22,240 matches
-
în termeni vii și incitanți. Are un mod specific în vizualizarea detaliilor unei scene și foarte exigent, de o manieră pozitivă, în a obține realizarea viziunii sale." În corespondența cu Paul Hiemstra, oficial din partea biroului Fulbright pentru bursa lui Visarion, interacțiunea cu studenții de la Cal Arts este evaluată de Martha W. Coigney, ca fiind de două ori valoroasă: pe de o parte el învață multe despre teatrul american, de asemenea, însă, "contribuie de o manieră remarcabilă cu propriul său talent la
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și un entuziasm contagios. " Din paginile parcurse de mine, reiese acea legătură organică, potentă și benefică pe care Alexa Visarion a avut-o și o are cu arta și cultura atât de distinctă a Statelor Unite, semn simbolic de cunoaștere și interacțiune artistică și spirituală a celor două state. Emanuel VASILIU Tăcerile și respirația... Îmi aduc aminte cu multă nostalgie de vremurile în care, studentă fiind în anul al III-lea la Actorie, distinsa noastră profesoară Beate Fredanov ne-a anunțat că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
context”vom înțelege modul de viață al familiei lărgite și al comunității din care fac parte victima și agresorul, modul de a tolera sau de a condamna violența prin reprezentările sociale împărtășite în mare de tot grupul, stereotipiile comportamentale în interacțiunea cu ceilalți promovate de mentalitatea comunității, sistemul de valori al familiei lărgite și al comunității. Astfel se știe că societățile patriarhale, dominate de elementul masculin, sunt mai expuse la producerea unor evenimente violente și mai puțin prevăzătoare, atente, la consecințele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este acela de a menține vigilența, atenția, de a antrena deprinderile și de a pune în funcție mecanismele de apărare și strategiile individuale și de grup ale celor vizați și considerați actori direcți în cazul producerii evenimentelor violente neașteptate. în interacțiunile dintre oameni, violența este definitorie pentru actele comise cu intenție distructivă. Dar uneori putem găsi diferite grade de violență în raport cu victima fără ca „agresorul”să aibă o intenție față de victima, pur și simplu ignorând, neglijând, omițând, nevoile victimei. ̨ n aceste
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reziliența; b) genotipul în confruntare cu mediul, în calitate de cadru determinant al factorilor de risc și protecție; c) relațiile reciproce dintre factorii de risc de natură biologică și socială; d) acțiunea determinantă a factorilor de risc asupra manifestărilor de violență; e) interacțiunea dintre factorii de risc având ca efect producerea violenței; f) acțiunea factorilor de protecție; g) experiența violenței, care acționează la rândul său asupra factorilor de risc și protecție. în continuare, ne vom concentra asupra unei abordări sociopsihologice a câtorva forme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
deși vom face uneori referiri și din perspectivele menționate anterior. 1.2. Definiții și diferite forme ale violenței Mai sus, am amintit diferite înțelesuri și câmpuri de manifestare a violenței. Manifestările violente capătă sens și pot fi înțelese doar în interacțiunea victimei cu factorul agresor, în contextul dat. Definirea violenței este însă un lucru dificil. Deși avem nevoie de o definiție pentru a clasifica în mod unitar și a putea sancționa și preveni violența, riscurile unei definiții prea largi sau prea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
manifestări ale violenței și este el însuși rodul unei disciplinări adeseori violente în copilărie și, în același timp, el este expus în prezent unor factori de stres socioeconomic care-i influențează conduita parentală. Parentalitatea adultului este funcția cea mai expusă interacțiunilor violente cu proprii părinți, în copilărie. De aceea reziliența persoanei adulte față de violența suportată în copilărie este evidențiată cel mai bine de modul în care își îndeplinește funcțiile parentale. Cercetările arată că în special violența psihologică a părinților în relație
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în manifestare violenței îi determină pe autori să susțină posibilitatea depistării unor mecanisme comune și deci a structurării unei teorii generale asupra violenței. Căutând diferitele forme ale violenței, din perspectiva psihologică, suntem obligați să investigăm manifestările violenței în relația, în interacțiunea, cu celălalt. întreaga dezvoltare a ființei umane, din momentul conceperii și până în cel al morții este condiționată de relația cu „celălalt”. încă din Antichitate omenirea a conștientizat faptul că ființă umană este „zoon politicon” adică un animal social, care nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca o caracteristică a unor comportamente țintind amenințarea sau distrugerea, provocând durere și frica celui care apare ca victimă. Așa cum am mai spus, în cadrul relațiilor sociale, în general, la violență se răspunde cu violență. Când două persoane se afla în interacțiune, siguranță de sine a uneia dintre cele două persoane și tendința comportamentală de a domina pot declanșa sau stimula agresivitatea celeilalte persoane. Acest lucru devine evident și în cazul unor întrevederi sau intervenții profesionale cu persoane depresive. Depresia poate avea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
