21,884 matches
-
ireparabilul se produsese. Cei care se Împotriveau admiterii Turciei (și erau destui: În Germania 16 și Franța, dar și mai aproape de casă, În Grecia sau Bulgaria) aveau un nou argument pentru incompatibilitatea acesteia. În 2004, la sfârșitul mandatului său de comisar european, olandezul Fritz Bolkestein atrăgea atenția asupra „islamizării” viitoare a Europei. Probabilitatea ca negocierile să decurgă armonios s-a diminuat și mai mult - Günther Verheugen, comisarul european pentru extindere, a admis că nu anticipa aderarea Turciei „Înainte de 2015”. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
aveau un nou argument pentru incompatibilitatea acesteia. În 2004, la sfârșitul mandatului său de comisar european, olandezul Fritz Bolkestein atrăgea atenția asupra „islamizării” viitoare a Europei. Probabilitatea ca negocierile să decurgă armonios s-a diminuat și mai mult - Günther Verheugen, comisarul european pentru extindere, a admis că nu anticipa aderarea Turciei „Înainte de 2015”. Până atunci, costurile viitoarei respingeri sau al amânărilor repetate - pentru mândria turcilor și pentru stabilitatea politică la marginea vulnerabilă a Europei - continuau să crească. Problema orientală era din
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
e dovedit și pedepsit, iar Ghiță, ca om Însoțit cu un făcător de rele, nu putea să scape cu obrazul curat, ori Lică scăpa, și trebuia să se aștepte la răzbunarea lui. După audierea celor doua slugi, Lae și Marți, comisarul i-a dat de Înțeles lui Ghiță că e bănuit de cârdășie cu Lică, dar cârciumarul motivează că un han stă la marginea drumului, pentru a-i servi pe trecători. Ghiță jură că nu știa de ce Sămădăul Îl căuta pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Pintea, stârnindu-i și mai mult mânia: „Când mioi vedea eu ceafa cu ochii, atunci să știi că Încep a crede În hărnicia voastră și a mă teme de voi”. Sămădăul știe cu cine are de-a face. Ajuns În fața comisarului, Lică recunoaște că văzuse cuțitul la Săilă și că biciul este al lui, presupunând că Îl uitase la Moara cu noroc. Lică era grăbit să plece la treburile lui, iar comisarul n-a Îndrăznit să-1 rețină știind cine erau stăpânii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
știe cu cine are de-a face. Ajuns În fața comisarului, Lică recunoaște că văzuse cuțitul la Săilă și că biciul este al lui, presupunând că Îl uitase la Moara cu noroc. Lică era grăbit să plece la treburile lui, iar comisarul n-a Îndrăznit să-1 rețină știind cine erau stăpânii lui. Între timp, jandarmii l-au adus pe Ghiță la Ineu și, Întâlnindu-se cu Lică, acesta i-a șoptit să nu-și facă griji și să aibă Încredere În el
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
septembrie, a trecut În lumea de dincolo, lăsându-l pe fiul său Iancu fără nici un sprijin pentru un drum prin viață, Într-o epocă nu prea favorabilă pentru oameni ca el. A participat la „revoluția de la Ploiești”, a dezarmat un comisar și s-a instalat În locul lui cu sprijinul „conducătorului” mișcării, dar tot În acel moment a părăsit Ploieștiul și a căutat din nou un sprijin În teatru. În stagiunea 1871-1872, Ion Luca a Îndeplinit funcția de copist de roluri și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ceea ce se dorea un răspuns al guvernelor europene la diversele presiuni exercitate asupra modelelor de bunăstare socială avea slabe șanse de a deveni un succes. În cadrul Forumului European Economic care a avut loc la Salzburg în toamna anului 2001, doi comisari europeni au eșuat în apărarea Strategiei de la Lisabona. Un factor deloc de neglijat a fost contextul politic european care a marcat simultan eforturile de implementare a strategiei de la Lisabona necongruentă și orientarea politicii sociale europene spre ideologia de dreapta. (Alhadeff
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avenir de la politique de cohésion - contributions du CESE au débat. Deacon, Bob, 2000, „Eastern European welfare states: The impact of the politics of globalization”, Journal of European Social Policy, vol. 10 (2). Diamantopoulou, Anna, 2003a, Discurs (SPEECH/03/419) în calitate de comisar european responsabil pentru ocuparea forței de muncă și politică socială în cadrul seminarului Future Perspectives for the European Social Model, Bologna, Italia, 17 septembrie, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/"www.europa.eu.int. Diamantopoulou, Anna, 2003b, Discurs în calitate de comisar european
