți! Vecin 3: Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mărețul și atotputernicul meu tătic! Oare chiar nu ai deloc simțul realității! Măcar al propriei tale realități! Mihai: Iar începi? Să știi că nu-ți permit! Alex: Ba îmi permiți. Permiți la toată lumea. Ai permis tu ăstora să ni se bage în gît și în suflet și n-ai să-mi permiți mie! Irina: Alex, cred că nu e momentul. Maria: Bineînțeles că nu-i. Tocmai în ziua asta blestemată ți-ai găsit tu să dezgropi morții? Cu ăștia aici? Alex
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
trei mii. Vecin 2: De acord. Pun masa în trei mii. Sec. Merge? Vecin 3: Hai să fie. Ful de popi. Vecin 2: Regret, poți să bei apă cu el. Caré de nouari. Păi cu-n amărît de ful te bagi tu la mobilă stil! Vecin 1: Hai, gata, faceți cărțile. Cine le face? Vecin 2: Cine-ntreabă. Vecin 4: Păi, fraților, dacă am început să jucăm la "mare", la "mare"să fie. Vecin 1: Ai dreptate. Cărți! Vecin 3: Toate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să te duci tu acolo unde trebuie nu la comitetul ăsta de bloc! Vax! Val: De ce vorbești așa, mamă! Află că acest comitet e primul for la care trebuie să te adresezi... e adevărat că și ultimul... Nimeni nu se bagă în ciorovăielile noastre care azi sînt și mîine nu-s... Și că au alte treburi mai serioase... Și e adevărat. Acum de exemplu, au probleme cu aplicarea unei noi metode la cultura napilor (rîde) Irina: Val, potolește-te! Val: Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dependințele și filosoful. Vecin 1: De, dependințele... sigur că da... dar cu filosoful ce să faci dacă-l cîștigi? Mai bine să-l pierzi chiar dacă ai carte... Vecin 3: Mie mi-e somn, sincer vă spun. Vecin 1: Păi dacă bagi în tine fără măsură! În ultimul timp ai mai adormit odată! Și nu știu dacă faci bine! Vecin 3: Îmi pare rău. O să fiu mai atent. Vecin 1: E, și-acum să vedem ce urmează în program. Nu de altceva
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
faci să cred din nou că știi să patinezi... Mihai: Și în primul rînd să n-o faceți pe deștepții, auzi! Val: Dar... Mihai: Tu să stai în banca ta. Crezi că nu știu ce fel de filosofie îți bîzîie prin cap? Bagă de seamă! Și dumneata, domnișoară! Să nu crezi că lumea nu știe cu ce talente ai făcut tu filmul ăla...! Lasă, fără scene, se știe! (Irina îl privește cu ură, apoi tace și e la frontiera unde e greu de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de substanță totalitară "ordinea și legea", care tolerează iubirea, dar, amendament monstruos: o "iubire cu limite". El 1: (în stupoare, ca într-o anticameră a spaimei, privește după Ea 2, apoi, cu un soi de grabă, adună manuscrise și le bagă în sertar pe care îl închide cu cheia; alte hîrtii le ascunde prin toate buzunarele). Sigur că da... intimitatea are limite... pentru că dacă nu le are... și dacă le are... Da, da... limitele sînt bune, omule, pentru că ele... limitele ne
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]