descalificat astfel sub aspectul capacității de a intra în relație cu persoana depresivă (Lerner, 1990). Tema morții este de asemenea prezentă în discursul depresiv, trimițându-ne la semnificația psihanalitică a agresivității. Randal Collins (2009) spune că emoțiile centrale ale unei interacțiuni violente sunt tensiunea de confruntare și frica. Autorul a identificat strategiile interacțiunii violente astfel: atacarea celui slab, scenariu orientat către audiență, lupta pentru controlul fricii; confruntare-evitare, violență oscilantă; confruntare-evitare prin dezorientarea (înșelarea) celuilalt; confruntare-evitare prin absorbția în tehnică. Autorul demonstrează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
depresivă (Lerner, 1990). Tema morții este de asemenea prezentă în discursul depresiv, trimițându-ne la semnificația psihanalitică a agresivității. Randal Collins (2009) spune că emoțiile centrale ale unei interacțiuni violente sunt tensiunea de confruntare și frica. Autorul a identificat strategiile interacțiunii violente astfel: atacarea celui slab, scenariu orientat către audiență, lupta pentru controlul fricii; confruntare-evitare, violență oscilantă; confruntare-evitare prin dezorientarea (înșelarea) celuilalt; confruntare-evitare prin absorbția în tehnică. Autorul demonstrează faptul că în orice tip de violență se regăsește patternul interacțional de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de mai sus, atât în violența domestică, luptele dintre diferitele bande, cât și în situațiile de apărare în timp de război, când sunt implicate armate întregi. Persoanele învingătoare în situații de violență sunt doar cele care au aceste deprinderi de interacțiune bazate pe un bun control al emoțiilor și atenției în spațiul dat. „Distrugerea socială și emoțională precede în general distrugerea fizică.”(Collins, 2009, p. 10) Un alt autor, Manuel Eisner (2009), are o abordare diferită. El susține că violența, fiind
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lucru este reliefat de circumstanțele în care se petrece. Nu întotdeauna un hoț dorește să facă rău victimei. Crimele violente sunt mai ales cele care pleacă de la confruntări, dispute (Karstedt, Eisner, 2009). Astfel de cazuri de crimă violentă, rezultând din interacțiuni violente, se recunosc prin tensiunea confruntării și spaima pe care o induc (Collins, 2009). în caz de crimă, avem însă întotdeauna o încălcare a legii, a regulilor, deci o devianță comportamentală. Studierea comportamentelor criminale, criminologia 1, reprezintă o veche preocupare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
definiție a traumei, definiția uzuală, implicită, care spune că factorii stresori traumatici sunt aceia care produc trauma (Suedfeld, 1997). Astfel ne situăm într-o viziune interacționistă, în care evenimentele semnificative în existența și dezvoltarea umană apar în spațiul unic al interacțiunii individului cu mediul, și nu la individ sau la mediu luate separat. Vulnerabilitatea apare astfel ca fiind mai importantă decât factorii de risc (Dohrenwend, 2000) în evoluția persoanei expuse adversităților. Vulnerabilitatea persoanei se construiește atât prin genotipul moștenit, cât și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
atât cu agresorul, cât și cu victima. Probabil că adesea eșecul ce se înregistrează în intervențiile pragmatice poate fi explicat prin lipsa unei perspective teoretice asupra violenței domestice. Teoria îți dă un registru de lectură a fenomenului, a tiparelor de interacțiune violentă, a înțelegerii riscurilor, precum și a depistării factorilor de protecție. Cercetarea în domeniul violenței domestice nu poate fi organizată decât în cadrul unei teorii care semnalează elementele-cheie de urmărit și care orientează interpretarea datelor obținute. în vreme ce toate abordările teoretice și cercetările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și că, „analizat separat, fiecare domeniu este semnificativ corelat cu violența masculină în familie”(p. 307). Alți cercetători afirmă că explicarea violenței, din perspectiva sănătății și a patologiei, impune relevarea celor trei categorii de factori (biologici, psihologici și sociali) în interacțiunea dintre ei, și nu într-o sumă aritmetică. Dintre factorii cauzali psihologici, ostilitatea apare ca fiind elementul determinant. Variabilele independente semnificative relevate de studiu sunt alcoolul, veniturile familiei, calitatea relațiilor dintre membrii familiei și nivelul de testosteron. Rezultatele obținute în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