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în calitate de comisar european responsabil pentru ocuparea forței de muncă și politică socială în cadrul seminarului Future Perspectives for the European Social Model, Bologna, Italia, 17 septembrie, HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/"www.europa.eu.int. Diamantopoulou, Anna, 2003b, Discurs în calitate de comisar european responsabil pentru ocuparea forței de muncă și politică socială în cadrul seminarului The European Social Model - Myth or Reality?, Bournemouth, Marea Britanie, 29 septembrie. Gâlea, Ion (coord.); Băluț, Aniela; Dumitrașcu, Augustina; Morariu, Cristina, 2004, Tratatul instituind o Constituție pentru Europa, text
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
opusă de trupele sovietice, l-au determinat pe mareșal să atribuie, din ce în ce mai mult, pe măsura intensificării rezistenței Armatei Roșii și a creșterii exponențiale a pierderilor umane, responsabilitatea pentru aceste evoluții nefavorabile pe seama activității evreilor din teritoriile cucerite și îndeosebi a "comisarilor iudeo-bolșevici" din Armata Roșie. Această metamorfoză este ilustrată în mod elocvent de textul unei directive, adresată la 5 septembrie 1941 de Ion Antonescu chiar de pe frontul din fața Odessei vicepreședintelui Consiliului de Miniștri Mihai Antonescu. Întrucât textul directivei este extrem de important
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
frontul din fața Odessei vicepreședintelui Consiliului de Miniștri Mihai Antonescu. Întrucât textul directivei este extrem de important în ceea ce privește concepțiile antisemite ale Conducătorului Statului român, îl vom cita în extenso: "Soldații de pe front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. [...] Toți evreii să fie readuși în lagăre, preferabil în cele din Basarabia, fiindcă de acolo îi voiu impinge
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
știe toți. Nu economicul primează în aceste momente ci voința națiunii însăși. Și războiul în general și luptele de la Odessa în special au făcut cu prisosință dovada că Satana este evreul (s.n.-O.T.). De aici enormele noastre pierderi. Fără comisarii evrei eram demult la Odessa"53. Simpla lectură a acestui document este suficientă pentru a infirma caracterul presupus conjunctural al antisemitismului antonescian. Virulența limbajului și a invectivelor folosite de mareșalul Ion Antonescu la adresa evreilor, precum și acuzațiile aberante aduse acestora relevă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
infirmă informațiile Comitetului Internațional al Crucii Roșii cu privire la constituirea de ghetouri și introducerea semnului distinctiv pentru evreii domiciliați în orașele din Moldova. 438. 2 iunie 1944. Nota nr. 7398 înaintată Secției a I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major de către Comisarul General pentru Problemele Evreiești, Radu Lecca, prin care se propune ca evreii concentrați în vederea prestării muncii obligatorii să lucreze același număr de zile în detașamentele de lucru locale, respectiv exterioare. 439. 3 iunie 1944. Nota nr. 982 adresată Armatei a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
că șeful Marelui Stat Major, generalul de corp de armată Ilie Șteflea, a aprobat cererea înaintată de Centrala Evreilor din România-Oficiul Județean Bacău, referitoare la exceptarea în continuare de la munca obligatorie a evreilor ce dețin carnete de scutire eliberate de Comisarul General pentru Problemele Evreiești. 440. 7 iunie 1944. Nota nr. 6416 adresată Secției a IV-a Dotare din Marele Stat Major de către Ministerul Afacerilor Interne, prin care se comunică nota Cabinetului Militar al Conducătorului Statului cu privire la deportarea evreilor din zonele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
roșie erau tratați cu brutalitate, tratați cu neîncredere, amenințați cu împușcarea și loviți pentru cea mai neînsemnată greșeală și insuficient hrăniți Ei afirmă că, în general, moralul armatei rusești este foarte scăzut; numai o mică parte vrea să lupte: ofițerii, comisarii politici, evreii și tinerii comuniști. Prizonierii explică fidelitatea acestora față de regimul bolșevic prin situația lor materială mai bună. Unitățile din Basarabia au avut o compunere neomogenă. Înainte cu câteva zile de izbucnirea războiului, au fost ridicați numeroși locuitori, îmbrăcați militari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
orice militar sau mașină militară găsită în Ghettou ziua sau noaptea S'a interzis intrarea în Ghettou persoanelor civile care n-au nici o legătură cu ghetoul De toate neregulile ce se vor ivi, voi face răspunzător pe: Comandantul Ghettoului și Comisar Șef al Circumscripției de Poliție COMANDANTUL MILITAR AL CHIȘINĂULUI Colonel, D. Tudosie *) Adnotare: "Biroul 2". AMR, fond 1733-Comandamentul Militar Chișinău, dosar nr. 9, f. 45. Documentul nr. 67 ARMATA IV-a STAT MAJOR SECȚIA II-a Bir. 2 Oficiul Poștal
