22,036 matches
-
a organiza și clarifica reprezentările mentale. De acum celebrul brici al lui Ockham va însemna simplificarea explicației în cât mai puține cauze și variabile. Noi îl cunoaștem pe Dumnezeu prin credința revelației și nu prin examinarea rațională a creației sale. Etica ockhamiană cuprinde mai multe teme. Pe de o parte, aceasta este o etică bazată pe principiul voinței. Astfel, importanța covârșitoare cade asupra intenționalității imanente a acțiunilor și nu asupra comportamentului exterior. Toate acțiunile sunt în esența lor neutre. Acest tip
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
va însemna simplificarea explicației în cât mai puține cauze și variabile. Noi îl cunoaștem pe Dumnezeu prin credința revelației și nu prin examinarea rațională a creației sale. Etica ockhamiană cuprinde mai multe teme. Pe de o parte, aceasta este o etică bazată pe principiul voinței. Astfel, importanța covârșitoare cade asupra intenționalității imanente a acțiunilor și nu asupra comportamentului exterior. Toate acțiunile sunt în esența lor neutre. Acest tip de etică implică o doză importantă de voință divină. Pe de altă parte
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
cuprinde mai multe teme. Pe de o parte, aceasta este o etică bazată pe principiul voinței. Astfel, importanța covârșitoare cade asupra intenționalității imanente a acțiunilor și nu asupra comportamentului exterior. Toate acțiunile sunt în esența lor neutre. Acest tip de etică implică o doză importantă de voință divină. Pe de altă parte, virtutea morală este una care nu are menirea de a duce implicit la salvarea sufletului, ci are nevoie și de prezența unui har divin (starea de grație), fără care
William Ockham () [Corola-website/Science/299422_a_300751]
-
Pentru Locke, una dintre consecințele principiului egalității a fost aceea că toți oamenii au fost creați egali și liberi, iar guvernul avea nevoie de consimțământul celor guvernați. Doar când Locke a derivat aspectele fundamentale ale propriilor concepte de om și etică din textele biblice - viață, egalitate, proprietate privată etc. - a examinat în calitate de filosof care repercusiuni au fost identice cu cele anterior menționate. Inspirați de Locke, Declarația de Independență a întemeiat drepturile omului pe credința în geneza biblică: „Toți oamenii sunt creați
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
aspirațiile mistice. Porfir a împărțit opera lui Plotin în șase grupe, fiecare a câte nouă tratate. De aici numele de "Enneade" (Eννεαδες de la εννεα "nouă) acordate grupelor de câte nouă tratate. În viziunea lui Porfir, prima Enneadă tratează chestiunile de etică, a doua și a treia pe cele de fizică, a patra Enneadă cuprinde tratatele care au ca temă Sufletul, a cincea pe cele care au ca temă Intelectul, iar a șasea Enneadă pe cele care se referă în mod precumpănitor
Plotin () [Corola-website/Science/298878_a_300207]
-
Yang-ming thought as revolutionary philosophy" (“Gândirea yang-ming ca filosofie a revoluției”), Traducere de Harris I. Martin, în “Japan interpreter”, 7-1, 1971, p. 80-87. 50. Mishima, Yukio, "Yukio Mishima on Hagakure: the Samurai Ethic and Modern Japan" (“Yukio Mishima despre Hagakure: etica samurailor și Japonia modernă”), Traducere de Kathryn Sparling, London: Souvenir Press, 1977; Harmondsworth: Penguin Books, 1979. 1. Mishima, Yukio, "Aripile", Traducere de Nicolae Oniga, în “ARC”, nr.3, București, 1992, p. 68-73; Traducere de Margareta Gyurcsik, în “Orizont”, nr. 17
Yukio Mishima () [Corola-website/Science/298874_a_300203]
-
Etica (din ēthos = datină, obicei) este una din principalele ramuri ale filosofiei și poate fi numită știința realității morale; ea se ocupă cu cercetarea problemelor de ordin moral, încercând să livreze răspunsuri la întrebări precum: ce este binele/răul? cum trebuie
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
și poate fi numită știința realității morale; ea se ocupă cu cercetarea problemelor de ordin moral, încercând să livreze răspunsuri la întrebări precum: ce este binele/răul? cum trebuie să ne comportăm? În "Întemeierea metafizicii moravurilor", Immanuel Kant susține că etica se fondează în împrejurul răspunsului la întrebarea ""Was soll ich tun?"" (= ce trebuie să fac?). Când spune acestea, el pleacă de la premisa crasă că există o etică veritabilă, universal acceptată. Întrebarea eticii nu a fost pe atât de corect formulată
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
cum trebuie să ne comportăm? În "Întemeierea metafizicii moravurilor", Immanuel Kant susține că etica se fondează în împrejurul răspunsului la întrebarea ""Was soll ich tun?"" (= ce trebuie să fac?). Când spune acestea, el pleacă de la premisa crasă că există o etică veritabilă, universal acceptată. Întrebarea eticii nu a fost pe atât de corect formulată de Kant, ea fiind nu ""Was soll ich tun"", ci ""Was kann ich wissen über das was ich tun soll?"" (= Ce pot să știu despre ce trebuie
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