De asemenea, ea contribuie la instabilitatea rezidențială și la eterogenitatea etnică, iar împreună acești factori împiedică formarea unor relații durabile și capacitatea de a fixa și a urmări scopuri comune în vecinătate (comunitate). Astfel, capacitatea de supraveghere a comunității asupra interacțiunilor sociale din interior scade, iar rata violenței, inclusiv a celei în cuplu, în comunitate, crește. Așadar, teoria susține că factorii sociali sunt mai importanți decât cei individuali, biologici, în stabilirea ratei criminalității în comunitățile dezavantajate. Violența în cuplu însă va
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
noi ordini sociale, în care să se echilibreze relațiile de putere dintre sexe, în cadrul societății. O astfel de reașezare a raporturilor de putere, reflectată de mentalul comun în spațiul larg al societății, va da siguranță femeii în microspațiul căminului familiei. Interacțiunile dintre cei doi parteneri de viață, în cadrul cuplului, sunt amplu și subtil influențate de reprezentările sociale, împărtășite de societatea cărora aparțin, cu privire la raporturile dintre bărbat și femeie. „Deoarece în cultura americană violența este clar asociată cu masculinitatea, ea devine o
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sine, dezvoltă o relație afectivă nesănătoasă cu agresorul și devin incapabile să-și conceapă propria viața independent de aceea a agresorului. Aspectele ce țin de cadrul cultural nu diminuează însă importanța rolului personal, al factorilor de personalitate, în stabilirea tiparului interacțiunilor. în același timp, factorii de risc ce acționează în prezent găsesc un teren declanșator de comportamente violente, de la cele verbale și până la cele fizice, în experiențele anterioare de viață ale celor doi parteneri de cuplu. Un studiu longitudinal, realizat pe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și un suport pentru sporirea autonomiei în relație. într-o încercare de a explica mecanismele emoționale declanșatoare ale violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
violenței în cuplu, Elbow (1977) descrie patru tipuri de raportări emoționale ale partenerilor, în funcție de nevoia emoțională centrală pe care o manifestă în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe următoarele nevoi emoționale centrale: 1. nevoia de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în interacțiune. Autorul spune că prototipul acestor nevoi și tiparul de manifestare comportamentală a fost creat deja în cadrul primelor interacțiuni, a experiențelor de început cu părinții, în copilărie. Homeostazia familiei actuale se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe următoarele nevoi emoționale centrale: 1. nevoia de a controla și de a fi autonom. Partenera reprezintă obiectul controlului. Interacțiunea cu ea reînvie simbolul părintelui care controla și care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se menține doar atât timp cât nevoia emoțională este satisfăcută în interacțiunea actuală cu partenera/ul de viață. Cele patru tipuri se construiesc pe următoarele nevoi emoționale centrale: 1. nevoia de a controla și de a fi autonom. Partenera reprezintă obiectul controlului. Interacțiunea cu ea reînvie simbolul părintelui care controla și care transmitea permanent mesajul: trebuie să fii controlat. Partenerul se simte mereu expus riscului de a-și pierde partenera. Această pierdere ar înseamnă pentru el o grea rușine și semnul incapacității de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
determină comportamentele violente față de parteneră. Cu toate acestea, cercetătoarele admit faptul că ar fi posibil ca în condițiile pierderii sentimentului de control din cauza unor condiții generale degradate, cum ar fi în cazul sărăciei, această stare să genereze comportamente violente în interacțiunea cu partenerul, menite să atenueze pe moment sentimentul frustrării generat de lipsa de control asupra împrejurărilor. Gestul violent ar funcționa ca o supapă de descărcare a tensiunii acumulate de pierderea controlului în viața cotidiană. Pe de altă parte, experiența violenței
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
caracteristicile persoanelor cu o capacitate redusă de autocontrol se numără toleranța redusă la frustrare, toleranța mare la durerea fizică, indiferența față de disconfortul fizic, recurgerea la violență în cazul situațiilor conflictuale. Autocontrolul se dezvoltă în procesul de socializare a copilului, în interacțiunile cu părinții și va rămâne o constantă de viață a individului. în cunoscutul raport întocmit la experimentul Minnessota de către Alain Stroufe și colegii săi (Stroufe et al., 2005), cercetătorii alcătuiesc o listă a sarcinilor de vârstă care necesită a fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]