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
vre-o legătură cu trupele din localitate, așa după cum circulă unele svonuri, urmează a se verifica. * Menționăm mai jos numele diferiților legionari aflați în comandamentele militare și la autoritățile germane: 1/. La Comandamentul 4 Teritorial Iași: Teodor Dăscălescu 358 și comisarul ajutor Chioveanu Constantin 359 și Lică Popescu 360. 2/. La Biroul Statistic Militar: Vizitiu Octavian 361, fost comisar ajutor îndepărtat din serviciu pentru grave abateri, persoană cu un bogat cazier judiciar, lipsită de orice scrupul. 3/. La organizația germană "Todt
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
jos numele diferiților legionari aflați în comandamentele militare și la autoritățile germane: 1/. La Comandamentul 4 Teritorial Iași: Teodor Dăscălescu 358 și comisarul ajutor Chioveanu Constantin 359 și Lică Popescu 360. 2/. La Biroul Statistic Militar: Vizitiu Octavian 361, fost comisar ajutor îndepărtat din serviciu pentru grave abateri, persoană cu un bogat cazier judiciar, lipsită de orice scrupul. 3/. La organizația germană "Todt": studenții Cobălaș Nicolae 362, Caba Ion363, Dobjanschi Dumitru 364 și alții, toți fanatici și fruntași legionari. 4/. La
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
activat ca atare sub regimul legionar. Asemenea cazuri sunt și în alte poliții, dar în special în Iași conducătorii poliției întimidați pe vremuri ca și azi de mișcarea legionară nu au luat nici-o măsură împotriva acestora. Dintre aceștia se citează comisarii Iancu 369 și Varabiev 370 din Chestura Poliției și comisarii ajutor Ordeanu 371, Costea 372 și Hulubei 373 din Inspectoratul Iași. *) Adnotare: "19.8.1941 C. I. Curs la Marele Cartier General, Eșalonul 1, Secția II, ca răspuns la adresa No
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în alte poliții, dar în special în Iași conducătorii poliției întimidați pe vremuri ca și azi de mișcarea legionară nu au luat nici-o măsură împotriva acestora. Dintre aceștia se citează comisarii Iancu 369 și Varabiev 370 din Chestura Poliției și comisarii ajutor Ordeanu 371, Costea 372 și Hulubei 373 din Inspectoratul Iași. *) Adnotare: "19.8.1941 C. I. Curs la Marele Cartier General, Eșalonul 1, Secția II, ca răspuns la adresa No. 2635/B din 29.VII.1941374; Idem, la Serviciul Special
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
bogați sau săraci, care fac operă de dezagregare economică și mai ales morală și de întimidare în spate. Cei aduși înapoi din Moldova au devenit foarte obraznici. Soldații după front au mari riscuri de a fi răniți sau omorâți din cauza comisarilor evrei, care cu o perseverență diabolică împing pe ruși din spate cu revolverul și îi țin să moară până la unul pe poziție. Te rog remediază și acest fapt. Toți evreii să fie readuși în lagăre, preferabil în cele din Basarabia
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
luptele dela Odessa în special au făcut cu prisosință dovada că Satana este evreul. El și numai el duce slavii ca pe o turmă de boi și îi face să moară trăgând ultimul glonț. De aci enormele noastre pierderi. Fără comisarii evrei eram demult la Odessa. De altfel distrugerea totală a zonei părăsite de inamic și sacrificarea fără niciun scrupul a poporului fac dovada că, conducătorii actuali n-au nimic cu Țara pe care o domină, fiindcă altfel nu ar proceda
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
referitor la convențiunile de concesionare a vaselor fluviale din 4 Iunie 1941 (Monitorul Oficial No. 130). * * * În ceea ce privește capitalul mobiliar și proprietatea comercială, evoluția legislațiunei în materie de naționalizare a proprietății evreești se înfățișează prin următoarele legi: 1. Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233)577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
prin următoarele legi: 1. Decretul-Lege pentru înființarea comisarilor de românizare din 5 Octombrie 1940 (Monitorul Oficial No. 233)577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
No. 233)577. Prin acest Decret-Lege Ministerul Economiei Naționale a fost îndreptățit să numească oricând va găsi necesar și la orice întreprindere, câte un comisar de românizare. Din punct de vedere al situațiunii capitalului întreprinderii, prin simplul fapt al numirii comisarului de românizare, toate acțiunile devin nominative și orice transfer sau gajare ulterioară de acțiuni nu se mai poate face, fără aprobarea și controlul comisarului de românizare. Acești comisari au fost numiți la toate întreprinderile evreești, precum și la unele întreprinderi românești
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]