În "Întemeierea metafizicii moravurilor", Immanuel Kant susține că etica se fondează în împrejurul răspunsului la întrebarea ""Was soll ich tun?"" (= ce trebuie să fac?). Când spune acestea, el pleacă de la premisa crasă că există o etică veritabilă, universal acceptată. Întrebarea eticii nu a fost pe atât de corect formulată de Kant, ea fiind nu ""Was soll ich tun"", ci ""Was kann ich wissen über das was ich tun soll?"" (= Ce pot să știu despre ce trebuie să fac?). Ca denumire a
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
de corect formulată de Kant, ea fiind nu ""Was soll ich tun"", ci ""Was kann ich wissen über das was ich tun soll?"" (= Ce pot să știu despre ce trebuie să fac?). Ca denumire a unei discipline filosofice conceptul de "etică" a fost prima dată folosit de Aristotel. Prin acesta Aristotel intenționa să denumească ansamblul de obiceiuri și tradiții omenești. Important de reținut este că etica fusese deja mutată în centrul discuțiilor filosofice o dată cu apariția lui Socrate. Istoria eticii occidentale, ca
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
să știu despre ce trebuie să fac?). Ca denumire a unei discipline filosofice conceptul de "etică" a fost prima dată folosit de Aristotel. Prin acesta Aristotel intenționa să denumească ansamblul de obiceiuri și tradiții omenești. Important de reținut este că etica fusese deja mutată în centrul discuțiilor filosofice o dată cu apariția lui Socrate. Istoria eticii occidentale, ca de altfel și cea a filosofiei occidentale, își are începuturile în Grecia antică. Principalele nume menționate atunci când se vorbește de etica grecească sunt Socrate, Platon
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
conceptul de "etică" a fost prima dată folosit de Aristotel. Prin acesta Aristotel intenționa să denumească ansamblul de obiceiuri și tradiții omenești. Important de reținut este că etica fusese deja mutată în centrul discuțiilor filosofice o dată cu apariția lui Socrate. Istoria eticii occidentale, ca de altfel și cea a filosofiei occidentale, își are începuturile în Grecia antică. Principalele nume menționate atunci când se vorbește de etica grecească sunt Socrate, Platon, Aristotel. Chiar dacă se poate urmări un fir roșu în ideile celor trei filosofi
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
de reținut este că etica fusese deja mutată în centrul discuțiilor filosofice o dată cu apariția lui Socrate. Istoria eticii occidentale, ca de altfel și cea a filosofiei occidentale, își are începuturile în Grecia antică. Principalele nume menționate atunci când se vorbește de etica grecească sunt Socrate, Platon, Aristotel. Chiar dacă se poate urmări un fir roșu în ideile celor trei filosofi menționați, teoriile etice dezvoltate de cei trei sunt destul de diferite în esență. Socrate nescriind nici o lucrare, fiind partizanul unei tradiții orale în ceea ce privește filosofia
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
formelor și s-a folosit de aceasta ca de o premisă în dezvoltarea teoriei asupra guvernării, s-a îndepărtat într-o mare măsură de discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gândită de Platon, iar propria sa viziune asupra eticii o exprimă în Etica nicomahică și în Etica eudemică. Punctul comun între eticile anterior menționate, care se regăsește în mai toate teoriile etice, inclusiv cele contemporane, îl reprezintă includerea în discursul filosofic a două concepte: fericirea și virtutea. Corespondentele conceptelor
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
folosit de aceasta ca de o premisă în dezvoltarea teoriei asupra guvernării, s-a îndepărtat într-o mare măsură de discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gândită de Platon, iar propria sa viziune asupra eticii o exprimă în Etica nicomahică și în Etica eudemică. Punctul comun între eticile anterior menționate, care se regăsește în mai toate teoriile etice, inclusiv cele contemporane, îl reprezintă includerea în discursul filosofic a două concepte: fericirea și virtutea. Corespondentele conceptelor în limba greacă sunt
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
de o premisă în dezvoltarea teoriei asupra guvernării, s-a îndepărtat într-o mare măsură de discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gândită de Platon, iar propria sa viziune asupra eticii o exprimă în Etica nicomahică și în Etica eudemică. Punctul comun între eticile anterior menționate, care se regăsește în mai toate teoriile etice, inclusiv cele contemporane, îl reprezintă includerea în discursul filosofic a două concepte: fericirea și virtutea. Corespondentele conceptelor în limba greacă sunt "eudaimonia" și "areté", dar
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
teoriei asupra guvernării, s-a îndepărtat într-o mare măsură de discursul socratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gândită de Platon, iar propria sa viziune asupra eticii o exprimă în Etica nicomahică și în Etica eudemică. Punctul comun între eticile anterior menționate, care se regăsește în mai toate teoriile etice, inclusiv cele contemporane, îl reprezintă includerea în discursul filosofic a două concepte: fericirea și virtutea. Corespondentele conceptelor în limba greacă sunt "eudaimonia" și "areté", dar acești termeni erau folosiți într-
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
subliniată și de William Ockham. Concluzia acestuia are în vedere localizarea sursei moralei în însăși voința divină. Aducând în discuție unul din atributele lui Dumnezeu, și anume omnipotența, gânditorului franciscan afirmă că Dumnezeu poate face orice, în afară de ceea ce este ilogic. Etica normativă are în vedere prescrierea de norme pentru comportamentul individual al omului, dar și pentru organizarea morală a vieții sociale. Etica descriptivă prezintă modul în care oamenii se comportă și / sau ce fel de standarde morale adoptă. studiază aspecte particulare
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
din atributele lui Dumnezeu, și anume omnipotența, gânditorului franciscan afirmă că Dumnezeu poate face orice, în afară de ceea ce este ilogic. Etica normativă are în vedere prescrierea de norme pentru comportamentul individual al omului, dar și pentru organizarea morală a vieții sociale. Etica descriptivă prezintă modul în care oamenii se comportă și / sau ce fel de standarde morale adoptă. studiază aspecte particulare ale problematizării etice din perspectiva unor anumite profesii Etica aplicată este formată dintr-un mănunchi de discipline care încearcă să analizeze
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
comportamentul individual al omului, dar și pentru organizarea morală a vieții sociale. Etica descriptivă prezintă modul în care oamenii se comportă și / sau ce fel de standarde morale adoptă. studiază aspecte particulare ale problematizării etice din perspectiva unor anumite profesii Etica aplicată este formată dintr-un mănunchi de discipline care încearcă să analizeze filosofic cazuri, situații, dileme relevante pentru lumea reală. Printre aceste discipline se numără etica tehnologiei informației, etica bunăstării animalelor, etica în afaceri, bioetica, etica medicală, etica mediului, etica
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
standarde morale adoptă. studiază aspecte particulare ale problematizării etice din perspectiva unor anumite profesii Etica aplicată este formată dintr-un mănunchi de discipline care încearcă să analizeze filosofic cazuri, situații, dileme relevante pentru lumea reală. Printre aceste discipline se numără etica tehnologiei informației, etica bunăstării animalelor, etica în afaceri, bioetica, etica medicală, etica mediului, etica cercetării științifice, etica în politicile publice, etica relațiilor internaționale, etica mijloacelor de informare. Cum importanța economiei în diagrama oricărei societăți este în continuă creștere, este absolut
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
studiază aspecte particulare ale problematizării etice din perspectiva unor anumite profesii Etica aplicată este formată dintr-un mănunchi de discipline care încearcă să analizeze filosofic cazuri, situații, dileme relevante pentru lumea reală. Printre aceste discipline se numără etica tehnologiei informației, etica bunăstării animalelor, etica în afaceri, bioetica, etica medicală, etica mediului, etica cercetării științifice, etica în politicile publice, etica relațiilor internaționale, etica mijloacelor de informare. Cum importanța economiei în diagrama oricărei societăți este în continuă creștere, este absolut normal să apară
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
ale problematizării etice din perspectiva unor anumite profesii Etica aplicată este formată dintr-un mănunchi de discipline care încearcă să analizeze filosofic cazuri, situații, dileme relevante pentru lumea reală. Printre aceste discipline se numără etica tehnologiei informației, etica bunăstării animalelor, etica în afaceri, bioetica, etica medicală, etica mediului, etica cercetării științifice, etica în politicile publice, etica relațiilor internaționale, etica mijloacelor de informare. Cum importanța economiei în diagrama oricărei societăți este în continuă creștere, este absolut normal să apară și accentuarea cercetărilor
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]
-
perspectiva unor anumite profesii Etica aplicată este formată dintr-un mănunchi de discipline care încearcă să analizeze filosofic cazuri, situații, dileme relevante pentru lumea reală. Printre aceste discipline se numără etica tehnologiei informației, etica bunăstării animalelor, etica în afaceri, bioetica, etica medicală, etica mediului, etica cercetării științifice, etica în politicile publice, etica relațiilor internaționale, etica mijloacelor de informare. Cum importanța economiei în diagrama oricărei societăți este în continuă creștere, este absolut normal să apară și accentuarea cercetărilor din domeniul eticii în
Etică () [Corola-website/Science/298935_a_300264]